Veste bună pentru deficit: Legea salarizării vine la pachet cu transferarea la angajat a tuturor contribuțiilor. Efectul – majorările entuziaste, neutralizate în mare parte de taxe

Creșterile nete de venituri generate de Legea salarizării vor fi, cel puțin în primul an, neutralizate de transferul către angajat al tuturor contribuțiilor sociale, începând cu 1 ianuarie 2018.
Ceea ce înseamnă că o bună parte din majorarea salarială se va întoarce la bugete sub formă de taxe plătite de angajat.

Este și explicația pentru precizările ministrului Olguța Vasilescu, potrivit cărora unele salarii nete vor scădea în urma majorărilor salariale – și  contradicției sensibile cu declarațiile aceluiași ministru, potrivit căruia salariile mai mici de 4000 de lei ar urma să se dubleze.

Toate acestea înseamnă că majorările salariale vor avea un impact limitat asupra deficitului bugetar, legea salarizării apelând la acestă inovație a transferului contribuțiilor inițiată anul trecut de secretarul de stat Gabriel Biriș.

Mențiunea apare în Punctul de vedere al Guvernului Grindeanu referitor la Legea – cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice:

La estimarea impactului acestei legi, spune documentul semnat de premier, „s-a avut în vedere că de la 1 ianuarie 2018 se modifică prevederile Codului fiscal în sensul preluării de către salariat în totalitate a sarcinii de plată a contribuțiilor de asigurări”:

Cum se achită în momentul de față contribuțiile sociale

În momentul de față, contribuțiile sociale pentru condiții normale de muncă totalizează 39,25% din salariul brut și se achită la modul următor:

Contribuțiile la pensii – 26,3%, pentru condiții normale de muncă

• 10,5% pentru contribuția individuală a salariatului
• 15,8% pentru contribuția datorată de angajator

Contribuțiile la sănătate – 10,7%

• 5,5% în cazul contribuției individuale a salariatului
• 5,2% în cazul contribuției datorate de angajator

Contribuțiile la șomaj – 1%

• 0,5% pentru contribuția individuală a salariatului
• 0,5% pentru contribuția datorată de angajator

Contribuția la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale – 0,25%

• este plătită de angajator

Contribuția pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate – 0,85% (plătită de angajator)

Contribuția de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesional – 0,15% (plătită de angajator)

Per total, calculele arată că din salariul brut, un angajat (fie de la stat, fie din sectorul privat) va plăti contribuții suplimentare în valoare de 22,5%, în loc de 15.75%. Astfel încât, pentru ca majorarea să se vadă și în salariul net, ea va trebui să fie mai mare decât suma contribuțiilor transferate la angajat.

În varianta în care va fi respectată o altă măsură din programul de guvernare, totalul de 39,25% contribuții se va diminua de la 1 ianuarie la 35% din salariul brut.

În ceea ce privește salariații de la stat, sumele în plus implicate de această noutate fiscală vor proveni exact din majorările salariale ce apar în grilele Legii salarizării.

Trendul va fi urmat și pentru angajații din privat

Odată cu transferul contribuțiilor de la angajator la angajat, creșterea salariilor brute devine presantă și pentru companiile private.

Pentru a conserva salariile nete ale angajaților după transferul contribuțiilor, angajatorii din economia privată vor trebui să crească salariile brute, corespunzător scăderii costurilor companiilor cu contribuțiile la bugete.

Ministrul Finanțelor: Impactul asupra salariilor nete va fi aproape neutru

Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal declara de curând că impactul bugetar al legii salarizării este aproape dublu faţă de cel prezentat de Guvern, ajungând la circa 60 de miliarde de lei, față de peste 30 de miliarde, cât estima Executivul. 

Acum, după introducerea în ecuație a transferului la angajat a tuturor contribuții, lucrurile sunt ușor de explicat: practic, mare parte din majorările ”bruturilor” acordate bugetarilor (prin Legea salarizării) sunt neutralizate de creșterea impozitării la angajat (prin Codul fiscal).

Acest lucru a fost confirmat deja de ministrul Finanțelor, Viorel Ștefan, care declara în interviul acordat Reuters, că majoritatea creșterilor salariale vor reveni la buget sub formă de taxe:

„Ceea ce nu s-a înțeles încă de către opinia publică este că majorările salariale din sectorul public introduse de lege includ contribuțiile la asigurările sociale. Acesta face ca impactul asupra salariilor nete să fie aproape neutru”.

De asemenea, majorările entuziaste anunțate de ministrul Muncii, Olguța Vasilescu, cu 50, cu 60 sau chiar cu 100% se referă la salariul brut care va conține și transferul de taxe. Și, în orice caz, majorările se vor face în trepte, până în 2022.

Cheltuielile cu personalul în 2022 – aproape 107 miliarde lei

Impactul  este neutru doar în primul an de aplicare a Legii salarizării, în anii următori, cu perspectiva 2022 el urmând să crească an de an. Conform calculelor făcute de ministerul Finanțelor, efortul financiar pentru anul 2022 este de 43 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă un total de 106,9 miliarde de lei cheltuieli de personal în bugetul de stat (o creștere cu 67% a cheltuielilor actuale, de 64 de miliarde de lei).

Salariul minim brut lunar este prognozat, pentru același an 2022, la 2.500 de lei.

Domeniile prioritare de creșteri salariale

Potrivit explicațiilor oferite marți, la Camera Deputaților, majorările medii vor fi de  5 – 10%.

Ele vor ajunge mai întâi, și în mai mare măsură, la câteva categorii de bugetari (demnitari, polițiști, militari, medici), după cum se observă și din calendarul aplicării Legii salarizării.

Impact pe 2017:

• 0,55 miliarde pentru majorarea salariilor polițiștilor, militarilor și gardienilor, ale demnitarilor și creșterea indemnizațiilor de ședință acordate consilierilor locali
• 1,73 de miliarde lei, voucherele de vacanță

Impact pe 2018:

• 18,3 miliarde lei majorările (totale pentru medic și demnitari, cu 50% pentru profesori, cu 25% – salariile de bază, soldele de funcție, salariile de funcție)
• 2,3 miliarde de lei tichetele de vacanță
• 3,8 miliarde de lei indemnizația de hrană (în echivalentul a două salarii minime pentru fiecare bugetar)

Care sunt funcțiile  de demnitate publică:

• președintele României (care va avea anul viitor un salariu de 18.120 lei, deoarece salariul minim pe economie va fi de 1.510 lei), consilierii de stat și prezidențiali de la Cotroceni
• parlamentarii (vor avea anul viitor 13.590 lei)
• miniștrii, secretarii de stat și subsecretarii de stat, secretarul general al Guvernului, consilierii de stat
• Avocatul Poporului
• președinții și membrii plenului de la CNSAS, Consiliul Concurenței, Autoritatea Electorală Permanentă, CNA etc.
• primarii și viceprimarii, președinții și vicepreședinții de consilii județene
• prefecții și subprefecții