La obiect

Nu se mai oprește…: Deficitul comercial pe februarie – cu 35% mai mare decât în aceeaşi lună din 2017 și debalansează spre comerțul zona non-euro

Deficitul comercial pe luna februarie 2018 a fost de 882,5 milioane euro, cu 35% mai mare decât în aceeaşi lună din anul anterior. Ritmul de… Mai mult

10.04.2018

Europa

Planul UE de armonizare fiscală poate avea efecte negative asupra României. Bucureștiul – total nepregătit

Autorităţile europene întreprind demersuri tot mai decisive de armonizare fiscală a celor 27 de sisteme rămase în UE, dar noile măsuri pot avea efecte negative asupra economiei… Mai mult

09.04.2018

La obiect

Venitul mediu pe gospodărie a depășit 3500 de lei – crește alarmant decalajul dintre urban și rural. Reașezările din consum

Datele publicate de INS pentru trimestrul IV 2017 arată că veniturile unei gospodării au fost de 3.085 lei , cu 15,7% mai mari faţă de… Mai mult

09.04.2018

Chestiunea

Inflaţia vine și de unde te aştepţi mai puţin: Atenţie la preţurile producţiei industriale!

Disputa referitoare la cauzele creşterii preţurilor a scăpat din vedere încă un fenomen care alimentează inflaţia. De unde părea să nu vină nici un pericol,… Mai mult

04.04.2018

Venitul mediu pe gospodărie a depășit 3500 de lei – crește alarmant decalajul dintre urban și rural. Reașezările din consum

de Marin Pana , 9.4.2018

Datele publicate de INS pentru trimestrul IV 2017 arată că veniturile unei gospodării au fost de 3.085 lei , cu 15,7% mai mari faţă de aceaaşi perioadă a anului precedent.

Suma care a revenit pe persoană a fost de 1.362 lei, cu 14,8% în plus. Astfel, cumulat pe ultimii doi ani, majorarea veniturilor a fost de circa un sfert (24,7% pe gospodărie şi 26,2% pe persoană), mai mult decât dublă în raport cu creşterea economică ( 12% cumulat pe 2016 şi 2017).

De reţinut, veniturile băneşti ale unei gospodării au crescut pe parcursul lui 2017 încă şi mai mult faţă de veniturile totale (18,1%), explicaţia fiind că veniturile în natură s-au redus cu 2,3% (-6,5% cumulat pe ultimii doi ani, iar acest proces continuă).

Salariile și-au consolidat semnificativ poziția preponderentă în structura veniturilor totale ale unei gospodării, ajungând la 61,1%, o creştere de aproape cinci procente pe parcursul ultimilor doi ani.

Evoluția relativ rapidă este consecinţa integrării tot mai puternice în relațiile de producție bazate pe producția de marfă și utilizarea muncii salariate, cu diminuarea părții de autoconsum.

De remarcat diminuarea ponderii veniturilor în natură sub pragul de 10% din total iar a celor din agricultură sub nivelul de 2%, în pofida producţiei agricole record de anul trecut. Ponderile veniturilor din activități independente şi din proprietate și vânzare de active s-a menţinut la acelaşi nivel ca în urmă cu 12 luni, ceea ce înseamnă că au ţinut pasul cu creşterea totală a veniturilor.

Decalajul dintre mediul urban şi cel rural creşte spre cote alarmante

Venitul total pe persoană a ajuns cu peste 50% mai mare în mediul urban decât în mediul rural (1.613,77 lei față de 1.069,65 lei). Astfel, decalajul de venituri între mediile de rezidență s-a stabilizat pe un trend accentuat de diferenţiere, de la 38,4% la finele lui 2016, la 47,7% la finele lui 2017 şi a ajuns la 50,9% în prezent. Este o problemă de diferenţă de nivel de trai între sat şi oraş care ar trebui luată foarte în serios şi găsite rapid măsuri de contracarare a acestei tendinţe.

(Citiți și: ”PIB-ul regional / Vestea bună: cu peste 40.000 de euro/locuitor, Bucureștiul devansează Madridul, Berlinul și Roma. Vestea rea: e rezultatul dezechilibrelor interne”)

Dacă se face trimitere şi la structura veniturilor, unde cele băneşti reprezintă 94,8% în mediul urban şi doar 82,9% în mediul rural, diferenţa a ajuns încă şi mai pronunţată. Între numerarul pe persoană de 1.529,85 lei pe lună la oraş şi doar 886,74 lei pe lună la sat, decalajul este de 72,5% !

Pe ce s-au dus banii

În fine, evoluția structurii cheltuielilor de consum arată trendul alocării de către gospodării a sumelor încasate, pe categorii de produse şi servicii, potrivit clasificării internaţionale utilizate de Eurostat la calculul indicelui armonizat al preţurilor de consum. Se poate observa un declin rapid al banilor alocaţi pentru mâncare spre o treime din total ( vezi tabelul).

De notat, ca o evoluţie bună, scăderea mai consistentă pe parcursul lui 2017 a ponderii cheltuielilor cu

locuința, apa, electricitatea, gazele şi combustibilii. Precum şi avansul important al banilor daţi, în schimb, pe mobilier, dotarea și întreținerea locuinței. Totodată, o parte importantă din banii „disponibilizaţi” de la mâncare au fost alocaţi pentru îmbrăcăminte și încălțăminte.

Creşteri ceva mai mici s-au consemnat la grupele „băuturi alcoolice și tutun” ( ajuunsă la o pondere cam mare în cheltuielile unei gospodării româneşti) şi transport. Ponderea banilor daţi pentru comunicaţii a scăzut anul trecut, după ce atinsese cota de cinci procente în trimestrul IV 2016.

În fine, se poate observa un transfer de interes dinspre „recreere şi cultură” înspre „hoteluri, cafenele și restaurante”.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.4.2018

Un raspuns

  1. Klopo_Tare
    10.4.2018, 12:12 pm

    Am făcut o mică socoteală – 78% sunt necesități, sau etajul de bază al piramidei Maslow. Practic românii cheltuie pentru supraviețuire, nu pentru viețuire – PCR-PSD ține țara în subdezvoltare, pentru că dacă România s-ar dezvolta, acest partid komunistoid-oligarhic-bugetofag și-ar pierde baza electorală (săracii needucați și ignoranți)

Lăsați un comentariu


Stiri

Klaus Iohannis: Securitatea europeană este amenințată de comportamentul ostil al estului. Obiectivul României: valorificarea relațiilor cu SUA, NATO și UE

Razvan Diaconu

Una dintre principalele amenițări de securitate este ”comportamentul ostil care vine dinspre Est”, a declarat joi președintele Klaus Iohannis. În acest context, în discursul rostit… Mai mult

Europa

Întâlnire Macron – Merkel la Berlin: Divergențele franco-germane în reformarea Zonei Euro

Iulian Soare

Președintele Franței, Emmanuel Macron, merge joi la Berlin, pentru discuții programate cu Cancelarul Angela Merkel, cu speranța că poate convinge Germania să se alăture viziunii… Mai mult

Stiri

Grevă japoneză la cele mai mari 4 universități. Sunt contestate noile cifre de școlarizare

Vladimir Ionescu

Studenții de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza au intrat și ei în grevă japoneză și cer abrogarea HG 131/2018 prin care s-a realizat repartizarea locurilor bugetare… Mai mult

Stiri

Din megaFondul de Investiții a rămas un PNDL mai mic: Senatul a adoptat legea de înființare, după ce guvernul nu a reușit să păcălească Eurostat

Razvan Diaconu

Plenul Senatului a adoptat, miercuri, propunerea legislativă privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI), sub presiunea termenului de adoptare tacită care era 18… Mai mult

Stiri

Universitatea București prezintă datele legate de doctorate și așteaptă scuzele ministrului Educației

Mariana Bechir

Controversele dintre ministrul Educației și cele cinci mari universități, cărora le-au fost tăiate locuri la programele de licență, masterat și doctorat, continuă. Universitatea București a… Mai mult

Stiri

S-a deschis Muzeul antreprenoriatului: 100 de ani de povești de business în România

Vladimir Ionescu

CITR Group a deschis miercuri expoziția Muzeul antreprenoriatului: 100 de ani de antreprenoriat în România. Expoziția, deschisă publicului larg, este găzduită de Palatul Noblesse (Strada… Mai mult

Stiri

Acorduri economice istorice UE – Japonia și Singapore. INACO: Mediul de afaceri românesc are noi ferestre de oportunitate

Vladimir Ionescu

Acordurile comerciale finalizate de UE cu Japonia și Singapore anul trecut vor fi completate de un acord de parteneriat economic cu Japonia și un acord… Mai mult