Venitul mediu pe gospodărie a depășit 3500 de lei - crește alarmant decalajul dintre urban și rural. Reașezările din consum - CursDeGuvernare.ro
marți

26 octombrie, 2021

Venitul mediu pe gospodărie a depășit 3500 de lei – crește alarmant decalajul dintre urban și rural. Reașezările din consum

9 aprilie, 2018

Datele publicate de INS pentru trimestrul IV 2017 arată că veniturile unei gospodării au fost de 3.085 lei , cu 15,7% mai mari faţă de aceaaşi perioadă a anului precedent.

Suma care a revenit pe persoană a fost de 1.362 lei, cu 14,8% în plus. Astfel, cumulat pe ultimii doi ani, majorarea veniturilor a fost de circa un sfert (24,7% pe gospodărie şi 26,2% pe persoană), mai mult decât dublă în raport cu creşterea economică ( 12% cumulat pe 2016 şi 2017).

De reţinut, veniturile băneşti ale unei gospodării au crescut pe parcursul lui 2017 încă şi mai mult faţă de veniturile totale (18,1%), explicaţia fiind că veniturile în natură s-au redus cu 2,3% (-6,5% cumulat pe ultimii doi ani, iar acest proces continuă).


Salariile și-au consolidat semnificativ poziția preponderentă în structura veniturilor totale ale unei gospodării, ajungând la 61,1%, o creştere de aproape cinci procente pe parcursul ultimilor doi ani.

Evoluția relativ rapidă este consecinţa integrării tot mai puternice în relațiile de producție bazate pe producția de marfă și utilizarea muncii salariate, cu diminuarea părții de autoconsum.


De remarcat diminuarea ponderii veniturilor în natură sub pragul de 10% din total iar a celor din agricultură sub nivelul de 2%, în pofida producţiei agricole record de anul trecut. Ponderile veniturilor din activități independente şi din proprietate și vânzare de active s-a menţinut la acelaşi nivel ca în urmă cu 12 luni, ceea ce înseamnă că au ţinut pasul cu creşterea totală a veniturilor.

Decalajul dintre mediul urban şi cel rural creşte spre cote alarmante

Venitul total pe persoană a ajuns cu peste 50% mai mare în mediul urban decât în mediul rural (1.613,77 lei față de 1.069,65 lei). Astfel, decalajul de venituri între mediile de rezidență s-a stabilizat pe un trend accentuat de diferenţiere, de la 38,4% la finele lui 2016, la 47,7% la finele lui 2017 şi a ajuns la 50,9% în prezent. Este o problemă de diferenţă de nivel de trai între sat şi oraş care ar trebui luată foarte în serios şi găsite rapid măsuri de contracarare a acestei tendinţe.

(Citiți și: ”PIB-ul regional / Vestea bună: cu peste 40.000 de euro/locuitor, Bucureștiul devansează Madridul, Berlinul și Roma. Vestea rea: e rezultatul dezechilibrelor interne”)

Dacă se face trimitere şi la structura veniturilor, unde cele băneşti reprezintă 94,8% în mediul urban şi doar 82,9% în mediul rural, diferenţa a ajuns încă şi mai pronunţată. Între numerarul pe persoană de 1.529,85 lei pe lună la oraş şi doar 886,74 lei pe lună la sat, decalajul este de 72,5% !

Pe ce s-au dus banii

În fine, evoluția structurii cheltuielilor de consum arată trendul alocării de către gospodării a sumelor încasate, pe categorii de produse şi servicii, potrivit clasificării internaţionale utilizate de Eurostat la calculul indicelui armonizat al preţurilor de consum. Se poate observa un declin rapid al banilor alocaţi pentru mâncare spre o treime din total ( vezi tabelul).

De notat, ca o evoluţie bună, scăderea mai consistentă pe parcursul lui 2017 a ponderii cheltuielilor cu

locuința, apa, electricitatea, gazele şi combustibilii. Precum şi avansul important al banilor daţi, în schimb, pe mobilier, dotarea și întreținerea locuinței. Totodată, o parte importantă din banii „disponibilizaţi” de la mâncare au fost alocaţi pentru îmbrăcăminte și încălțăminte.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Creşteri ceva mai mici s-au consemnat la grupele „băuturi alcoolice și tutun” ( ajuunsă la o pondere cam mare în cheltuielile unei gospodării româneşti) şi transport. Ponderea banilor daţi pentru comunicaţii a scăzut anul trecut, după ce atinsese cota de cinci procente în trimestrul IV 2016.

În fine, se poate observa un transfer de interes dinspre „recreere şi cultură” înspre „hoteluri, cafenele și restaurante”.

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Am făcut o mică socoteală – 78% sunt necesități, sau etajul de bază al piramidei Maslow. Practic românii cheltuie pentru supraviețuire, nu pentru viețuire – PCR-PSD ține țara în subdezvoltare, pentru că dacă România s-ar dezvolta, acest partid komunistoid-oligarhic-bugetofag și-ar pierde baza electorală (săracii needucați și ignoranți)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Am făcut o mică socoteală – 78% sunt necesități, sau etajul de bază al piramidei Maslow. Practic românii cheltuie pentru supraviețuire, nu pentru viețuire – PCR-PSD ține țara în subdezvoltare, pentru că dacă România s-ar dezvolta, acest partid komunistoid-oligarhic-bugetofag și-ar pierde baza electorală (săracii needucați și ignoranți)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr