Analiză

O măsură de exact trei lei. Cu proiecţia bugetară pe trei ani cum rămâne ?

În pachetul de măsuri fiscale pentru anul 2018, Executivul a anunţat intenţia de majorare cu 70% a deducerilor pentru salariile cele mai mici. În cazul… Mai mult

29.10.2017

Chestiunea

Ce forță de muncă pregătește România: Printre cele mai mici ponderi ale tinerilor înalt calificați, și cele mai mari de tineri slab calificați

Între 2005 și 2015, sistemul de educație românesc a produs una dintre cele mai restrânse forțe de lucru înalt calificate și unul dintre cele mai… Mai mult

29.10.2017

Chestiunea

Guvernul României, pe curs de coliziune cu Comisia Europeană din cauza politicilor fiscale

O misiune de evaluare a politicilor fiscale românești sosită la București luna trecută a constatat că Guvernul nu dorește să țină cont de recomandările pe… Mai mult

26.10.2017

Chestiunea

Competitivitatea României 2017: Contribuția mediului de afaceri la scăderea cu 6 poziții în Top

World Economic Forum a publicat un nou Raport al Competitivității Globale, în care România este clasată pe locul 68 între cele 138 de state care… Mai mult

25.10.2017

Venitul disponibil al gospodăriilor româneşti din 2008 încoace: Învățăminte în contextul european

de Marin Pana , 31.10.2017

Potrivit datelor publicate de Eurostat, veniturile disponibile ale gospodăriilor româneşti au cunoscut după criza din 2008 cea mai mare reducere cu excepţia Greciei şi au atins cel mai scăzut nivel post-criză în 2012, dar au revenit foarte rapid ulterior spre a doua creştere din UE pe ultimii opt ani, după cea consemnată de Bulgaria.

Venitul disponibil real brut al gospodăriilor (inclusiv instituţiile non-profit care lucrează în beneficiul gospodăriilor) exprimat la paritatea puterilor de cumpărare standard (PPS) arată capacitatea reală DISCREŢIONARĂ de achiziţie de bunuri şi servicii a unei gospodării, în condiţii de preţuri aduse în termeni comparabili la nivel european şi este calculată potrivit sistemului european de conturi ESA.

Evoluţia venitului brut disponibil al gospodăriilor în termeni reali (la paritatea puterilor de cumpărare standard, 2008 =100)

Observații și învățăminte în contextul european

Nu am complicat datele prezentate cu întreaga perioadă 2005 – 2016 prelucrată şi publicată de Eurostat şi cu toate cele 28 de state ale uniunii plus Islanda şi Norvegia, monitorizate şi ele potrivit aceloraşi standarde de evaluare. Importante sunt câteva observaţii care să ne ajute în luarea unor decizii ceva mai bune în ceea ce priveşte veniturile gospodăriilor.

1.Ştiam că doar Polonia nu a înregistrat în perioada crizei reduceri ale PIB, dar se poate vedea cum gospodăriile din Cehia şi Slovacia au rămas şi ele peste nivelul de referinţă din 2008. Diferenţa este că slovacii veneau de la 97% în 2007 şi au reuşit să-şi păstreze nivelul de trai la limită exact la intrarea în zona Euro, în timp ce cehii şi-au ajustat timpuriu consumul de la 102,5% în 2007 şi au traversat criza la valori moderate în raport cu 2008 până în 2012.

2. Interesantă comparaţia între cele două mari economii ale Zonei Euro, Franţa, care a păstrat şi ea veniturile gospodăriilor pe parcursul crizei, şi Germania, care s-a ajustat pe moment, pentru a prinde o viteză mai mare ulterior şi a intra pe o traiectorie de creştere stabilă, durabilă, fără deficit bugetar şi cu reducerea datoriei publice.

De la 69,9% la mijlocul lui 2016, nemţii au coborât senzaţional la 66,0% la mijlocul lui 2017 ( fără să trimită performanţa economică reală în consum imediat), în timp ce francezii au urcat în de la 98,1% din PIB la 99,3% din PIB pe fondul unui minus în finanţele publice grevate de angajamente greu sustenabile. Cu costurile de rigoare în plăţi de dobânzi şi comisioane care afectează bugetul public an de an şi pot trimite un buget cu excedent primar ( fără a lua în calcul plăţile aferente datoriei publice) în deficit.

3.Venită de la un nivel relativ de doar 78,3% în anul 2005 în raport cu 2008 al veniturilor disponibile pentru gospodării ( cu un avans de aproape 28% al nivelului de trai în decurs de trei ani, am fost ţara care a beneficiat cel mai mult de intrarea în UE, deşi acum am cam uitat acest lucru) , România a cunoscut o scădere de peste zece procente în 2009 (la 89,7%), similară doar cu evoluţiile din Letonia ( 88,7%) şi Lituania (89,5%), economii cu mult mai mici şi, inerent, mai instabile.

Pentru referinţă, Bulgaria (aflată în regim de curs fix, indexat la euro şi, prin urmare, nefectată – pozitiv sau negativ – de variaţiile importante ale cursului de schimb din România) a avut un recul mult mai redus şi a revenit pe plus în 2011. După care a avansat ceva mai bine decât noi până în 2015.

De notat că, s-ar putea, după ce se va face prelucrarea datelor transmise la Eurostat ceva mai lent, să constatăm că iar am trecut în faţa lor după creşterile de venituri din 2016. Ceea ce este un lucru bun pentru moment dar nu neapărat şi din perspectiva stabilităţii economice şi a evoluţiilor pe termen lung.

4.Surprinzător pentru noi, care ar cam trebui să ne obişnuim cu creşterile şi descreşterile din economia de piaţă, implicit să preţuim mai mult stabilitatea decât accelerările urmate de frâne bruşte, în 2016 erau 11 state membre UE în care venitul disponibil nu a revenit la nivelul din 2008.

Că în această categoria intrau Grecia, Spania Italia, Portugalia, Cipru, şi Croaţia (care nu se ştie de ce, nu dă date din 2013 încoace) mai treacă-meargă, dar regăsim aici şi ţări precum Olanda (92,8% faţă de 2008), Austria (94,8%), Marea Britanie (95,6%), Slovenia (98,4%) sau Finlanda (99,1%).

Desigur, se poate spune că ei au de unde să scadă sau să nu crească dar, din perspectiva aşteptărilor , ar trebui să luăm aminte că nu există creşteri eterne. Aşadar, o strategie de majorare moderată dar permanentă a veniturilor real disponibile pentru gospodării este mai utilă decât forţarea unor majorări urmate de plafonare sau recul.

Dacă tot am ajuns la niveluri foarte ridicate faţă de acum zece ani, poate că ar fi prudent să nu întindem coarda şi să stabilizăm situaţia precum cehii sau slovacii, nu să urmărim o majorare continuu crescută, pe principiul inducţiei incomplete, dovedit incorect în matematică şi în economie.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 31.10.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Acordul de preluare a Bancpost de către Banca Transilvania a fost semnat

Adrian N Ionescu

Banca Transilvania și Grupul Euronbank au semnat, vineri, acordul prin care cea dintâi va achiziționa acțiunile deținute de grupul grec la Bancpost S.A., ERB Retail… Mai mult

Stiri

TAXEDU – portalul european de educație fiscală a fost realizat de consorțiul condus de Siveco

Vladimir Ionescu

Portalul de informare al tinerilor europeni menit să îmbunătățească nivelul de educație în ceea ce privește sistemul taxelor și impozitelor se bucură de apreciere la… Mai mult

Stiri

Liviu Dragnea contestă sechestrul pe avere. Argumentul său – nicio instituție nu revendică recuperarea vreunui prejudiciu

Vladimir Ionescu

Liviu Dragnea contestă la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) sechestrul pus pe întreaga sa avere, în ancheta Tel Drum. Argumentul forte al liderului… Mai mult

Stiri

Ioan Neculaie, condamnat la 2 ani de închisoare cu executare, prins în timp ce încerca să fugă din țară

Vladimir Ionescu

Omul de afaceri Ioan Neculaie, condamnat joi la doi ani de închisoare cu executare, a fost prins în timp ce încerca să fugă din țară… Mai mult

Stiri

Premierul Tudose acuză BNR că nu a intervenit pentru a opri deprecierea leului. Reacţia BNR

Razvan Diaconu

Premierul Mihai Tudose a susţinut, joi seară, că Banca Naţională poartă o parte din vină pentru deprecierea leului în raport cu euro, afirmând că BNR… Mai mult

Stiri

Ultim omagiu adus Stelei Popescu de către Catena

Vladimir Ionescu

Catena își exprimă regretul că una dintre cele mai importante actrițe pe care România a avut-o, draga noastră prietenă, Stela Popescu, a încetat din viață,… Mai mult

Stiri

UE analizează includerea Turciei pe lista neagră a paradisurilor fiscale

Vladimir Ionescu

Uniunea Europeană )UE) ar putea decide luna viitoare includerea Turciei pe lista neagră a paradisurilor fiscale, fapt care ar încorda şi mai mult tensiunile dintre… Mai mult