La obiect

Bugetul de Apărare la 8 luni: 1% din PIB, din care 02% din PIB sunt pentru înzestrare

Intrat în ultimul trimestru al anului 2019, Guvernul României ar trebui să depună eforturi deosebite pentru a respecta angajamentul de 2% cheltuieli anuale pentru Apărare… Mai mult

03.10.2019

La obiect

Indicatorul social de referință – uitat de 7 ani la valoarea de 500 de lei

De la apariția sa, în 2012, respectiv urmă cu șapte ani, așa-numitul „indicator social de referință” (ISR) s-a blocat la valoarea de 500 de lei.… Mai mult

02.10.2019

Analiză

Soldul investițiilor străine trece de 80 mld de euro: situația pe sectoare

Soldul investițiilor străine directe (ISD) în economia României a crescut anul trecut la 81.124 milioane euro, adică aproximativ 5,5 miliarde euro mai mult față de… Mai mult

01.10.2019

Analiză

Creșterea costului salarial – de 2 ori mai mare decât creșterea PIB și de 4 ori mai mare decât creșterea productivității

Potrivit datelor publicate de INS, costul salarial pentru un loc de muncă s-a majorat cu circa 42% în ultimii patru ani (36% dacă se face… Mai mult

30.09.2019

Cronicile

Venitul disponibil al gospodăriilor româneşti din 2008 încoace: Învățăminte în contextul european

de Marin Pana 31.10.2017

Potrivit datelor publicate de Eurostat, veniturile disponibile ale gospodăriilor româneşti au cunoscut după criza din 2008 cea mai mare reducere cu excepţia Greciei şi au atins cel mai scăzut nivel post-criză în 2012, dar au revenit foarte rapid ulterior spre a doua creştere din UE pe ultimii opt ani, după cea consemnată de Bulgaria.

Venitul disponibil real brut al gospodăriilor (inclusiv instituţiile non-profit care lucrează în beneficiul gospodăriilor) exprimat la paritatea puterilor de cumpărare standard (PPS) arată capacitatea reală DISCREŢIONARĂ de achiziţie de bunuri şi servicii a unei gospodării, în condiţii de preţuri aduse în termeni comparabili la nivel european şi este calculată potrivit sistemului european de conturi ESA.

Evoluţia venitului brut disponibil al gospodăriilor în termeni reali (la paritatea puterilor de cumpărare standard, 2008 =100)

Observații și învățăminte în contextul european

Nu am complicat datele prezentate cu întreaga perioadă 2005 – 2016 prelucrată şi publicată de Eurostat şi cu toate cele 28 de state ale uniunii plus Islanda şi Norvegia, monitorizate şi ele potrivit aceloraşi standarde de evaluare. Importante sunt câteva observaţii care să ne ajute în luarea unor decizii ceva mai bune în ceea ce priveşte veniturile gospodăriilor.

1.Ştiam că doar Polonia nu a înregistrat în perioada crizei reduceri ale PIB, dar se poate vedea cum gospodăriile din Cehia şi Slovacia au rămas şi ele peste nivelul de referinţă din 2008. Diferenţa este că slovacii veneau de la 97% în 2007 şi au reuşit să-şi păstreze nivelul de trai la limită exact la intrarea în zona Euro, în timp ce cehii şi-au ajustat timpuriu consumul de la 102,5% în 2007 şi au traversat criza la valori moderate în raport cu 2008 până în 2012.

2. Interesantă comparaţia între cele două mari economii ale Zonei Euro, Franţa, care a păstrat şi ea veniturile gospodăriilor pe parcursul crizei, şi Germania, care s-a ajustat pe moment, pentru a prinde o viteză mai mare ulterior şi a intra pe o traiectorie de creştere stabilă, durabilă, fără deficit bugetar şi cu reducerea datoriei publice.

De la 69,9% la mijlocul lui 2016, nemţii au coborât senzaţional la 66,0% la mijlocul lui 2017 ( fără să trimită performanţa economică reală în consum imediat), în timp ce francezii au urcat în de la 98,1% din PIB la 99,3% din PIB pe fondul unui minus în finanţele publice grevate de angajamente greu sustenabile. Cu costurile de rigoare în plăţi de dobânzi şi comisioane care afectează bugetul public an de an şi pot trimite un buget cu excedent primar ( fără a lua în calcul plăţile aferente datoriei publice) în deficit.

3.Venită de la un nivel relativ de doar 78,3% în anul 2005 în raport cu 2008 al veniturilor disponibile pentru gospodării ( cu un avans de aproape 28% al nivelului de trai în decurs de trei ani, am fost ţara care a beneficiat cel mai mult de intrarea în UE, deşi acum am cam uitat acest lucru) , România a cunoscut o scădere de peste zece procente în 2009 (la 89,7%), similară doar cu evoluţiile din Letonia ( 88,7%) şi Lituania (89,5%), economii cu mult mai mici şi, inerent, mai instabile.

Pentru referinţă, Bulgaria (aflată în regim de curs fix, indexat la euro şi, prin urmare, nefectată – pozitiv sau negativ – de variaţiile importante ale cursului de schimb din România) a avut un recul mult mai redus şi a revenit pe plus în 2011. După care a avansat ceva mai bine decât noi până în 2015.

De notat că, s-ar putea, după ce se va face prelucrarea datelor transmise la Eurostat ceva mai lent, să constatăm că iar am trecut în faţa lor după creşterile de venituri din 2016. Ceea ce este un lucru bun pentru moment dar nu neapărat şi din perspectiva stabilităţii economice şi a evoluţiilor pe termen lung.

4.Surprinzător pentru noi, care ar cam trebui să ne obişnuim cu creşterile şi descreşterile din economia de piaţă, implicit să preţuim mai mult stabilitatea decât accelerările urmate de frâne bruşte, în 2016 erau 11 state membre UE în care venitul disponibil nu a revenit la nivelul din 2008.

Că în această categoria intrau Grecia, Spania Italia, Portugalia, Cipru, şi Croaţia (care nu se ştie de ce, nu dă date din 2013 încoace) mai treacă-meargă, dar regăsim aici şi ţări precum Olanda (92,8% faţă de 2008), Austria (94,8%), Marea Britanie (95,6%), Slovenia (98,4%) sau Finlanda (99,1%).

Desigur, se poate spune că ei au de unde să scadă sau să nu crească dar, din perspectiva aşteptărilor , ar trebui să luăm aminte că nu există creşteri eterne. Aşadar, o strategie de majorare moderată dar permanentă a veniturilor real disponibile pentru gospodării este mai utilă decât forţarea unor majorări urmate de plafonare sau recul.

Dacă tot am ajuns la niveluri foarte ridicate faţă de acum zece ani, poate că ar fi prudent să nu întindem coarda şi să stabilizăm situaţia precum cehii sau slovacii, nu să urmărim o majorare continuu crescută, pe principiul inducţiei incomplete, dovedit incorect în matematică şi în economie.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 31.10.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Industria vânzării de cetățenii – 25 de miliarde de dolari anual, la nivel global

Iulian Soare

Dubla cetățenie era aproape inexistentă în urmă cu 50 de ani, însă acum nu numai că ea este foarte răspândită, dar aproape jumătate din statele… Mai mult

Stiri

FMI a revizuit estimarea de creştere economică a României, până la 4%. Bugetul e făcut pentru o creștere de 5,5%

Vladimir Ionescu

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în creştere la 4% estimările privind evoluţia economiei româneşti în acest an, însă în paralel prognozează o majorare a… Mai mult

Europa

Raportul MCV ar putea fi prezentat săptămâna viitoare – problema SIIJ, nerezolvată

Vladimir Ionescu

Noul raport MCV (Mecanismul de Cooperare si de Verificare) va fi probabil prezentat la începutul săptămânii viitoare, a anunțat ministrul Justiției, Ana Birchall, în ședința… Mai mult

Stiri

ICCJ se adreseză Curții de Justiție a UE înainte de a decide dacă dosarul lui Darius Vîlcov va fi rejudecat. Miza este mai mare

Vladimir Ionescu

Instanța supremă intenționează să trimită patru întrebări Curții de Justiție a UE (CJUE), înainte de a stabili dacă procesul lui Darius Vîlcov, finalizat în prima… Mai mult

Europa

UE fixează un termen limită Londrei, pentru ca acordul să poată fi prezentat la summitul Consiliului European

Iulian Soare

Michel Barnier, negociatorul- șef al UE pentru Brexit, i-a fixat premierului Boris Johnson un termen limită pentru a accepta soluția europeană referitoare la frontieră, scrie… Mai mult

Europa

Dobânzile negative reduc profitabilitatea băncilor din Europa și capacitatea de consolidare prin fuziuni – Luis de Guindos, BCE

Adrian N Ionescu

Profitabilitatea redusă din cauza dobânzilor negative şi capitalizarea bursieră scăzută vor face foarte dificilă consolidarea băncilor din Zona Euro, altfel inevitabilă. „În final, profitabilitatea redusă… Mai mult

Stiri

Raport al Casei de Sănătate: 68 de ani de concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă

Vladimir Ionescu

Angajații români au însumat anul trecut 37.337.125 de zile de concediu medical, inclusiv pentru sarcină și lăuzie, zile ce au costat 46.714.220 de lei. Zilele… Mai mult