Analiză

Marea problemă a bugetului: Cum am mâncat în 2017 banii de fonduri europene

Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor, România a primit în primele trei trimestre din 2017 de la bugetul UE doar 3,05 miliarde euro, din care… Mai mult

19.11.2017

Chestiunea

Pe noi culmi de progres şi civilizaţie: creșterea oficială a PIB – 8,8%. Consecinţe

Estimarea-semnal anunțată de Institutul Național de Statistică pentru trimestrul III 2016 arată un nivel record la creşterii economice, de 8,8% pe seria brută şi 8,6%… Mai mult

15.11.2017

Chestiunea

Noua fiscalitate: Normalitate = reintrarea guvernului în legalitate + conectarea la realitate

cursdeguvernare.ro își asumă – nu fără tristețe și fără amară ironie – ilustrația de mai sus, ca esență a temei grave și mai mult decât… Mai mult

14.11.2017

Analiză

O anomalie care și-a atins potențialul: Depopularea nu mai ajută prea mult la creșterea PIB/Locuitor

Datele publicate de Eurostat referitoare la evoluţia PIB/locuitor în perioada 2005 – 2015 arată că ritmul de creştere al acestui indicator esenţial pentru nivelul de… Mai mult

12.11.2017

Turbionul proceselor dintre bugetari și Guvern. Amploarea și strategiile unei confruntări de un miliard de euro

de Cristian Grosu 21.11.2010

justitie salariiȘase ani de procese în avalanșă și o notă de plată care crește de la un an la altul.

În confruntarea juridică dintre salariații bugetari și guvern, pacea pare departe.

Vorbesc statisticile, suma de pus în executare și evoluția fenomenului: 159.000 de procese pentru drepturi salariale aflate pe rolul Tribunalelor și Curților de apel în 2008, 149.000 în 2009, și 121.000 în doar prima jumătate a anului 2010. În marea lor majoritate, deschise de salariați ai Statului: de cei din Justiție, din Educație, din Ministerul de interne, de funționarii publici.

O parte din bani au fost plătiți, o alta a fost reeșalonată pe trei ani, o alta se anunță a veni din procesele aflate pe rol, sau din cele care ar putea fi declanșate pentru nepunerea în executare a sentințelor de până acum.

Suma se apropie de un miliard de euro, din care peste 500 de milioane câștigați numai de salariații din Justiție.

Scurt istoric

Fitilul a fost aprins în anul 2000, când o ordonanță de urgență a guvernului Năstase anula sporurile stabilite pentru magistrați de o lege din 1996 (sporul de stres și suprasolicitare nervoasă, și de confidențialitate).

  • Nemulțumiții au deschis procese, atacând modul prin care o ordonanță  abroga prevederile unei legi. Primele hotarări favorabile în instanțe îi încurajează pe toți să deschidă procese, în care Ministerul Finanțelor este chemat în garanție. În 2004, darea în judecată a ministerului Justiției devine un fenomen.
  • În 2005, magistrații cer (având în mână avizul Consiliului National de Combatere a Discriminării) sporul anticorupție pe care-l aveau procurorii de la DNA. Îl vor obține. La fel vor proceda și polițiștii.
  • În 2006 guvernul înlătură sporul de vechime la magistrați. Cum sporul era trecut chiar în Codul Muncii, salariații din Justiție se adresează toți instanțelor. Se cer atât banii pentru sporurile din urmă, cât și consfințirea acestora pe viitor. Instanțele le dau câștig de cauză, până când acestea vor fi  stabilite printr-o lege a salarizării. E perioada în care aparatul administrativ – local sau central, crește cu câteva zeci de mii de persoane – de la guvern până la administrațiile locale.
  • În perioada 2005-2008 se alătură angajaților din justiție și funcționarii publici. Pe baza principului nediscriminării salariale, se obțin (în instanță, sau chiar de la ordonatorii de credite ai guvernului) sporuri si bonificații din cele mai diverse: cei de la Statistică primesc spor de confidențialitate, cei din Ministerul de externe spor de cunoașterea de limbi străine, cei care lucrează în preajma unui calculator primesc spor de calculator. Cei din Ministerul de Finanțe au celebrele stimulente. La toate acestea, se adaugă tichete de masa, indemnizații de lucru la țară, bonificații pentru transport etc. Fiecare categorie de bugetari câștigă, pe lângă sporurile specifice, și altele, care se extind de la o categorie la alta, pe baza principiului nediscriminării. Cei din Ministerul de interne reclama și ei banii de hrana, îmbrăcăminte și sporul de confidențialitate. Se ajunge la situații bizare, cum e cazul polițiștilor sub acoperire care și-au afișat numele de reclamanți la avizierul Tribunalului. Tăierile sau diminuările sunt contestate în instanță și, de obicei, salariații au câștig de cauză: în judecare se amestecă legile (multe) distincte de salarizare, cu Codul Muncii. În Justiție se ajunge la o situație stranie: magistrații își stabilesc, în procese judecate de ei înșiși, veniturile salariale si sporurile, după principiul dreptului câștigat, sau atacănd procedurile prin care guvernul a emis actele normative.  E perioada în care se ajunge să fie mai convenabil să lucrezi la stat decât în mediul privat.
  • În anul 2007 încep plățile masive pentru punerea în executare a sentințelor date în favoarea angajaților. În 2008, guvernul încheie primul protocol de eșalonare a plăților către magistrați: Ministerul Finanțelor nu mai avea bani, în față se căsca criza.
  • La finele lui 2008, in pragul campaniei electorale, profesorii primesc o creștere de 50% a salariului  și sporuri de transport, lucru în mediul rural, bonuri de masă. Un an mai târziu intră și ei în avalanșa proceselor: guvernul nu avea cum să le plătescă, politicienii din toate pertidele se acuzau reciproc de populism. Tot pe baza legislației din anul electoral 2008 își câștigă și unii funcționari publici sporurile de treaptă și de grad (în cazul lor nu s-a extins decizia, astfel încât cei care au dat în judecată guvernul aveau veniturile cu 25% mai mari decât colegii lor de pe același palier care nu se adresaseră instanței.
  • În 2009 guvernul își asumă răspunderea pe prima lege de salarizare unitară din Romania postrevoluționară. Coerența avea să dureze puțin: atât nemulțumirile categoriilor de bugetari care s-au considerat dezavantajați de lege, cât și Legea 118 din 2010, prin care bugetarilor li se tăia 25% din salariu pe șase luni aveau să declanșeze alte mii de procese. Există deja cîteva instanțe care le-au dat câștig de cauză salariaților. Cum Legea 118 are avizul Curții Constituționale doar până la 31 decembrie, guvernul e nevoit să refacă legea salarizării unitare, și să și-o mai asume odată, modificată așa încât să atenueze diferențele dintre categoriile de salariați și nemulțumirile care decurg din ele, și să introducă în salariu o serie de sporuri.

În aceste zile se discută în coaliția de guvernare legea de salarizare unitară de la care se așteaptă să pună capăt proceselor pierdute în justiție. Nu este sigur însă că e suficient. Pe de o parte, procesele pentru drepturi salariale din trecut, care să fie plătite până la intrarea în vigoare a noii legi, ăși continuă cursul. Pe de altă parte, există deja acțiuni începute împotriva guvernului, pentru amânarea prin reeșalonare a executării hotărârilor judecătorești. Surse din Justiție, neconfirmate încă oficial de agentul român la CEDO, spun că există câteva sute de plângeri la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pentru neexecutarea hotărârilor ramase definitive și irevocabile.

Strategii și soluții de moment

Aflate între rigorile bugetare, criză și angajamentele luate pentru a obține împrumuturile de la FMI, guvernele au încercat fie să contracareze acțiunile în Justiție, fie să amâne plățile până la perioade mai favorabile economic.

  • În 2007, guvernul îi ia Consiliului Național de Combatere a Discriminării, printr-o ordonanță, dreptul de a mai constata discriminări salariale.
  • În 2009, guvernul suspendă printr-o ordonanță punerea în executare a plaților și dispune eșalonarea pentru anii 2009, 2010 și 2011. O parte din salariații nemulțumiți de eșalonare (îndeosebi cei din Justiție) se adreseaza din nou instanțelor.
  • Guvernul revine cu o alta ordonanță, care o abrogă pe prima, și puncteaza de două ori: în primul rând, reeșalonează plățile pe anii 2011, 2012 și 2013; în al doilea rând, îi lasă fără obiect procesele deschise din cauza primei eșalonări.

Cum stăm

Legea pe care guvernul tocmai se pregătește să-și asume răspunderea poate crea un cadru clar de salarizare, însă nu e sigur că poate rezolva problema proceselor pierdute de Stat în favoarea angajaților acestuia.

  • Aplicarea ei trebuie să se facă în limita bugetului de 39 de miliarde de euro, limita la care s-a angajat în acordul cu FMI să mențină salariile.
  • Noua lege nu oprește procesele care vin din urmă.
  • Experiențele de până acum fac imprevizibilă decizia Curții Constituționale.

Cine lipsește

În toți acești ani de criză, de revendicări salariale și de procese deschise și câștigate împotriva statului de către angajații de la stat, nu s-a auzit nici o vorbă despre salariații din mediul privat. Acolo unde concedierile chiar au fost concedieri, sporurile sunt doar cele din Codul Muncii, nu exista siguranța locului de muncă, și unde tăierile salariale nu s-au pierdut în smârcul legilor, ordonanțelor, hotărârilor de guvern și sentințelor judecătorești.

Mediul privat va plăti, atunci când va reuși să iasă din criză, și miliardul câștigat în instanțe de bugetari, și cheltuielile de judecată la care e obligat Statul, și penalitățile, atunci când se va pune, poate tot în Justiție, și această problemă.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.11.2010

10 comentarii

  1. Cât costă statul procesele cu angajaţii săi | Financiarul
    22.11.2010, 10:09 am

    […] 159.000 de procese pentru drepturi salariale aflate pe rolul Tribunalelor şi Curţilor de apel în 2008, 149.000 în 2009, şi 121.000 în doar prima jumătate a anului 2010 – acestea sunt cifrele confruntării dintre stat şi angajaţii săi, dezvăluie cursdeguvernare.ro. […]

  2. Curs de guvernare: Cum a pierdut statul un miliard de euro în instanță « voxpublica | Platforma de comentarii, bloguri si opinii REALITATEA.NET
    22.11.2010, 7:27 pm

    […] Cum au eșuat politicile publice în domeniul salarizării: citește o analiză completă făcută de Cristian Grosu și echipa lui pe http://www.cursdeguvernare.ro […]

  3. casandra
    23.11.2010, 5:49 pm

    Hmm, daca ne uitm pe statistica castigurilor salariale (perioada septembrie 2008 -septembrie 2010) nu se prea vad scaderile de salarii in ramurile economice in care proprietatea este cvasiprivata. Deloc!

    http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/castiguri/a10/cs09r10.pdf

    http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/castiguri/a08/cs09r08.pdf

    Si alte afirmatii sunt de discutat, dar sa incepem cu castigurile salariale privat/public. Cum e?

  4. Ce se va întâmpla cu statele care dau faliment? Ce face România? « standard.ro | Platforma de comentarii, bloguri si opinii MONEY.ro
    2.12.2010, 12:40 pm

    […] termeni. Justiţia nu doar că are voie ci este obligată să arbitreze respectarea legilor, iar guvernul nu are drepturi mai multe în faţa instanţei decât o companie oarecare sau decât un individ. Are doar mai multe responsabilităţi.6. Nu este […]

  5. Ce se va întâmpla cu statele care dau faliment? Ce face România? « voxpublica | Platforma de comentarii, bloguri si opinii REALITATEA.NET
    3.12.2010, 2:05 pm

    […] termeni. Justiţia nu doar că are voie ci este obligată să arbitreze respectarea legilor, iar guvernul nu are drepturi mai multe în faţa instanţei decât o companie oarecare sau decât un individ. Are doar mai multe […]

  6. Curs de guvernare: Cum a pierdut statul un miliard de euro în instanță #riscograma
    27.7.2011, 5:34 pm

    […] Cum au eșuat politicile publice în domeniul salarizării: citește o analiză completă făcută de Cristian Grosu și echipa lui pe http://www.cursdeguvernare.ro 22-11-2010 1852 10 Tweet ALTE ARTICOLE CARE TE-AR PUTEA INTERESA » » » Iată ce poate face statul pentru a ajuta agricultura, fără costuri 5 găuri negre pe care statul ar trebui să le vândă Câte autostrăzi poți construi de 25 miliarde euro? […]

  7. Ce se va întâmpla cu statele care dau faliment? Ce face România? #riscograma
    6.2.2012, 2:03 am

    […] termeni. Justiția nu doar că are voie ci este obligată să arbitreze respectarea legilor, iar guvernul nu are drepturi mai multe în fața instanței decât o companie oarecare sau decât un individ. Are doar mai multe […]

  8. Ce se va întâmpla cu statele care dau faliment? Ce face România?
    17.2.2014, 11:17 am

    […] termeni. Justiţia nu doar că are voie ci este obligată să arbitreze respectarea legilor, iar guvernul nu are drepturi mai multe în faţa instanţei decât o companie oarecare sau decât un individ. Are doar mai multe […]

  9. Cifrele seci și banii peșin ai iresponsabilității instituționalizate: Riscurile concrete de miliarde de euro ale noii legi a salarizării » CursDeGuvernare.ro
    7.6.2017, 3:16 pm

    […] care și-au câștigat drepturile bănești în instanță de nu mai puțin de un miliard de euro. (LINK-AICI la articolul și explicațiile de la acea […]

  10. Legea salarizării: Riscurile concrete | www.4Iasi.ro
    8.6.2017, 3:00 am

    […] care și-au câștigat drepturile bănești în instanță de nu mai puțin de un miliard de euro. (LINK-AICI la articolul și explicațiile de la acea […]

Lăsați un comentariu


Stiri

Casa Regală: În această noapte, nu se închid porțile la Palatul Regal

Vladimir Ionescu

Porţile Palatului Regal nu se vor închide în noaptea de joi spre vineri, pentru ca toţi cei care doresc să aducă un ultim omagiu Regelui… Mai mult

Stiri

BCE păstrează neschimbată politica monetară, deși are estimări mai bune privind economia Zonei Euro

Adrian N Ionescu

Banca Centrală Europeană (BCE) a decis, joi, să menţină politica monetară ultra-relaxată, cu toate că şi-a îmbunătăţit estimările privind creşterea economică înregistrată de zona euro… Mai mult

Stiri

Parlament, Buget 2018: Mașina de respins amendamente s-a mutat la comisiile de buget-finanțe

Adrian N Ionescu

Bugetele Ministerelor Transporturilor, Mediului și Agriculturii au fost avizate favorabil, miercuri, și de comisiile parlamentare reunite de buget-finanțe, cu majoritate confortabilă de voturi, la fel… Mai mult

Stiri

Proiectul de lege care introduce manualul unic, aprobat în Guvern

Mariana Bechir

Guvernul a aprobat în ședința de joi proiectul Legii manualului, care introduce în legislație “manualul școlar de bază”. Potrivit explicației oferite cursdeguvernare.ro de către ministrul… Mai mult

Stiri

Transmiterea în Revisal a modificarilor la contractele de muncă – până la 31 martie 2018

Vladimir Ionescu

Guvernul a aprobat în ședința de joi proiectul de Hotărâre privind registrul general de evidență a salariaților (REVISAL), una dintre prevederi vizând perioada pe care… Mai mult

Stiri

Deficitul de cont curent s-a dublat în primele zece luni din 2017

Adrian N Ionescu

Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 5,302 miliarde de euro, în primele zece luni din acest an, în creştere cu… Mai mult

Stiri

Hidroelectrica: Guvernul reduce la 10% pachetul de acţiuni noi pentru oferta publică prin bursă

Adrian N Ionescu

Guvernul modifică, joi, HG nr. 1066/2013 pentru aprobarea strategiei de privatizare a Hidroelectrica, reducând pachetul care va face obiectul unei oferte publice de acţiuni noi… Mai mult