Analiză

Câteva grafice: Haosul desăvârșit din Bugetele României. O analiză pe 4 ani a diferenței dintre Lege și Execuție

Deși la prima vedere sunt greu de întocmit, Bugetele publice ale României sunt, de fapt, o înșiruire de indicatori și liste de venituri și cheltuieli care… Mai mult

06.02.2019

Analiză

Efectele împrumutului FMI-UE-BIRD din 2009 asupra bugetului pe 2019

În urmă cu zece ani, pe fondul crizei economice, România a accesat un împrumut de aproape 20 de miliarde de euro din partea FMI, UE… Mai mult

06.02.2019

Chestiunea

DOCUMENT / Consiliul Fiscal – lista de probleme ale Proiectului de buget 2019: ”optimism exagerat, cifre improbabile, aprecieri nerealiste”

Consiliul fiscal a dat publicității marți Opinia sa cu privire la Legea Bugetului de stat 2019, scoțând în evidență scenariul de creștere economică ”excesiv de… Mai mult

05.02.2019

La obiect

Impasul finanțării Statului: Marile dificultăți care împing MFP să recurgă la soluții de conjunctură 

Dificultăţile Ministerului Finanţelor (MFP) de a acoperi deficitul bugetar în 2019 îi împing pe strategii bugetari ai guvernului să ridice metodele de completare ale veniturilor… Mai mult

04.02.2019

Cronicile

Trecerea la euro: avantaje, dezavataje – riscurile. De ce 2019 în loc de 2015. Și exemplul Greciei

de Marin Pana 14.3.2013

Anunțul lui Traian Băsescu potrivit căruia România renunță oficial la ținta 2015 ca an de trecere la moneda euro readuce în discuție problemele pe care le presupune adoptarea monedei unice: avantajele, dezavantajele și riscurile pentru o economie lipsită de competitivitate cum ca a noastră.

Avantajele adoptării euro au fost sumarizate pe scurt într-o formă accesibilă publicului larg de Miroslav Singer, viceguvernator la Banca Națională a Cehiei:

Beneficiile macroeconomice ale trecerii la euro

1.Reducerea riscului de turbulențe monetare și financiare

2.Efect de disciplinare asupra politicilor economice întreprinse

3.Reducerea primei de risc la împrumuturi pentru economiile mai puțin dezvoltate

4.Posibila stabilizare a nivelului dobânzilor pe termen lung.

Beneficiile microeconomice ale trecerii la euro

1.Eliminarea riscului de evoluție a ratei de schimb în raport cu Zona Euro

2.Reducerea costului tranzacțiilor

3.Creșterea transparenței internaționale a prețurilor

4.Creșterea volumului schimburilor externe

Aceste avantaje ar urma să se concretizeze într-o dezvoltare economică mai rapidă, alocarea mai eficientă a resurselor, câștiguri de bunăstare și stabilitate crescută. Și atunci, de ce nu se înfăptuiește mai repede adoptarea monedei unice europene ? Există patru probleme principale, dintre care vom insista numai asupra primelor două.

Costuri și riscuri asociate cu intrarea în Zona Euro

1.Dificultatea de a stabili corect paritatea cu care se face trecerea la euro

2.Pierderea posibilității de a utiliza politica monetară și rata de schimb pentru ajustare în cazul unor șocuri

3.O anumită poziție în politica monetară nu va putea mulțumi toate țările din Zona Euro

4.Posibile asimetrii în transmiterea politicii monetare

Aceste efecte cu potențial negativ pot fi atenuate prin progrese în ceea ce privește sincronizarea cât mai bună cu economiile din Zona Euro ( așa-numita convergență reală, structurală, financiară și ciclică). Trebuie subliniat că îndeplinirea criteriilor de la Maastricht constituie o condiție necesară dar nu și suficientă.

Exemplul Greciei versus exemplul țărilor baltice

Simpla parcurgere a unei perioade de control de doi ani ( mecanismul ERM II), nu ajunge, ideea fiind de a respecta spiritul restricțiilor economice impuse și nu doar litera lor. Ajustarea pentru a corespunde pentru moment poate avea consecințe nefaste pe termen mediu și lung. Cel mai bun exemplu îl constituie Grecia, care a intrat pe ultima sută de metri în formula inițială a Zonei Euro.

Stabilită inițial la o valoare de conversie în euro mai rezonabilă în raport cu forța economică și productivitatea economiei elene ( după cum avea să se demonstreze ulterior) , drahma a avut în ”perioada de carantină” ERM II, o deviație mai mare de șase procente peste paritatea centrală în jurul căreia trebuia să-și demonstreze stabilitatea, cu un maxim de 9%.

Urmare a acestui fapt, drahma a fost reevaluată cu puțin timp înainte de a fixa paritatea de trecere la euro cu 3,5%. Și a rămas la acel nivel, indiferent de tensiunile induse în economie, ceea ce ar fi reclamat o politică bugetară mai prudentă plus o flexibilitate mai mare în restructurarea economiei. Sub presiunea crizei mondiale și pe fondul incapacității de adaptare rapidă, datoria publică a scăpat de sub control.

Intrarea în Zona Euro cu o rată de schimb inadecvată forței reale a economiei poate conduce la supraîncălzirea economiei și inflație în cazul subevaluării sau la stagnare economică și deficite persistente de cont curent, cazul Greciei. De reținut, costurile de ajustare rezultate dintr-o rată de schimb supraevaluată sunt semnificativ mai mari decât cele aferente unei rate de schimb subevaluate.

În ce privește pierderea posibilității de a utiliza politica monetară și rata de schimb pentru ajustare în cazul unor șocuri nici nu este nevoie să ne uităm în Zona Euro. Putem vedea evoluția pe care au avut-o țările baltice și Bulgaria, a căror valută națională este legată ( deși nu la o paritate ireversibilă) prin curs fix de euro ( Estonia a și adoptat euro în 2011).

Se poate observa impactul puternic pe care l-a avut criza în țările baltice, puse în imposibilitatea de a contracara reducerea bruscă a fluxurilor străine de capital prin măsuri combinate de politică monetară și de devalorizare a monedei naționale. Ele nu și-au revenit nici acum la nivelul PIB din 2007, în pofida cifrelor de creștere ce par foarte bune pentru 2012.

Faptul că susținerea populară excepțională a măsurilor de austeritate și consensul politic au propulsat Estonia în Zona Euro ține de mentalitate și de un specific național diferit de al nostru. Asta dincolo de faptul că economia ei este cu un ordin de mărime mai mică decât cea românească și nu avea cum să creeze probleme suplimentare Eurozonei.

Și România

Aflată în poziția de a ajusta brusc deficitul extern cu circa zece procente din PIB, România a reușit să evite un recul mai important, având beneficiul politicii monetare proprii și a cursului de schimb cu flotare controlată. Iar asta în condițiile în care restructurarea a mers destul de lent în economie și administrație. Pentru comparație, am prezentat și situațiile din Polonia și Bulgaria.

Deși sub consiliu monetar, Bulgaria a reușit să se poziționeze similar cu noi și chiar ceva mai bine. Ceea ce spune multe despre realizările noastre față de posibilități. Polonia a păstrat o creștere ceva mai mică decât noi anterior lui 2008, dar sustenabilă prin măsurile de reformă luate. Ea a beneficiat din plin de poziția favorabilă dată de integrarea de facto cu Zona Euro ( ocupă locul șase în comerțul Zonei Euro).

În condițiile aplicării unor politici monetare și fluctuație a cursului de schimb ( care s-a dus la un moment dat chiar spre 5 zloți spre euro, dar a revenit sub paritatea leu/euro), ea a fost singura țară UE care a evitat recesiunea. În plus, a luat un avans relativ la țările din regiune și recuperat din distanța ce o separă de economiile Occidentale, rezultatul de 18% creștere a PIB în intervalul 2007 – 2012 fiind remarcabil.

Din motive evidente, cel mai clar fiind că deja trebuia să fi intrat în ERM II, anul 2015 nu mai reprezintă o țintă pentru România. Totuși, intervalul de timp urmărit nu poate fi reașezat dincolo de orizontul mediu (2019), pentru că altminteri nu mai reușește să impună eforturile necesare. Nu doar din perspectivă convergenței economice, dar și în ceea ce privește convergența calității instituțiilor publice și a mediului de afaceri.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 14.3.2013

Lăsați un comentariu


Europa

Întrebările la care CEDO așteaptă răspuns din partea statului român în cazul revocării Laurei Kovesi

Vladimir Ionescu

Curtea Europeană de Drepturilor Omului a trimis Guvernului român întrebările la care trebuie să răspundă în cazul sesizării înregistrate la CEDO de fostul procuror-șef al… Mai mult

Stiri

Gazoductul Iaşi – Chişinău / Lucrările au intrat, oficial, în faza a II-a, de la Ungheni până în Capitală

Adrian N Ionescu

La Chișinău a avut loc luni inaugurarea oficială a lucrărilor aferente Fazei a II-a a proiectului de interconectare a reţelelor de gaze ale României şi Republicii… Mai mult

Stiri

Alegeri europene 2019 / Configurația viitorului Parlament European – sondaj comandat de instituție

Iulian Soare

Cu 97 de zile înainte de data alegerilor europarlamentare, datele arată că centrul-dreapta va rămâne în continuare cel mai mare grup politic din legislativul european,… Mai mult

Stiri

NATO la 70 de ani: O Alianţă aflată în criză – raport prezentat la Conferința de Securitale de la Munchen

Iulian Soare

Alianţa Nord-Atlantică se confruntă cu una dintre cele mai grave crize din ultimele şapte decenii, fiind afectată de o serie de provocări, inclusiv interne, dintre… Mai mult

Stiri

ANRE: 20 de milioane de lei amenzi date operatorilor din energie, mai ales distribuitorilor, în 2018

Adrian N Ionescu

Marile companii din energie şi mai ales distribuitorii au plătit aproape două treimi din totalul amenzilor de peste 19,7 milioane de lei date anul trecut… Mai mult

Stiri

Vasilica Dăncilă: Programele PNDL, introduse de dl. Dragnea, au scos țara din noroaie

Razvan Diaconu

Premierul Viorica Dăncilă a declarat luni, la o întâlnire cu primarii de comune, că prin programelor PNDL I și II „am scos țara din noroaie”,… Mai mult

Stiri

Daniel Barbu a demisionat de la conducerea Autorității Electorale ca să candideze pe lista ALDE la europarlamentare

Razvan Diaconu

Preşedintele Autorității Electorale Permanente, Daniel Barbu (foto), a demisionat de la conducerea instituţiei, intenţia sa fiind să candideze la alegerile europarlamentare, pe listele ALDE. News.ro… Mai mult