Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a fost de 2,6% în martie 2024, în scădere de la 2,8% în februarie. Cu un an înainte, rata era de 8,3%. Cea mai mare rată anuală a fost înregistrată în România, mult peste media UE: 6,7%, conform datelor publicate joi de Eurostat.
Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a fost de 2,6% în martie, în scădere de la 2,8% în februarie. Principala cauză a dezinflației o reprezintă efectul de bază, în martie 2023, inflața fiind de 8,3%. România a avut în martie cea mai mare inflație din inflație, Indicele armonizat al prețurilor de consum – IAPC – fiind de 6,7%, mult peste Croația (+4.9%).
Cele mai mici rate anuale au fost înregistrate în Lituania (0,4%), Finlanda (0,6%) și Danemarca (0,8%). Cele mai mari rate anuale au fost înregistrate în România (6,7%), Croația (4,9%), Estonia și Austria (ambele 4,1%). Comparativ cu luna februarie, inflația anuală a scăzut în treisprezece state membre, a rămas stabilă în patru și a crescut în zece.
În luna martie, cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației din zona euro a venit din partea serviciilor (+1,76 puncte procentuale), urmată de alimente, alcool și tutun (+0,53 pp), bunuri industriale non-energetice (+0,30 pp) și energie (-0,16 pp).
(Citiți și: ”Vești bune pentru guvern de la BNR: 6 motive pentru care inflația rămâne sus”)
Șefa BCE, Christine Lagarde, anunță că va reduce dobânzile în curând
Preşedinta Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a declarat marţi că Banca Centrală e pe cale să reducă ratele dobânzilor în viitorul apropiat, exceptând apariția unor şocuri majore, transmite CNBC. Lagarde a spus că BCE va monitoriza preţurile petrolului „foarte îndeaproape”, pe fondul temerilor crescute de extinderea conflictului în Orientul Mijlociu. Cu toate acestea, de la atacul aerian fără precedent al Iranului asupra Israelului în weekend, ea a spus că reacţia preţului petrolului a fost „relativ moderată”.
Comentariile ei vin la scurt timp după ce Banca Centrală a dat cel mai clar indiciu până în prezent că ar putea începe să reducă ratele dobânzilor la reuniunea guvernatorilor din iunie. Lagarde spune că „ne îndreptăm către un moment în care trebuie să relaxăm politica monetară restrictivă”
„Observăm un proces dezinflaţionist care se mişcă conform aşteptărilor noastre. Trebuie doar să construim un pic mai multă încredere în acest proces dezinflaţionist, dar dacă se mişcă conform aşteptărilor noastre, dacă nu avem un şoc major în dezvoltare, ne îndreptăm către un moment în care trebuie să moderăm politica monetară restrictivă”, a declarat Lagarde pentru Sara Eisen de la CNBC, în marginea Reuniunilor de primăvară ale FMI.
Ea a adăugat că, „aşa cum am spus, sub rezerva unui şoc suplimentar, va fi timpul să moderăm politica monetară restrictivă într-un termen rezonabil de scurt”, a adăugat ea. BCE a menţinut joia trecută ratele dobânzilor la un nivel record pentru a cincea întâlnire consecutivă, dar a semnalat că încetinirea inflaţiei înseamnă că ar putea începe să le reducă în curând. Într-o schimbare faţă de limbajul precedent, BCE a spus că „ar fi potrivit” să reducă dobânda pentru depozite de le 4%, dacă presiunile subiacente ale preţurilor şi impactul majorărilor anterioare ale dobânzilor ar creşte încrederea că inflaţia va reveni spre ţinta sa de 2% „într-un mod susţinut.”
Cristian Popa (BNR): O reducere de dobândă în luna mai nu este o certitudine
În schimb, Banca Națională a României ar putea amâna decizia prima reducere din ultimii trei ani a dobânzii-cheie, deoarece presiunile inflaționiste rămân mai puternice decât se anticipa, iar riscurile și incertitudinile rămân ridicate, a declarat Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României, pentru Bloomberg.
În luna februarie, oficialii BNR semnalau că ar putea să se alăture altor bănci centrale din regiune în procesul de relaxare a politicii monetare, începând chiar din luna mai. Cu toate acestea, ultimul comunicat de la BNR subliniază că, cel mai probabil, ritmul de creştere a preţurilor va încetini în acest an mai lent decât se preconiza anterior.
„Trebuie să vedem cel puţin două luni consecutive de progrese substanţiale în ceea ce priveşte dezinflaţia, înainte de a putea să începem relaxarea. În martie au fost înregistrate progrese bune, însă în februarie nu. La acest moment, nu este deloc clar dacă condiţiile vor permite începutul procesului de normalizare în luna mai”, a spus Cristian Popa.
Inflația scade mai greu decât anicipațiile
Rata anuală a inflaţiei în România a încetinit la 6,6% în martie, de la 7,2% în februarie. Este vorba de o cifră uşor peste estimarea de 6,5% a BNR pentru primul trimestru şi rămâne în continuare una dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană.
Potrivit celor mai recente prognoze ale BNR, ritmul de creştere a preţurilor ar urma să se reducă până la 4,7% la finalul anului însă oficialii BNR au avertizat în repetate rânduri că riscurile politice şi cele fiscale combinate cu incertitudinile geopolitice afectează în continuare prognoza.
Guvernul condus de premierul Marcel Ciolacu are dificultăţi în a reduce deficitul bugetar, care este aşteptat să ajungă la 5% din PIB în 2024, şi ar putea avea nevoie de mai mulţi ani pentru a reveni în limitele cerute de UE. În plus, în România vor avea loc patru runde de alegeri în acest an şi există solicitări pentru majorarea pensiilor şi salariilor.
„Politica fiscală, politica veniturilor şi evoluţiile de pe piaţa muncii ridică provocări importante în perioada următoare”, a spus Cristian Popa.
***
