Liderii Statelor UE au ascultat și au discutat joi despre competitivitate și economie, pe baza ”Raportului privind viitorul pieței unice,” elaborat de fostul premier italian Enrico Letta.
Documentul atrage atenția asupra situației critice în care se află piața unică europeană și e o încercare binevenită a leadershipului european de-a face studii de impact serioase și a evalua cât mai corect efectele pe care politicil economice ale ultimului deceniu le-au avut asupra competitivității europene – inclusiv asupra ricurilor pe care competiția globală le ridică.
Membrii Consiliului European au discutat timp de mai bine de două ore cu fostul prim-ministru al Italiei, Enrico Letta, despre propunerile sale de aprofundare a pieței unice.
(Raportul lui Enrico Letta poate fi citit AICI)
La începutul discuțiilor, Letta a spus că munca lui „se termină aici”. El a mulțumit guvernelor belgian și spaniol care l-au ales să redacteze acest raport.
Nu e o Biblie
Fostul prim-ministru italian Enrico Letta a prefațat raportul său cu precizarea că viziunea sa despre piața unică nu este ”o Biblie, ci o cutie de instrumente care prezintă multe, multe posibilități din care să alegeți”.
Unele dintre variante, a spus Enrico Letta citat de Politico, sunt „aplicabile imediat și sunt fezabile”, iar implementarea altora va dura mai mult. ”Este important să începem o discuție înainte de alegeri: La sfârșitul zilei, votul cetățenilor va lua decizia”, a precizat Enrico Letta.
Prima idee: Uniunea Piețelor de capital are nevoie de rebranding
„Nu o mai denumiți Uniunea Piețelor de Capital. Nu este un nume bun, este un nume prost”, le-a spus Enrico Letta liderilor UE în deschiderea reuniunii de joi, subliniind una dintre propunerile raportului său privind viitorul pieței unice.
Reforma Piețelor de capital a fost reintrodusă pe agenda UE de către Franța la începutul anului, ca o modalitate de a canaliza banii privați către prioritățile UE, pe fondul finanțelor publice tensionate și al apetitului redus pentru noi datorii. „Știm foarte bine că astăzi, pe piețele financiare, împărțim firimiturile și totul este în SUA”, a spus Letta, subliniind că blocul ar trebui să construiască o adevărată piață unică pentru capital, la fel cu sistemul american.
Nu există timp de pierdut, spune Letta
Enrico Letta a avertizat joi că „nu există timp de pierdut” din cauză că diferențele dintre UE și concurenții săi devin „din ce în ce mai mari”.Pentru a reduce aceste diferențe, spune Enrico Letta, UE ar trebui să înceapă prin a aduce în piața unică trei sectoare: energie, finanțe și telecomunicații.
(Citește și: ”Viitorul Pieței Unice” – Raport Enrico Letta: ”Dacă nu integrați piața unică pentru energie, finanțe, telecomunicații, UE nu va avea nicio siguranță economică”)
Raportul Letta avertizează asupra pericolelor din China
Când vine vorba de viitoarele tehnologii curate ale Europei, Letta a îndeamnat la prudență. Cu ochii pe China, el a avertizat asupra „riscului de sabotaj sau de transfer neautorizat de date” și a propus ca măsurile de securitate cibernetică să fie„incorporate cu rigurozitate în achizițiile pentru infrastructură nouă sau active de ultimă generație”.
În mod similar, Letta subliniază că cercetările recente ale UE privind subvențiile externe în sectoare strategice ar trebui să continue „să se asigure că investițiile țărilor terțe în infrastructura sau activele energetice cheie nu pot prezenta un risc pentru securitatea publică sau ordinea publică în viitor”.
Enrico Letta mai spune că „strategiile asertive” ale Chinei riscă să submineze încercările Europei de a-și diversifica aprovizionarea cu materii prime esențiale. Deci, UE ar trebui să colaboreze mai strâns cu „partenerii de încredere” precum SUA. Raportul propune, de asemenea, acțiuni comune de achiziții de către guvernele UE pentru a asigura materiile prime esențiale.
Ideea lui Letta a ajutorului de stat comun ridică întrebări
Unele țări membre, inclusiv Franța, nu sunt pe deplin convinse de ideea lui Letta de a forța capitalurile să direcționeze o parte din subvențiile lor naționale către proiecte paneuropene. Așa-numitul „mecanism de contribuție la ajutor de stat” propus în raportul Letta urmărește să prevină o cursă a subvențiilor între țările membre, „cerându-le să aloce o parte din finanțarea lor națională pentru finanțarea inițiativelor și investițiilor paneuropene”.
Dar Parisul și alte capitale sunt prudente cu privire la această propunere, care este percepută ca un fel de taxă obligatorie a UE pe subvențiile naționale.
Austria respinge o creștere a datoriei comune europene
Cancelarul austriac Nehammer a spus că „datoria comună înseamnă întotdeauna să suportăm povara comună a dobânzii”, adăugând că țara sa încă plătește dobânzi mari pentru datoria asumată în timpul pandemiei de Covid.
UE ar trebui să se concentreze pe dereglementare pentru a menține și în continuare prosperitatea, deoarece „își pierde competitivitatea”, a pledat cancelarul austriac. „Dacă dorim să menținem competitivitatea, avem nevoie de noi moduri de gândire în cadrul Uniunii. Departe de interdicții, către o dereglementare favorabilă inovației și cercetării”, a adăugat Nehammer.
Nu toată lumea este mulțumită cu obligațiuni europene pentru apărare
Ideea eurobondurilor pentru apărare – prezentată de fostul prim-ministru italian Enrico Letta și susținută de prim-ministrul estonian Kaja Kallas și comisarul pentru piața internă Thierry Breton – nu îi bucură pe toți liderii UE.
„Înțeleg că există mai multe state membre, inclusiv unele state membre mari, care ar putea avea îngrijorări, deoarece nu este doar o problemă legată de politica de apărare sau de apărare”, a declarat presei premierul Irlandei Simon Harris.
Harris a vorbit, de asemenea, despre principalele obstacole în calea unei integrări mai profunde a piețelor financiare ale UE. O problemă este „armonizarea legilor privind impozitul pe profit”, a spus el. „Cred că există o preocupare larg răspândită în legătură cu această propunere”. A doua mare preocupare pentru țări precum Irlanda și Luxemburg este propunerea de a avea o autoritate de supraveghere centralizată.
***
