Analiză

Deficitul comercial se adâncește spre valorile din timpul crizei: creştere cu o treime faţă de anul trecut

Deficitul comercial la nivelul lunii martie 2019 a fost de 1.232,1 milioane euro, cu circa 16% mai mare decât în aceeaşi lună a anului precedent.… Mai mult

14.05.2019

La obiect

Semne de oboseală în industrie: Ritmul comenzilor noi – la cel mai scăzut nivel din iunie 2017

Comenzile noi în industria prelucrătoare au evoluat sub potențial pentru a treia lună consecutiv, confirmând astfel slăbiciunile sectorului, altfel spus „maturitatea ciclului investițional post-criză”, potrivit… Mai mult

13.05.2019

Chestiunea

Sistemul cu 15 ani de învățământ obligatoriu: lipsesc doar infrastructura, banii de investiții și posibilitatea de-a funcționa

Potrivit reformei elaborate de ministrul Ecaterina Andronescu, românii vor fi obligați să urmeze 15 ani în sistemul de educație, trei fiind învățământ preșcolar și ceilalți… Mai mult

13.05.2019

La obiect

Inflaţia rămâne peste 4%, s-a redus drastic spaţiul pentru revenirea spre 3% pe final de an

Preţurile de consum pentru populaţie au crescut în luna aprilie 2019 cu 0,61%, valoare mai mare decât în aceeaşi lună a anului anterior (+0,54%). Astfel,… Mai mult

13.05.2019

Cronicile

Trecerea la euro: avantaje, dezavataje – riscurile. De ce 2019 în loc de 2015. Și exemplul Greciei

de Marin Pana 14.3.2013

Anunțul lui Traian Băsescu potrivit căruia România renunță oficial la ținta 2015 ca an de trecere la moneda euro readuce în discuție problemele pe care le presupune adoptarea monedei unice: avantajele, dezavantajele și riscurile pentru o economie lipsită de competitivitate cum ca a noastră.

Avantajele adoptării euro au fost sumarizate pe scurt într-o formă accesibilă publicului larg de Miroslav Singer, viceguvernator la Banca Națională a Cehiei:

Beneficiile macroeconomice ale trecerii la euro

1.Reducerea riscului de turbulențe monetare și financiare

2.Efect de disciplinare asupra politicilor economice întreprinse

3.Reducerea primei de risc la împrumuturi pentru economiile mai puțin dezvoltate

4.Posibila stabilizare a nivelului dobânzilor pe termen lung.

Beneficiile microeconomice ale trecerii la euro

1.Eliminarea riscului de evoluție a ratei de schimb în raport cu Zona Euro

2.Reducerea costului tranzacțiilor

3.Creșterea transparenței internaționale a prețurilor

4.Creșterea volumului schimburilor externe

Aceste avantaje ar urma să se concretizeze într-o dezvoltare economică mai rapidă, alocarea mai eficientă a resurselor, câștiguri de bunăstare și stabilitate crescută. Și atunci, de ce nu se înfăptuiește mai repede adoptarea monedei unice europene ? Există patru probleme principale, dintre care vom insista numai asupra primelor două.

Costuri și riscuri asociate cu intrarea în Zona Euro

1.Dificultatea de a stabili corect paritatea cu care se face trecerea la euro

2.Pierderea posibilității de a utiliza politica monetară și rata de schimb pentru ajustare în cazul unor șocuri

3.O anumită poziție în politica monetară nu va putea mulțumi toate țările din Zona Euro

4.Posibile asimetrii în transmiterea politicii monetare

Aceste efecte cu potențial negativ pot fi atenuate prin progrese în ceea ce privește sincronizarea cât mai bună cu economiile din Zona Euro ( așa-numita convergență reală, structurală, financiară și ciclică). Trebuie subliniat că îndeplinirea criteriilor de la Maastricht constituie o condiție necesară dar nu și suficientă.

Exemplul Greciei versus exemplul țărilor baltice

Simpla parcurgere a unei perioade de control de doi ani ( mecanismul ERM II), nu ajunge, ideea fiind de a respecta spiritul restricțiilor economice impuse și nu doar litera lor. Ajustarea pentru a corespunde pentru moment poate avea consecințe nefaste pe termen mediu și lung. Cel mai bun exemplu îl constituie Grecia, care a intrat pe ultima sută de metri în formula inițială a Zonei Euro.

Stabilită inițial la o valoare de conversie în euro mai rezonabilă în raport cu forța economică și productivitatea economiei elene ( după cum avea să se demonstreze ulterior) , drahma a avut în ”perioada de carantină” ERM II, o deviație mai mare de șase procente peste paritatea centrală în jurul căreia trebuia să-și demonstreze stabilitatea, cu un maxim de 9%.

Urmare a acestui fapt, drahma a fost reevaluată cu puțin timp înainte de a fixa paritatea de trecere la euro cu 3,5%. Și a rămas la acel nivel, indiferent de tensiunile induse în economie, ceea ce ar fi reclamat o politică bugetară mai prudentă plus o flexibilitate mai mare în restructurarea economiei. Sub presiunea crizei mondiale și pe fondul incapacității de adaptare rapidă, datoria publică a scăpat de sub control.

Intrarea în Zona Euro cu o rată de schimb inadecvată forței reale a economiei poate conduce la supraîncălzirea economiei și inflație în cazul subevaluării sau la stagnare economică și deficite persistente de cont curent, cazul Greciei. De reținut, costurile de ajustare rezultate dintr-o rată de schimb supraevaluată sunt semnificativ mai mari decât cele aferente unei rate de schimb subevaluate.

În ce privește pierderea posibilității de a utiliza politica monetară și rata de schimb pentru ajustare în cazul unor șocuri nici nu este nevoie să ne uităm în Zona Euro. Putem vedea evoluția pe care au avut-o țările baltice și Bulgaria, a căror valută națională este legată ( deși nu la o paritate ireversibilă) prin curs fix de euro ( Estonia a și adoptat euro în 2011).

Se poate observa impactul puternic pe care l-a avut criza în țările baltice, puse în imposibilitatea de a contracara reducerea bruscă a fluxurilor străine de capital prin măsuri combinate de politică monetară și de devalorizare a monedei naționale. Ele nu și-au revenit nici acum la nivelul PIB din 2007, în pofida cifrelor de creștere ce par foarte bune pentru 2012.

Faptul că susținerea populară excepțională a măsurilor de austeritate și consensul politic au propulsat Estonia în Zona Euro ține de mentalitate și de un specific național diferit de al nostru. Asta dincolo de faptul că economia ei este cu un ordin de mărime mai mică decât cea românească și nu avea cum să creeze probleme suplimentare Eurozonei.

Și România

Aflată în poziția de a ajusta brusc deficitul extern cu circa zece procente din PIB, România a reușit să evite un recul mai important, având beneficiul politicii monetare proprii și a cursului de schimb cu flotare controlată. Iar asta în condițiile în care restructurarea a mers destul de lent în economie și administrație. Pentru comparație, am prezentat și situațiile din Polonia și Bulgaria.

Deși sub consiliu monetar, Bulgaria a reușit să se poziționeze similar cu noi și chiar ceva mai bine. Ceea ce spune multe despre realizările noastre față de posibilități. Polonia a păstrat o creștere ceva mai mică decât noi anterior lui 2008, dar sustenabilă prin măsurile de reformă luate. Ea a beneficiat din plin de poziția favorabilă dată de integrarea de facto cu Zona Euro ( ocupă locul șase în comerțul Zonei Euro).

În condițiile aplicării unor politici monetare și fluctuație a cursului de schimb ( care s-a dus la un moment dat chiar spre 5 zloți spre euro, dar a revenit sub paritatea leu/euro), ea a fost singura țară UE care a evitat recesiunea. În plus, a luat un avans relativ la țările din regiune și recuperat din distanța ce o separă de economiile Occidentale, rezultatul de 18% creștere a PIB în intervalul 2007 – 2012 fiind remarcabil.

Din motive evidente, cel mai clar fiind că deja trebuia să fi intrat în ERM II, anul 2015 nu mai reprezintă o țintă pentru România. Totuși, intervalul de timp urmărit nu poate fi reașezat dincolo de orizontul mediu (2019), pentru că altminteri nu mai reușește să impună eforturile necesare. Nu doar din perspectivă convergenței economice, dar și în ceea ce privește convergența calității instituțiilor publice și a mediului de afaceri.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 14.3.2013

Lăsați un comentariu


Stiri

Cinci militari români, răniți în Afganistan

Vladimir Ionescu

Cinci militari din Batalionul 300 Protecția Forței “Sfântul Andrei”, care se află în misiune în Afganistan, au fost răniți vineri, în timp ce executau o… Mai mult

Europa

Polonia a depus plângere la CJUE împotriva directivei drepturilor de autor

Vladimir Ionescu

Polonia a depus vineri o plângere la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) împotriva controversatei reforme a drepturilor de autor adoptată în aprilie, a… Mai mult

Stiri

„Legea Belina” – contestată la CCR de Preşedintele Iohannis. Legea scuteşte de taxe anumite obiective insulare

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Consituțională privind neconstituționalitatea legii aprobată de Parlament care care prevede un regim fiscal derogatoriu pentru terenurile şi construcţiile din… Mai mult

Stiri

[P] Liviu Dragnea a declarat război României! 26 mai, ziua victoriei pentru România normală

Advertor Point

Președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat că duminică, la sfârșitul zilei de alegeri, va lua o decizie în ce privește candidatura sa la funcția de… Mai mult

Europa

SUA îl acuză pe Julian Assange de încă 17 fapte, inclusiv de spionaj

Iulian Soare

Statele Unite au formulat 17 noi capete de acuzare împotriva lui Julian Assange, inclusiv spionaj – el este acuzat că a cerut, primit şi publicat… Mai mult

Europa

Angela Cristea: Răbdarea Comisiei Europene față de România se cam termină

Vladimir Ionescu

Răbdarea instituțiilor europene și a statelor membre față de autoritățile de la București este pe sfârșite, iar România ar trebui să-și îndeplinească ăn cel mai… Mai mult

Stiri

Scandalul senatorului transportat cu elicopterul SMURD. Managerul spitalului din Suceava: „A țipat și a amenințat!”

Vladimir Ionescu

Senatorul PSD Virginel Iordache (foto) a fost transportat de la Suceava cu un elicopter SMURD la Institutul „Matei Balş” din Capitală, deşi diagnosticul indica o… Mai mult