Analiză

Creşterea costului forţei de muncă, triplă față de creșterea economică și în contradicție cu scăderea productivității muncii

Costul orar al forţei de muncă a crescut în trimestrul III 2019 cu 13,18% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, potrivit datelor publicate de INS.… Mai mult

04.12.2019

La obiect

Și o veste bună: „Inflaţia industrială” a scăzut puternic

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a scăzut cu peste patru puncte procentuale pe parcursul ultimelor 12 luni, de la 6,38% în octombrie 2018 la doar… Mai mult

03.12.2019

Chestiunea

Proiectul finlandez: Compromis european pentru Bugetul multianual UE. Cine pierde, cine câștigă – punctele sensibile

Președinția finlandeză a Consiliului UE a finalizat, după lungi negocieri cu statele membre, propunerea unui acord pe marginea următorului Cadru Financiar Multianual al Uniunii. Documentul… Mai mult

03.12.2019

Interviu

Cum conduci și dezvolți un oraș ca Oradea: Interviu Ilie Bolojan. ”Asumă-ți măsurile de dezvoltare, nu pe cele populare”

Doar 2-3 idei din amplul interviu cu Ilie Bolojan, primarul minicipiului Oradea – un oraș în care, dacă ajungi, ai impresia că ești, deja în… Mai mult

03.12.2019

Cronicile

Trecerea la euro: avantaje, dezavataje – riscurile. De ce 2019 în loc de 2015. Și exemplul Greciei

de Marin Pana 14.3.2013

Anunțul lui Traian Băsescu potrivit căruia România renunță oficial la ținta 2015 ca an de trecere la moneda euro readuce în discuție problemele pe care le presupune adoptarea monedei unice: avantajele, dezavantajele și riscurile pentru o economie lipsită de competitivitate cum ca a noastră.

Avantajele adoptării euro au fost sumarizate pe scurt într-o formă accesibilă publicului larg de Miroslav Singer, viceguvernator la Banca Națională a Cehiei:

Beneficiile macroeconomice ale trecerii la euro

1.Reducerea riscului de turbulențe monetare și financiare

2.Efect de disciplinare asupra politicilor economice întreprinse

3.Reducerea primei de risc la împrumuturi pentru economiile mai puțin dezvoltate

4.Posibila stabilizare a nivelului dobânzilor pe termen lung.

Beneficiile microeconomice ale trecerii la euro

1.Eliminarea riscului de evoluție a ratei de schimb în raport cu Zona Euro

2.Reducerea costului tranzacțiilor

3.Creșterea transparenței internaționale a prețurilor

4.Creșterea volumului schimburilor externe

Aceste avantaje ar urma să se concretizeze într-o dezvoltare economică mai rapidă, alocarea mai eficientă a resurselor, câștiguri de bunăstare și stabilitate crescută. Și atunci, de ce nu se înfăptuiește mai repede adoptarea monedei unice europene ? Există patru probleme principale, dintre care vom insista numai asupra primelor două.

Costuri și riscuri asociate cu intrarea în Zona Euro

1.Dificultatea de a stabili corect paritatea cu care se face trecerea la euro

2.Pierderea posibilității de a utiliza politica monetară și rata de schimb pentru ajustare în cazul unor șocuri

3.O anumită poziție în politica monetară nu va putea mulțumi toate țările din Zona Euro

4.Posibile asimetrii în transmiterea politicii monetare

Aceste efecte cu potențial negativ pot fi atenuate prin progrese în ceea ce privește sincronizarea cât mai bună cu economiile din Zona Euro ( așa-numita convergență reală, structurală, financiară și ciclică). Trebuie subliniat că îndeplinirea criteriilor de la Maastricht constituie o condiție necesară dar nu și suficientă.

Exemplul Greciei versus exemplul țărilor baltice

Simpla parcurgere a unei perioade de control de doi ani ( mecanismul ERM II), nu ajunge, ideea fiind de a respecta spiritul restricțiilor economice impuse și nu doar litera lor. Ajustarea pentru a corespunde pentru moment poate avea consecințe nefaste pe termen mediu și lung. Cel mai bun exemplu îl constituie Grecia, care a intrat pe ultima sută de metri în formula inițială a Zonei Euro.

Stabilită inițial la o valoare de conversie în euro mai rezonabilă în raport cu forța economică și productivitatea economiei elene ( după cum avea să se demonstreze ulterior) , drahma a avut în ”perioada de carantină” ERM II, o deviație mai mare de șase procente peste paritatea centrală în jurul căreia trebuia să-și demonstreze stabilitatea, cu un maxim de 9%.

Urmare a acestui fapt, drahma a fost reevaluată cu puțin timp înainte de a fixa paritatea de trecere la euro cu 3,5%. Și a rămas la acel nivel, indiferent de tensiunile induse în economie, ceea ce ar fi reclamat o politică bugetară mai prudentă plus o flexibilitate mai mare în restructurarea economiei. Sub presiunea crizei mondiale și pe fondul incapacității de adaptare rapidă, datoria publică a scăpat de sub control.

Intrarea în Zona Euro cu o rată de schimb inadecvată forței reale a economiei poate conduce la supraîncălzirea economiei și inflație în cazul subevaluării sau la stagnare economică și deficite persistente de cont curent, cazul Greciei. De reținut, costurile de ajustare rezultate dintr-o rată de schimb supraevaluată sunt semnificativ mai mari decât cele aferente unei rate de schimb subevaluate.

În ce privește pierderea posibilității de a utiliza politica monetară și rata de schimb pentru ajustare în cazul unor șocuri nici nu este nevoie să ne uităm în Zona Euro. Putem vedea evoluția pe care au avut-o țările baltice și Bulgaria, a căror valută națională este legată ( deși nu la o paritate ireversibilă) prin curs fix de euro ( Estonia a și adoptat euro în 2011).

Se poate observa impactul puternic pe care l-a avut criza în țările baltice, puse în imposibilitatea de a contracara reducerea bruscă a fluxurilor străine de capital prin măsuri combinate de politică monetară și de devalorizare a monedei naționale. Ele nu și-au revenit nici acum la nivelul PIB din 2007, în pofida cifrelor de creștere ce par foarte bune pentru 2012.

Faptul că susținerea populară excepțională a măsurilor de austeritate și consensul politic au propulsat Estonia în Zona Euro ține de mentalitate și de un specific național diferit de al nostru. Asta dincolo de faptul că economia ei este cu un ordin de mărime mai mică decât cea românească și nu avea cum să creeze probleme suplimentare Eurozonei.

Și România

Aflată în poziția de a ajusta brusc deficitul extern cu circa zece procente din PIB, România a reușit să evite un recul mai important, având beneficiul politicii monetare proprii și a cursului de schimb cu flotare controlată. Iar asta în condițiile în care restructurarea a mers destul de lent în economie și administrație. Pentru comparație, am prezentat și situațiile din Polonia și Bulgaria.

Deși sub consiliu monetar, Bulgaria a reușit să se poziționeze similar cu noi și chiar ceva mai bine. Ceea ce spune multe despre realizările noastre față de posibilități. Polonia a păstrat o creștere ceva mai mică decât noi anterior lui 2008, dar sustenabilă prin măsurile de reformă luate. Ea a beneficiat din plin de poziția favorabilă dată de integrarea de facto cu Zona Euro ( ocupă locul șase în comerțul Zonei Euro).

În condițiile aplicării unor politici monetare și fluctuație a cursului de schimb ( care s-a dus la un moment dat chiar spre 5 zloți spre euro, dar a revenit sub paritatea leu/euro), ea a fost singura țară UE care a evitat recesiunea. În plus, a luat un avans relativ la țările din regiune și recuperat din distanța ce o separă de economiile Occidentale, rezultatul de 18% creștere a PIB în intervalul 2007 – 2012 fiind remarcabil.

Din motive evidente, cel mai clar fiind că deja trebuia să fi intrat în ERM II, anul 2015 nu mai reprezintă o țintă pentru România. Totuși, intervalul de timp urmărit nu poate fi reașezat dincolo de orizontul mediu (2019), pentru că altminteri nu mai reușește să impună eforturile necesare. Nu doar din perspectivă convergenței economice, dar și în ceea ce privește convergența calității instituțiilor publice și a mediului de afaceri.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 14.3.2013

Lăsați un comentariu


Europa

Compromis pe condițiile de muncă ale transportatorilor. Concesiile făcute de Vestul și Estul UE

Iulian Soare

Negociatorii Parlamentului European şi ai statelor membre au ajuns joi dimineaţa la un preacord pentru reformarea condiţiilor de lucru ale transportatorilor, subiect ce face obiectul… Mai mult

Stiri

Autonomia limitată a regiunilor separatiste din Ucraina a fost extinsă cu 1 an

Iulian Soare

Parlamentul de la Kiev a extins joi, cu un an, reglementarea ce conferă autonomie limitată regiunilor controlate de separatişti din estul ţării. “Statutul special” al… Mai mult

Stiri

Document / Consiliul fiscal consideră că și guvernul PNL supraestimează veniturile din TVA și accize

Razvan Diaconu

Consiliul fiscal consideră că starea bugetului public rămâne foarte încordată având în vedere puținătatea resurselor publice în raport cu presiuni mari pe buget și apreciază… Mai mult

Digital

Prim pas spre debirocratizare / Casa de Pensii, Agenția pentru Șomaj și cea pentru Plăți Sociale vor fi conectate la REVISAL

Mariana Bechir

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS) şi Casa Naţională de Pensii vor fi conectate, de… Mai mult

Digital

Ioan Sărmaș, consilier PNL la Primăria Cluj Napoca, numit președinte al Agenției Agenda Digitală

Vladimir Ionescu

Ioan Sabin Sărmaș, consilier local la primăria Cluj Napoca, a fost numit, miercuri, în funcția de președinte al Agenției pentru Agenda Digitală a României (AADR),… Mai mult

Stiri

Israel se îndreaptă către organizarea unui al treilea scrutin general în decurs de 1 an

Vladimir Ionescu

Israelul va trece din nou prin alegeri parlamentare anticipate, al treilea în ultimele 12 luni, după ce nici liderul opoziţiei, Benny Gantz, nu a putut… Mai mult

Stiri

Lista amendamentelor acceptate de Guvern la pachetul de asumare a răspunderii. Pledoaria lui Ludovic Orban

Razvan Diaconu

Premierul Ludovic Orban a prezintat în fața Parlamentului cele trei proiecte de lege pentru care ăși asumă răspunderea, inclusiv cu modificările acceptate în şedinţa de… Mai mult