Europa va relua extragerea magneziului, pentru prima oară după mai mult de 10 ani, în contextul în care UE încearcă să-și reducă dependența de importurile de materii prime critice din China, scrie Financial Times.
(Citiți și: ”Interviu Frank Umbach / Dacă nu ne vom asigura măcar o treime din materiile prime critice, UE va fi șantajată”)
România a concesionat vinerea trecută o exploatare minieră firmei Verde Magnesium SRL, o companie din București.
Potrivit informațiilor CursDeGuvernare, Verde Magnesium SRL, potrivit Termene.ro a avut in ultimii 2 ani cifre de afaceri de 2,1 și 4,3 milioane de lei , cu beneficiar 100% compania VERDE MAGNESIUM LLC. Concesiunea va fi susținută financiar de compania americană de capital privat Amerocap.
Planurile anunțate de Verde Magnesium
Verde Magnesium, scrie FT, intenționează să investească 1 miliard de dolari într-o mină dezafectată de magneziu de lângă Oradea, construind instalații de procesare alimentate cu energie regenerabilă și reciclând și aluminiu.
UE importă peste 90% din magneziul necesar din China, acesta fiind esențial pentru producția de aliaje ușoare de aluminiu, folosite la vehicule și ambalaje.
Bernd Martens, președinte al Verde Magnesium și fost director la Audi, a declarat pentru Financial Times că mina și uzina din România vor ajuta UE să-și atingă obiectivul unei independențe mai mari în privința metalelor vitale pentru tranziția verde.
Compania vrea să înceapă producția până la finalul lui 2027 și să atingă 90.000 de tone pe an, adică 50% din necesarul UE sau 9% din producția globală.
Mina din Bihor a fost închisă în 2014, la acel moment fiind ultima funcțională din Europa.
Zestrea potențialelor resurse de materii critice din România
Cu toate că România nu știe exact ce resurse de materii prime critice are, o analiză SWOT din ”Strategia României pentru Resurse Minerale Neenergetice orizont 2035”, ajunsă pe masa guvernului în ultima sa ședință, arată că există indicii privind existența acestora pe teritoriul țării.
În România, din datele publice ar fi prezente următoarele categorii de materii prime critice:
- din categoria resurselor nemetalifere, economic importante, cu rezerve geologice cunoscute și posibilități de exploatare: nisipurile cuarțoase și grafitul;
- din categoria resurselor nemetalifere, economic importante, cu rezerve geologice necunoscute: mineralele de bor, fosforitele;
- din categoria resurselor metalifere economic foarte importante, cu rezerve geologice necunoscute și cu un potențial moderat: cromul, magneziul, germaniu și telurul;
- din categoria resurselor metalifere economic importante, cu rezerve geologice neevaluate și cu un potențial moderat: stibiu (antimoniu), wolfram (tungsten) și pământuri rare (TR);
(Citește și: ”Harta resurselor potențiale de materii prime critice din România”)
”Sunt perspective reduse de descoperire a unor resurse de: cobalt, indium, niobium, gallium, minerale din grupa platinei”, se arată în strategie.
Tratament special pentru proiecte strategice interne
În martie 2023, Ursula von der Leyen a prezentat un plan de reducere a dependenţei UE de materiile prime necesare în industria tehnologică. În esență, Comisia Europeana a cerut ca mai multe minereuri si minerale sa fie extrase din Uniunea Europeana, in loc sa fie importate din China.
(Citește și: ”Planul Comisiei de decuplare a UE de materii prime critice din China. Necesarul va crește cu 500%”)
Legea materiilor prime critice prevede un tratament special pentru proiectele care sunt considerate „strategice”.
Proiectele strategice vor beneficia de un proces de autorizare mai ”fluid” și mai ”previzibil”, în prezent autorizarea fiind una dintre principalele piedici pentru proiectele miniere europene. În plus, acest tip de proiecte pot fi sprijinite cu fonduri europene.
Resursele europene de materii prime critice
Cea mai recentă listă europeană privind materiile prime importante, realizată în 2020, cuprinde 83 de elemente, dintre care 30 au rămas pe lista de materii prime critice esențiale pentru dezvoltarea UE, deoarece sunt expuse unui risc mai ridicat privind sursa de aprovizionare și exercită un impact mai important asupra economiei, comparativ cu majoritatea celorlalte materii prime.
(Citește și: ”Cum își pregătește UE decuplarea de materiile prime critice din China. Ținte, finanțare, oportunități naționale”)
Potrivit unor estimări, valoarea resurselor minerale europene neexploatate aflate la o adâncime de 500-1000 de metri, este de aproximativ 100 de miliarde de euro.
***
