Ținta pentru investițiile în cercetare – misiune imposibilă: România alocă – stat + privat – pentru R&D cel mai mic procent din PIB

de Mariana Bechir | 30.9.2015 .

cercetareÎn cercetarea din România se investesc anul acesta 1,7 miliarde de lei (0,4% din PIB), o sumă mult prea îndepărtată de ținta fixată pentru anul 2020, când statul și mediul privat ar urma să aloce fiecare echivalentul a 1% din PIB pentru acest domeniu.

Unde ne aflăm

Pentru anul 2015, acestui domeniul esențial pentru creșterea competitivității i s-au alocat doar 1,7 miliarde de lei, adică mai puțin de 0,4% din Produsul Intern Brut, de 701 miliarde lei.

Dacă s-ar fi atins ținta pentru 2020, ar fi însemnat că cercetării i s-ar fi alocat de cel puțin 4 ori mai mult -necesarul de  7 miliarde de la stat și de la companii.

Din suma alocată în 2015, Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică (ANCS) a primit aproximativ 80%, Academia Română cu institutele ei (unde se face doar cercetare fundamentală) beneficiază de circa 10%, iar restul de 10% se alocă sectorial.

Finanțarea ANCS este de 1,474 de miliarde, din care 430 de milioane de lei au fost pentru fondurile structurale, iar din acestea, 406 de milioane au revenit proiectului  Extreme Light Infrastructure – ELI, cel mai mare dezvoltat până acum în țara noastră.

Nici anul viitor cifrele nu se anunță mai optimiste, conform propunerilor existente la Ministerul de Finanțe în acest moment. Pentru 2016, propunerea de buget a ANCS este 1,167 de miliarde de lei, la care se adaugă partea de fonduri structurale și ELI (încă necalculată integral).

Suma poate părea similară, însă raportată la un PIB mai mare va indica o nouă distanțare de ținta pe care ne-am obligat să o atingem în 2020 și se va încadra în trendul de scădere din ultimii ani:

investitii cercetare 1

(CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIREA EI)

micleaProfesorul universitar Mircea Miclea (foto), fost ministru al Educației, singurul care și-a dat demisia din cauza bugetului mic (de 3,5% pentru învățământ, în anul 2006, în loc de 5% cât promisese el că va obține), este convins că cercetarea românească nu va primi de la stat 1% din PIB nici măcar în 2020.

“În România nu se respectă prevederi din legi fundamentale ale țării. În Legea educației este prevăzut 6% pentru învățământ. Nu se aplică. Scrie că trebuie evaluate școlile doctorale la fiecare cinci ani. Și nu s-a făcut asta. În acest context, a nu da 1% la cercetare este foarte trist, dar intră în ordinea firescului. Nu a normalului, ci a firescului”, a declarat Mircea Miclea, pentru cursdeguvernare.ro.

La ANCS, speranțe că nu va fi mai rău

tudor prisecaruProfesorul universitar Tudor Prisecaru (foto), președintele Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică (ANCS), a declarat pentru cursdeguvernare.ro că speră să nu apară o reducere a sumelor alocate pentru 2016: “Problema noastră este la anul, când ELAI are destul de puțin, pentru că începe să se finalizeze.
Sper să nu cumva să avem o scădere, și am toate asigurările că nu. În orice caz,  decizia din acest punct de vedere aparține domnului ministru Eugen Teodorovici (ministrul de Finanțe – n. red.), cu care am discutat și mi-a promis că nu va exista o scădere”, a explicat Tudor Prisecaru.

Cum stă România la finanțare, în comparație cu celelalte state europene

pondere-pib-rd

(CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIREA EI)

În 2013, bugetul cercetării românești a fost cel mai mic din toată Uniunea, incomparabil chiar cu cele din alte state foste comuniste. În Bulgaria și Letonia, de exemplu, Cercetarea și Dezvoltarea au avut 0,6% din PIB. Croația, ultima intrată în UE, a avut un buget 0,81%, Lituania (0,95%), Cehia (1,91%), Slovenia (2,59%), iar Ungaria 1,41%.

Comparația cu statele dezvoltate este absolut nerelevantă, ele având o țintă de 3% în 2020, iar multe dintre ele au depășit demult acest procent: Danemarca (3,06%), Germania (2,85%), Suedia (3,3%), Austria (2,81%).

Potrivit Tabloului de bord al Inovării 2015, cele mai bune evoluții ale investițiilor se observă în țările unde sectorul public este bine înzestrat (inclusiv în universități) și în statele unde există acces la fonduri de risc pentru firmele care doresc să dezvolte noi tehnologii.

Comparativ cu anul trecut, situația finanțării cercetării s-a înrăutățit în 17 state, dar în mod particular în Letonia, Marea Britanie, Luxemburg și România.

Investițiile private – salvate de fondurile europene

Statisticile cercetării românești ar fi putut arăta și mai rău dacă nu ar fi existat fondurile europene, care au salvat situația la ambele capitole: investiții de stat și investiții private. costoiu

Dacă raportat la PIB fondurile scad, în termeni absoluți, investițiile companiilor au crescut semnificativ în ultimii ani, explică Mihnea Costoiu, rectorul Politehnicii București și fost ministru al Cercetării: “Singurul mecanism prin care s-au adus cu adevărat  bani privați în cercetare este cel al proiectelor europene. La 100 de milioane de euro fonduri europene alocate de România, firmele au mai adus peste 100 de milioane, proiectele fiind cu cofinanțare privată, obligatorie, între 40 și 60%”.

El a explicat pentru cursdeguvernare.ro, că aceste investiții private au ajuns în momentul de față la aproape 0,6% din PIB, urcând de la 40-50 milioane de euro înainte de 2013, la câteva sute de milioane, acum. Ele se vor vedea în statisticile anilor viitori, deoarece “noi am început târziu, primii bani serioși alocați cercetării aplicate, cu bani europeni, au fost alocați în 2013, când a fost primul call special dedicat cercetării aplicate. POSCCE Axa 2 Cercetare, prima sută de milioane de euro”.

“Este important să convingem companiile că aici nu este doar o piață de desfacere, ci există un potențial extraordinar de inovare în România, cred că, după industria IT, cercetarea va fi cea care va putea să aducă extrem de mult oxigen în plămânii economiei”, a mai spus Mihnea Costoiu.

topul investițiilor private din fonduri europeneEfecte imediate ale diminuării finanțării

Toate aceste inconsecvențe ale statului față de cercetare au efecte imediate, nu doar în derularea proiectelor, ci și în structura de personal din domeniu.

În 2011 și 2012, când fostul ministru al Educației Daniel Funeriu a dat drumul la finanțări și a adus evaluatori din străinătate pentru proiecte, mai mulți cercetători români s-au întors din străinătate, încântați că vor putea face carieră la aceleași standarde științifice ca și afară.

S-a investit în infrastructură, centre și laboratoare, prin fondurile europene, și totul părea să curgă favorabil pentru R&D-ul românesc.

În 2013, bugetul pentru cercetare s-a redus, iar oamenii din domeniu au protestat zadarnic. Anul trecut s-a întâmplat același lucru și au început să apară temerile privind perspectiva cercetării.

ovidiu sirbuOvidiu Sîrbu (foto) este unul dintre cele câteva zeci de cercetători care au revenit în anii 2011 – 2012, încurajați de reforma lui Funeriu. În 2012, înainte de a se întoarce împreună cu un prieten cercetător în SUA, lucra de șapte ani la Departamentul de Biochimie şi Biologie Moleculară al Universităţii Ulm, Germania.

A obținut imediat un grant pe cercetare derulat la Universitatea de medicină şi farmacie ”Victor Babeş” din Timişoara.

Acum, după schimbările din ultimii ani, Ovidiu Sîrbu se gândește să plece din nou: “Anul viitor voi face bilanțul și voi lua o decizie”, a mărturisit cercetătorul pentru cursdeguvernare.ro. Schimbarea regulilor, finanțarea cu sincope și renunțarea la evaluatorii străini pentru proiectele de cercetare, sunt câteva dintre motivele pentru care este dificil să ai în România o evoluție în carieră similară celei din Occident.

Nu este singurul care vrea să abandoneze, descurajat de piedici tipic românești, ce nu există afară, astfel încât este posibil să asistăm la un nouă manifestare a fenomenului brain drain.

Publicat la data de 30.9.2015 .

Lasa un comentariu


Studiu / Cum percep europenii protejarea proprietății intelectuale și care sunt efectele comportamentale

Proprietatea Intelectuală (PI) este în continuare un concept foarte abstract pentru cetățenii europeni și există o tendință constantă de a asocia protejarea PI cu...Citeste mai departe »

Cercetătorii în forța de muncă românească – problema cea mare. Îi formăm, dar nu știm să-i păstrăm. Ce fac vecinii

Numărul de cercetători din Uniunea Europeană a crescut considerabil în perioada 2005 – 2015, de la 1,38 milioane până la 1,82 milioane ( +32,2%)....Citeste mai departe »

O echipă de liceeni timișoreni a câștigat finala virtuală a competiției Zero Robotics, organizată de NASA și MIT

O echipă de cinci elevi ai unui liceu din Timișoara a câştigat finala virtuală a competiției Zero Robotics, organizată de NASA şi universitatea americană...Citeste mai departe »

Siveco România vrea să ”reseteze”: Raportul său de sustenabilitate – în finala Deloitte Green Frog Award

Ultimul raport de Sustenabilitate al Siveco a câștigat etapa națională a competiției Deloitte Green Frog Award, fiind înscris în etapa superioară, cea care va...Citeste mai departe »

Macheta primei mașini electrice low-cost create în România – prezentată la Cluj

Macheta ”Go4two”, prima mașină electrică low-cost concepută și produsă în România a fost prezentată joi seara, la Cluj-Napoca. Autovehicului va costa, cu tot cu...Citeste mai departe »

Cercetarea a contractat deja 62% din totalul alocat prin Axa 1 a Programului Operaţional Competitivitate 2014-2020

Valoarea totală a fondurilor europene contractate anul acesta pe Programul Operațional Competitivitate 2014 – 2020 este de 604 milioane de euro (2,718miliarde de lei), potrivit...Citeste mai departe »

Cum se calculează scutirea impozitului pe veniturile obținute din Cercetare – Dezvoltare

Criteriile, condiţiile, procedura de calcul a scutirii şi documentele justificative necesare la încadrarea persoanelor scutite de la plata impozitului pe veniturile din salarii şi...Citeste mai departe »

Începe instalarea celui mai puternic laser din lume – Primele componente au ajuns la Măgurele

Primele componente ale celui mai puternic laser din lume au ajuns la Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), din cadrul Institutului de Fizică de la...Citeste mai departe »

Ponderea întreprinderilor inovatoare a scăzut cu 7,9% între 2012 și 2014, față de 2010 – 2012. Cele mai puține IMM-uri inovatoare, în Regiunea de Vest

În perioada 2012 – 2014, a scăzut cu 7,9 puncte procentuale ponderea întreprinderilor inovatoare, iar procentul salariaților din aceste firme s-a diminuat cu 12,3%,...Citeste mai departe »

Tabloul de bord european privind inovarea 2016: România, ultima din clasament și se îndepărtează de media performanței europene

Performanța inovării s-a îmbunătățit per ansamblu în Uniunea Europeană, în ultimii opt ani. În 21 de state s-au înregistrat creșteri de diferită anvergură, cele...Citeste mai departe »

Facilitățile acordate Cercetării – publicate în Monitorul Oficial. Beneficiari, deduceri și proceduri

Ordinul cuprinde regulile de calcul al rezultatului fiscal pentru activităţile de cercetare sau dezvoltare tehnologică în cazul cărora se acordă deducerea suplimentară, de 50%,...Citeste mai departe »

Inspiring Science Education – proiect de promovare al proiectelor științifice ale profesorilor și elevilor români

În perioada 29 iunie – 1 iulie 2016, se desfășoară la Sinaia Conferința Națională Inspiring Science Education, proiect în care SIVECO România este partener...Citeste mai departe »

Cercetarea din UK sub efectele Brexit – se anunță probleme în mobilitatea cercetătorilor și la finanțare

Brexitul a fost rezultatul pe care cei mai mulți dintre cercetători nu l-au dorit, scrie Nature. Pentru oamenii de știință britanici urmează o perioadă...Citeste mai departe »

Jumătate din cercetătorii angajați la proiectul ELI de la Măgurele sunt români stabiliți în străinătate sau expați

Cercetarea este unul dintre domeniile cu cea mai mare mobilitate a personalului. Fenomenul este stimulat, pe de o parte, de dorința acestor specialiști de...Citeste mai departe »

Proiect: Facilitățile fiscale pentru cercetare se extind și la firmele care nu au acest obiect de activitate

Discuțiile pentru noi facilităţi fiscale acordate cercetării-dezvoltării şi inovării (CDI) și pentru operaționalizare celor deja existente au fost demarate de Ministerul Educației. Săptămâna trecută...Citeste mai departe »

O invenție care ar putea revoluționa ambalarea alimentelor: Folia antimicrobiană biodegradabilă va primi anul acesta brevetul. Inventatorul ei încearcă să aplice brevetul printr-un proiect european

Folia antimicrobiană biodegradabilă, care va permite o expunere mai lungă a produselor alimentare în magazin fără a fi folosiți aditivi, va fi brevetată anul...Citeste mai departe »

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – partener în două proiecte de cercetare privind vehiculele autonome

România nu excelează per ansamblu în domeniul cercetării, dar are câteva echipe ce reușesc să facă performanță la nivel european. Departamentul de calculatoare al...Citeste mai departe »

Cum se plimbă brevetele de invenții prin economia României

În 2014, la Oficiul Român de Invenții și Mărci (OSIM) au fost înregistrate 1.036 de cereri de protejare a unor invenții sau inovații, și...Citeste mai departe »

Cea mai sustenabilă locuință din Europa se află în curtea unei universități din București: Casa care produce mai multă energie decât consumă

Cea mai sustenabilă casă din Europa, prima care ar putea fi certificată complet Living Building Challenge, se află în București și este prototipul unui...Citeste mai departe »

România inventatoare: Brevetele și aplicarea lor. Câte ajung să producă bani, cum se valorifică

Binecunoscuta veste rea: România este penultimul stat din UE la capitolul brevete de invenții, transfer tehnologic sau alți indicatori privind competitivitatea, cercetarea și inovarea....Citeste mai departe »

IT și comunicații – sectorul cel mai dinamic al economiei: Comparația cu țările UE

Sectorul de informații și comunicații (ICT) a crescut cu aproape 45% în ultimii cinci ani iar ponderea sa în formarea PIB s-a dublat în...Citeste mai departe »

Cercetarea aplicativă și drepturile intelectuale: concesiile făcute în România ”economiei reale”

Legislația privind drepturile de proprietate intelectuală a figurat mereu pe lista obstacolelor ce împiedică atragerea investițiilor străine, dar discuțiile s-au centrat mereu pe modificări...Citeste mai departe »

Cum poți face cercetare clinică în România

Pentru România, puține din etapele cercetării medicale sunt cu adevărat accesibile. Pentru cercetarea fundamentală ne lipsesc nu doar echipamentele, reactivii, culturile și, până la...Citeste mai departe »

Două brevete premiate la Salonul de la Bruxelles vor aduce bani Universității de Științe Agricole din Timișoara

Două brevete create de echipe de specialişti de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului au primit, în luna noiembrie, medalia...Citeste mai departe »

Cum se pierd fondurile: Cu competență și profesionalism, Institutul ”Grigore Antipa” din Constanța a comandat o navă militară în locul unei nave de cercetări științifice

Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanţa (INCDM) va pierde șansa de a achiziționa o navă nouă cu aproape opt milioane...Citeste mai departe »

Centrul de Medicina Genomului Timișoara – de la diagnosticarea bolilor genetice, la tratamentul personalizat

România este unul dintre statele membre care a accesat cei mai puțin bani pentru cercetarea în domeniul medical, potrivit oficialilor europeni. Însă, fără aceste...Citeste mai departe »

Excepțiile din cercetarea medicală: Când succesul merge împotriva sistemului

Cum poți reuși în cercetarea medicală din România? Care este secretul acelora puțini care se pot lăuda cu articole publicate în reviste internaționale bine...Citeste mai departe »

România – singura țară UE în care finanțarea cercetării scade an de an: am pierdut legătura chiar și cu plutonul codașilor. Doar 1,5% din banii alocați pe Cercetare vin din Universități

Datele oficiale pe anul 2014 arată că România nu reușește nici măcar să-și păstreze locul printre codașele Europei la alocări pentru Cercetare: alocările scad,...Citeste mai departe »

Raport: Cât și cum investesc corporațiile din România în cercetare-dezvoltare. Modelele altor state de susținere a R&D

Incertitudinea privind facilitățile fiscale și nedefinirea exactă a activităților eligibile pentru obținerea de fonduri sunt principalele impedimente care împiedică mediul privat să investească mai...Citeste mai departe »

Caricatura tristă a cercetării medicale: 6 universități, 6 instituții și 84 de unități subordonate produc un articol ISI la 4 ani pe cap de cercetător. Câteva comparații

Se vorbește adesea despre cât de bună este școala românească de medicină, iar dovada cea mai convingătoare este statistica: cât de mulți medici români...Citeste mai departe »

Ținta pentru investițiile în cercetare – misiune imposibilă: România alocă – stat + privat – pentru R&D cel mai mic procent din PIB

În cercetarea din România se investesc anul acesta 1,7 miliarde de lei (0,4% din PIB), o sumă mult prea îndepărtată de ținta fixată pentru...Citeste mai departe »

România în UE – Situația inovării în înalta tehnologie și consecința ei: scădere severă la productivitatea resurselor

România figurează în cele mai recente statistici europene cu doar 8 patente de înaltă tehnologie (high-tech) înregistrate la European Patent Office, adică 0,15% din...Citeste mai departe »

Analize cursdeguvernare

Stat tot mai slab, cu obligații tot mai mari: Microexcedentul bugetar de moment explicat pe scurt

Bugetul general consolidat a încheiat primele două luni din anul 2017 cu un microexcedent de 0,05% din PIB-ul estimat pentru anul în curs, conform...Citeste mai departe »

Atenţie la cursul de schimb! Influența asupra bugetului, politicii salariale și creșterii economice reale

Tot eşafodajul de indicatori previzionaţi de Comisia Naţională de Prognoză, aflată în subordinea Guvernului, se sprijină pe prezmuţia unei întăriri a cursului leului faţă...Citeste mai departe »

Atenție la gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt. Excedent de cont curent după prima lună din 2017- explicaţii

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe prima lună a anului în curs din un excedent de 416 milioane euro, rezultat de...Citeste mai departe »

Productivitatea: atenție la scăderile constante din ultimii 4 ani, pe fondul creșterii economice

Plecând de la investiţiile făcute după aderarea la UE şi ritmul robust în care a evoluat retehnologizarea industriei cu valoare adăugată mai mare, România...Citeste mai departe »

Adecvarea producției românești la creșterea veniturilor – miza dezvoltării rapide și a echilibrării schimburilor comerciale

România se specializează tot mai mult la capetele spectrului de cerere. Produse de foarte bună calitate pentru piețele externe sau subansamble încorporate la prețuri...Citeste mai departe »