Taxarea muncii, taxarea salariilor mici. România în context european și regional

de Marin Pana | 3.1.2016 .

muncaRomânia ocupă locul șase între statele UE în ceea ce privește taxarea salariului de referință de 67% din cel mediu, pentru o persoană singură și fără copii în îngrijire.

Diferența de 43,5% între costul salarial aferent unui contract de muncă și cea netă ( ”bani în mână”), diferență denumită în limba engleză ”tax wedge”, este semnificativ mai ridicată decât în majoritatea țărilor Uniunii și peste toate țările din regiune, cu excepția Ungariei.

Diferența de salarizare pentru un muncitor neînsurat și fără copii care are un câștig salarial de 67% din media națională (%) :

tabel1

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Mai mult, din datele oferite recent de Eurostat în lucrarea ”Taxation Trend in Europe 2015”, rezultă că nivelul de taxare în România a crescut de la 40,9% în anul 2008 spre 43,5% în anul 2013, datele pentru 2014 nefiind disponibile pentru includerea în statistica UE.

Este rezultatul direct al păstrării neschimbate timp de un deceniu a deducerii personale de 250 lei, introdusă odată cu cota unică de 16%, la începutul anului 2005. Precum și al reducerilor de fiscalitate concentrate pe partea care revine firmelor (și mult mai puțin pe contribuția angajaților) din cuantumul datorat către bugetele de asigură sociale, de sănătate și șomaj.

(Citiți și: ”De la muncă la consum: Taxa pe munca integral fiscalizată – 106%”)

Cert este că înaintea noastră în clasamentul taxării veniturilor relativ mici încasate din munca depusă se mai află doar Belgia (49,9%), Ungaria (49,0%), Franța (45,2%), Germania (45,1%) și Austria (44,8%). Cum s-ar spune, avem cel puțin un domeniu în care am reușit să obținem convergența reală, și anume taxarea veniturilor din muncă.

Toate ca toate, dar, de pildă, sora noastră mai mare de proximitate istorico-economică și nivel de dezvoltare, Polonia, a evoluat exact în perioada analizată de Eurostat exact sens invers. Respectiv, a ajuns tot pe locul șase dar din coada clasamentului, după ce a coborât de la 37,5 în anul 2005 până la 34,8% în anul 2014.

Vecinii bulgari sunt încă și mai activi în acest sens, cu o reducere de la 35,1% în 2008 la 33,6% în 2013 iar cehii au mai redus și ei din taxele aplicate, de la 42,0% la 39,4%, ceea ce înseamnă că ne-am intersectat cu ei pe parcurs, venind din sensuri opuse și am ajuns să taxăm mai mult salarii semnificativ mai mici.

Ar mai fi de notat că singura țară care are un nivel al veniturilor colectate din taxele obligatorii la bugetul public mai mare decât România, și anume Lituania, a redus și ea taxarea muncii de la 42,6% în 2005 la 39,5% în 2014. La un nivel similar de pondere în PIB a veniturilor bugetare, Irlanda practică un nivel al tax wedge de doar 22,1%.

Cei care au mers oarecum pe același drum cu noi au fost letonii ( de la 41,8% la 43,1%, adică un avans mai moderat ) și slovacii, cu o creștere de la 34,8% la 38,6% (cu care, însă, nu au reușit să ajungă nici măcar la punctul de unde am început noi să majorăm taxarea), aflați pe un alt palier de salarizare decât se practică în Carpați.

Una peste alta, datele Eurostat arată că am reușit iarăși să fim originali într-un domeniu cheie pentru setarea parametrilor macroeconomici. În ce măsură e mai bine sau mai rău să nu ne luăm după majoritatea statelor apropiate de noi e de discutat.

Totuși, parcă ar fi mai bine să nu dăm sume care arată bine pe hârtie, pentru a le impozita ulterior ca și cum am fi vreo mare economie dezvoltată. Mai degrabă, cu același rezultat net al banilor în mână să nu taxăm prea mult acolo unde nu e cazul.

Publicat la data de 3.1.2016 .

5 comentarii

  1. Paul
    3.1.2016, 11:31 pm

    Cine a scris asta??
    “Diferența de 43,5% între suma brută care figurează în contract și cea netă ( ”bani în mână”), diferență denumită în limba engleză ”tax wedge”, ”

    “Cel mai probabil, pe fondul creșterii susținute a salariului mediu din România în ultimii ani, n-ar fi exclus să fi fost atins pragul de 45%.”

    Domnule Marin, dumneata stii despre ce scrii? Tabelul nu vorbeste despre diferenta dintre brut(suma care apare in contract) si net(ce ia acasa), ci intregul cost al unui angajat(angajatorul plaeste taxe separate) versus cati bani ii revin lui. Cititi mai bine de unde va luati informatiile.
    Ca si bonus, va zic eu ca nu a atins taxarea pragul de 45%, in 2014, CAS la angajator a scazut cu 5 puncte procentuale.

    Chiar nu va inteleg, cat de greu este sa verificati ce scrieti?

  2. Paul
    3.1.2016, 11:36 pm

    Acum in 2016, taxarea muncii e de 42,6% inca exagerat de mare. Si nu sunt proiecte legislative in aceasta privinta.

  3. Klopo_Tare
    4.1.2016, 8:46 am

    Deci taxarea este de 42,6% plust TVA 24%, rezulta ca statul iti ia 66% din banii tai de amarat. Deci doua treimi din salariul unui om sarac. Protectia sociala marca PCR/FSN/PDSR/PSD/USL/U$D fara spoiala electorala arata mai mult a spoliere decat a protejare.

  4. MP
    5.1.2016, 8:11 pm

    Aveti dreptate doamna, imi pare rau ca v-am dezamagit dar ma bucur ca ma urmariti cu atentie. La fel ca si tehnocratii in privinta salariului minim.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

România – pe tobogan la venituri publice ca pondere în PIB: Cum consumi mai mult și trăiești mai prost

România s-a poziţionat în UE drept ţara cu cele mai mici venituri publice raportate la PIB iar în 2017 vom înregistra un nou record...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cea mai bizară, abruptă și mare creștere a costului muncii în UE: specificul trist al României

România s-a situat pe primul loc în UE la creşterea costului muncii în trimestrul doi 2017, la mare distanţă de următoarele state din clasament,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Prognoză caldă: creștere economică de minim 5% până în 2021, când salariul mediu ar urma să fie 700 de euro. ”Cuiele”: cursul euro și inflația

Creşterea economică a României ar urma să se păstreze mult peste pragul de 5% până în anul 2020 iar avansul în euro al PIB...Citeste mai departe »

Marin Pana

Ratarea unei șanse istorice: execuția bugetară de la care pleacă rectificarea. Cum am blocat consolidarea

Bugetul general consolidat a înregistrat la finele primelor şapte luni din 2017 un deficit de 5,14 miliarde lei, sumă echivalentă cu 0,63% din PIB...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creșterea pe S1 și lista ei de probleme: nu puteţi produce voi pe cât de repede cheltuim noi

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică de 5,7% pe primul semestru din acest an față de aceeași perioadă...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română