Taxarea muncii, taxarea salariilor mici. România în context european și regional

De Marin Pana | 3.1.2016 .

muncaRomânia ocupă locul șase între statele UE în ceea ce privește taxarea salariului de referință de 67% din cel mediu, pentru o persoană singură și fără copii în îngrijire.

Diferența de 43,5% între costul salarial aferent unui contract de muncă și cea netă ( ”bani în mână”), diferență denumită în limba engleză ”tax wedge”, este semnificativ mai ridicată decât în majoritatea țărilor Uniunii și peste toate țările din regiune, cu excepția Ungariei.

Diferența de salarizare pentru un muncitor neînsurat și fără copii care are un câștig salarial de 67% din media națională (%) :

tabel1

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Mai mult, din datele oferite recent de Eurostat în lucrarea ”Taxation Trend in Europe 2015”, rezultă că nivelul de taxare în România a crescut de la 40,9% în anul 2008 spre 43,5% în anul 2013, datele pentru 2014 nefiind disponibile pentru includerea în statistica UE.

Este rezultatul direct al păstrării neschimbate timp de un deceniu a deducerii personale de 250 lei, introdusă odată cu cota unică de 16%, la începutul anului 2005. Precum și al reducerilor de fiscalitate concentrate pe partea care revine firmelor (și mult mai puțin pe contribuția angajaților) din cuantumul datorat către bugetele de asigură sociale, de sănătate și șomaj.

(Citiți și: ”De la muncă la consum: Taxa pe munca integral fiscalizată – 106%”)

Cert este că înaintea noastră în clasamentul taxării veniturilor relativ mici încasate din munca depusă se mai află doar Belgia (49,9%), Ungaria (49,0%), Franța (45,2%), Germania (45,1%) și Austria (44,8%). Cum s-ar spune, avem cel puțin un domeniu în care am reușit să obținem convergența reală, și anume taxarea veniturilor din muncă.

Toate ca toate, dar, de pildă, sora noastră mai mare de proximitate istorico-economică și nivel de dezvoltare, Polonia, a evoluat exact în perioada analizată de Eurostat exact sens invers. Respectiv, a ajuns tot pe locul șase dar din coada clasamentului, după ce a coborât de la 37,5 în anul 2005 până la 34,8% în anul 2014.

Vecinii bulgari sunt încă și mai activi în acest sens, cu o reducere de la 35,1% în 2008 la 33,6% în 2013 iar cehii au mai redus și ei din taxele aplicate, de la 42,0% la 39,4%, ceea ce înseamnă că ne-am intersectat cu ei pe parcurs, venind din sensuri opuse și am ajuns să taxăm mai mult salarii semnificativ mai mici.

Ar mai fi de notat că singura țară care are un nivel al veniturilor colectate din taxele obligatorii la bugetul public mai mare decât România, și anume Lituania, a redus și ea taxarea muncii de la 42,6% în 2005 la 39,5% în 2014. La un nivel similar de pondere în PIB a veniturilor bugetare, Irlanda practică un nivel al tax wedge de doar 22,1%.

Cei care au mers oarecum pe același drum cu noi au fost letonii ( de la 41,8% la 43,1%, adică un avans mai moderat ) și slovacii, cu o creștere de la 34,8% la 38,6% (cu care, însă, nu au reușit să ajungă nici măcar la punctul de unde am început noi să majorăm taxarea), aflați pe un alt palier de salarizare decât se practică în Carpați.

Una peste alta, datele Eurostat arată că am reușit iarăși să fim originali într-un domeniu cheie pentru setarea parametrilor macroeconomici. În ce măsură e mai bine sau mai rău să nu ne luăm după majoritatea statelor apropiate de noi e de discutat.

Totuși, parcă ar fi mai bine să nu dăm sume care arată bine pe hârtie, pentru a le impozita ulterior ca și cum am fi vreo mare economie dezvoltată. Mai degrabă, cu același rezultat net al banilor în mână să nu taxăm prea mult acolo unde nu e cazul.

Publicat la data de 3.1.2016 .

5 comentarii

  1. Paul
    3.1.2016, 11:31 pm

    Cine a scris asta??
    “Diferența de 43,5% între suma brută care figurează în contract și cea netă ( ”bani în mână”), diferență denumită în limba engleză ”tax wedge”, ”

    “Cel mai probabil, pe fondul creșterii susținute a salariului mediu din România în ultimii ani, n-ar fi exclus să fi fost atins pragul de 45%.”

    Domnule Marin, dumneata stii despre ce scrii? Tabelul nu vorbeste despre diferenta dintre brut(suma care apare in contract) si net(ce ia acasa), ci intregul cost al unui angajat(angajatorul plaeste taxe separate) versus cati bani ii revin lui. Cititi mai bine de unde va luati informatiile.
    Ca si bonus, va zic eu ca nu a atins taxarea pragul de 45%, in 2014, CAS la angajator a scazut cu 5 puncte procentuale.

    Chiar nu va inteleg, cat de greu este sa verificati ce scrieti?

  2. Paul
    3.1.2016, 11:36 pm

    Acum in 2016, taxarea muncii e de 42,6% inca exagerat de mare. Si nu sunt proiecte legislative in aceasta privinta.

  3. Klopo_Tare
    4.1.2016, 8:46 am

    Deci taxarea este de 42,6% plust TVA 24%, rezulta ca statul iti ia 66% din banii tai de amarat. Deci doua treimi din salariul unui om sarac. Protectia sociala marca PCR/FSN/PDSR/PSD/USL/U$D fara spoiala electorala arata mai mult a spoliere decat a protejare.

  4. MP
    5.1.2016, 8:11 pm

    Aveti dreptate doamna, imi pare rau ca v-am dezamagit dar ma bucur ca ma urmariti cu atentie. La fel ca si tehnocratii in privinta salariului minim.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Brexit – sau democrație versus populism: Câteva ”cifre”

Belgium EU Britain Democrația fără educație și informare nu prea funcționează. Este morala pentru noi a referendumului tranșat în favoarea ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană. Unde...Citeste mai departe »

Marin Pana

Evoluția productivității muncii în Europa și rezultatul ei după abilitatea fiecărei țări

productivitate România conduce detașat în clasamentul european al creșterii productivității muncii pe ora lucrată întocmit pe ultimii cinci ani, potrivit datelor furnizate de către Eurostat....Citeste mai departe »

Marin Pana

Rata de activitate și rata de înlocuire în România. Contextul european și explicațiile

someri- România a ocupat anul trecut penultimul loc între statele UE în ceea ce privește rata de activitate a celor cu vârsta cuprinsă între 20...Citeste mai departe »

Marin Pana

Gospodăria românească în 2015: Probleme mari pe partea de cheltuieli și în structura acestora

venit-familie Veniturile lunare ale unei familii românești au crescut în anul 2015 la 2.687 lei pe gospodărie și 1.011 lei pe persoană, potrivit rezultatelor Anchetei...Citeste mai departe »

Marin Pana

Alegeri locale în cele 2 ”țări” din România: Ruralul și Urbanul. Cifrele campioanei europene la decalajele dintre sat și oraș

oras-mic România ocupa anul trecut primul loc între statele membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește decalajul dintre orașe și sate, potrivit datelor comunicate...Citeste mai departe »
radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Radu Crăciun / Despre Brexit la cald

Dupa cum stiti, prima mea dragoste a fost constructia de avioane. Motiv pentru care in unele dintre comentariile precedente am plecat de la paralele...Citeste mai departe »

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Problemele congenitale ale UE și lecția din care nu va învăța nimeni nimic. Regândirea Europei

O Europă disfuncțională pentru că se bazează pe slăbiciunile popoarelor, și nu pe ce au ele mai bun * Ieșirea UK din UE poate...Citeste mai departe »

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Let it be! Brexitul şi lecţia suficienţei politice, la Londra şi la Bruxelles

Nu mai e nimic de făcut, decât să se numere voturile. Toate argumentele şi contra-argumentele Brexitului sunt acum pe masă. Ce era de spus,...Citeste mai departe »

Comentarii

Radu Crăciun / Despre Brexit la cald

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Dupa cum stiti, prima mea dragoste a fost constructia de avioane. Motiv pentru care in unele dintre comentariile precedente am plecat de la paralele...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problemele congenitale ale UE și lecția din care nu va învăța nimeni nimic. Regândirea Europei

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O Europă disfuncțională pentru că se bazează pe slăbiciunile popoarelor, și nu pe ce au ele mai bun * Ieșirea UK din UE poate...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Let it be! Brexitul şi lecţia suficienţei politice, la Londra şi la Bruxelles

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Nu mai e nimic de făcut, decât să se numere voturile. Toate argumentele şi contra-argumentele Brexitului sunt acum pe masă. Ce era de spus,...Citeste mai departe »

Manualul de fizică

mp21

Marin Pana

Dată fiind activitatea mea de aproape 30 de ani, împărțită cam fifty-fifty înte sectorul bugetar și sectorul privat, am avut obligația patriotică de a...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Capitalul autohton și ajutorul statului autohton: O problemă și câteva soluții

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Textul analiză de mai jos, privind problema capitalului autohton, îndrăznește să spere din 3 motive : 1-, Spre deosebire de toți predecesorii săi –...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Modele economice de dezvoltare şi influenţarea percepţiei publice

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Într-o prezentare recentă făcută de o echipă a FMI (“How to Get Back on the Fast Track?”) se găseşte un grafic care spune mai...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România paralelă: rahatul în care a călcat guvernul Cioloș

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Scandalul dezifectanților dialuați suprapus pe raportările false ale infecțiilor din spitale – precum și monopolul de facto pe care firma Hexi îl are pe...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / În apărarea Europei: De ce şi cum trebuie combătut euroscepticismul

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos au fost inspirate de un studiu lansat recent de Institutul European din România, intitulat “Combaterea euroscepticismului, extremismului/radicalizării şi consolidarea încrederii...Citeste mai departe »

Măsura uitată a Guvernului Boc: supraimpozitarea economisirii asemeni speculațiilor financiare. Efecte

mp21

Marin Pana

În goana după banii necesari procesului de echilibrare bugetară, Guvernul Boc a redus cu 25% salariile bugetarilor, a majorat TVA de la 19% la...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Autodiscreditarea SRI și Europa teroristă

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O problemă falsă și perfidă – în spațiul de discuție european : renunțăm la ”confort și libertăți individuale” (să se observe că pe primul...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Reversul medaliei investițiilor străine

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Cei care sunteti familiarizati cu comentariile mele stiti ca sunt un avocat al cresterii atractivitatii Romaniei pentru investitiile straine directe. Nu este de conceput...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Lumea dobânzilor ultra-mici; dobânzi negative ?

Daniel-Daianu-

Daniel Daianu

Traim vremuri exceptionale. Sunt date in economia globala ce deconcerteaza. Sa ne gandim la dinamica unor variabile cheie ca inflatie, volum de lichiditati/injectii masive...Citeste mai departe »

Ionuț Dumitru / „Darea în plată” – populism vs. rațiune

ionut-dumitru

Ionut Dumitru

* Opiniile exprimate sunt opinii personale ale autorului si nu implica institutiile cu care acesta este asociat La sfarsitul lunii noiembrie 2015 s-a adoptat...Citeste mai departe »

Adrian Mitroi / Clasa săracă merge-n paradis, clasa avută – în paradisuri fiscale și la Davos. Clasa de mijloc merge la bancă

adrian mitroi

Adrian Mitroi

Represiunea financiară. Noua realitate economică și clasa de mijloc Represiunea financiară prezentă este o consecință a hiper-monetarismului global emis de marile bănci centrale, într-un...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu-

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Justiția mea și justiția celorlalți

Dumnezeu să-l odihnească pe Gil. Cu vocea aia a lui minunată cu tot. ”Cristi, nu mă pot băga oficial, mă termină ăștia. Dar vreau...Citeste mai departe »

New title

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română