Taxarea muncii, taxarea salariilor mici. România în context european și regional

de Marin Pana | 3.1.2016 .

muncaRomânia ocupă locul șase între statele UE în ceea ce privește taxarea salariului de referință de 67% din cel mediu, pentru o persoană singură și fără copii în îngrijire.

Diferența de 43,5% între costul salarial aferent unui contract de muncă și cea netă ( ”bani în mână”), diferență denumită în limba engleză ”tax wedge”, este semnificativ mai ridicată decât în majoritatea țărilor Uniunii și peste toate țările din regiune, cu excepția Ungariei.

Diferența de salarizare pentru un muncitor neînsurat și fără copii care are un câștig salarial de 67% din media națională (%) :

tabel1

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Mai mult, din datele oferite recent de Eurostat în lucrarea ”Taxation Trend in Europe 2015”, rezultă că nivelul de taxare în România a crescut de la 40,9% în anul 2008 spre 43,5% în anul 2013, datele pentru 2014 nefiind disponibile pentru includerea în statistica UE.

Este rezultatul direct al păstrării neschimbate timp de un deceniu a deducerii personale de 250 lei, introdusă odată cu cota unică de 16%, la începutul anului 2005. Precum și al reducerilor de fiscalitate concentrate pe partea care revine firmelor (și mult mai puțin pe contribuția angajaților) din cuantumul datorat către bugetele de asigură sociale, de sănătate și șomaj.

(Citiți și: ”De la muncă la consum: Taxa pe munca integral fiscalizată – 106%”)

Cert este că înaintea noastră în clasamentul taxării veniturilor relativ mici încasate din munca depusă se mai află doar Belgia (49,9%), Ungaria (49,0%), Franța (45,2%), Germania (45,1%) și Austria (44,8%). Cum s-ar spune, avem cel puțin un domeniu în care am reușit să obținem convergența reală, și anume taxarea veniturilor din muncă.

Toate ca toate, dar, de pildă, sora noastră mai mare de proximitate istorico-economică și nivel de dezvoltare, Polonia, a evoluat exact în perioada analizată de Eurostat exact sens invers. Respectiv, a ajuns tot pe locul șase dar din coada clasamentului, după ce a coborât de la 37,5 în anul 2005 până la 34,8% în anul 2014.

Vecinii bulgari sunt încă și mai activi în acest sens, cu o reducere de la 35,1% în 2008 la 33,6% în 2013 iar cehii au mai redus și ei din taxele aplicate, de la 42,0% la 39,4%, ceea ce înseamnă că ne-am intersectat cu ei pe parcurs, venind din sensuri opuse și am ajuns să taxăm mai mult salarii semnificativ mai mici.

Ar mai fi de notat că singura țară care are un nivel al veniturilor colectate din taxele obligatorii la bugetul public mai mare decât România, și anume Lituania, a redus și ea taxarea muncii de la 42,6% în 2005 la 39,5% în 2014. La un nivel similar de pondere în PIB a veniturilor bugetare, Irlanda practică un nivel al tax wedge de doar 22,1%.

Cei care au mers oarecum pe același drum cu noi au fost letonii ( de la 41,8% la 43,1%, adică un avans mai moderat ) și slovacii, cu o creștere de la 34,8% la 38,6% (cu care, însă, nu au reușit să ajungă nici măcar la punctul de unde am început noi să majorăm taxarea), aflați pe un alt palier de salarizare decât se practică în Carpați.

Una peste alta, datele Eurostat arată că am reușit iarăși să fim originali într-un domeniu cheie pentru setarea parametrilor macroeconomici. În ce măsură e mai bine sau mai rău să nu ne luăm după majoritatea statelor apropiate de noi e de discutat.

Totuși, parcă ar fi mai bine să nu dăm sume care arată bine pe hârtie, pentru a le impozita ulterior ca și cum am fi vreo mare economie dezvoltată. Mai degrabă, cu același rezultat net al banilor în mână să nu taxăm prea mult acolo unde nu e cazul.

Publicat la data de 3.1.2016 .

5 comentarii

  1. Paul
    3.1.2016, 11:31 pm

    Cine a scris asta??
    “Diferența de 43,5% între suma brută care figurează în contract și cea netă ( ”bani în mână”), diferență denumită în limba engleză ”tax wedge”, ”

    “Cel mai probabil, pe fondul creșterii susținute a salariului mediu din România în ultimii ani, n-ar fi exclus să fi fost atins pragul de 45%.”

    Domnule Marin, dumneata stii despre ce scrii? Tabelul nu vorbeste despre diferenta dintre brut(suma care apare in contract) si net(ce ia acasa), ci intregul cost al unui angajat(angajatorul plaeste taxe separate) versus cati bani ii revin lui. Cititi mai bine de unde va luati informatiile.
    Ca si bonus, va zic eu ca nu a atins taxarea pragul de 45%, in 2014, CAS la angajator a scazut cu 5 puncte procentuale.

    Chiar nu va inteleg, cat de greu este sa verificati ce scrieti?

  2. Paul
    3.1.2016, 11:36 pm

    Acum in 2016, taxarea muncii e de 42,6% inca exagerat de mare. Si nu sunt proiecte legislative in aceasta privinta.

  3. Klopo_Tare
    4.1.2016, 8:46 am

    Deci taxarea este de 42,6% plust TVA 24%, rezulta ca statul iti ia 66% din banii tai de amarat. Deci doua treimi din salariul unui om sarac. Protectia sociala marca PCR/FSN/PDSR/PSD/USL/U$D fara spoiala electorala arata mai mult a spoliere decat a protejare.

  4. MP
    5.1.2016, 8:11 pm

    Aveti dreptate doamna, imi pare rau ca v-am dezamagit dar ma bucur ca ma urmariti cu atentie. La fel ca si tehnocratii in privinta salariului minim.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Stânga incoerentă / Inegalitatea distribuirii veniturilor compromite perspectivele României

România a aderat la Uniunea Europeană cu cea mai mare inegalitate a veniturilor populaţiei dintre statele membre şi se menţine pe locul doi, potrivit...Citeste mai departe »

Marin Pana

Calitatea locului de muncă: Țara din UE în care munca nu te scoate din sărăcie

„Dacă munceşti nu mai ai timp să faci bani” potrivit unei zicale româneşti tot mai populare, confirmată de datele publicate de Eurostat. Care ne...Citeste mai departe »

Marin Pana

Românii – locul 2 în UE la inactivitate, după verii italieni. Femeile – cheia problemei

România s-a situat în 2016 pe locul doi la indicatorul naţional de inactivitate calculat în Uniunea Europeană, după Italia şi alături de Croaţia, dar...Citeste mai departe »

Marin Pana

Demografia afacerilor ne plasează la mare distanţă de fostele state socialiste şi la coada UE. Implicaţiile

Omul este cel mai preţios capital. Puține sunt însă întreprinderile româneşti care focalizează pe acest principiu, deoarece figurăm ultimii sau printre ultiumii la ponderea...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creșterea PIB – calitate tot mai slabă. Atenţie la evoluţia preţurilor din economie!

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică de 5,6% în termeni reali pe primul trimestru al anului în curs...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Noua tentativă a Ucrainei de a sparge blocada Rusiei spre Vest. De ce va eșua și aceasta

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De mai bine de o săptămână, Ucraina dă semnale repetate și insistente, la nivel înalt, că este pregătită să reia ofensiva politico-diplomatică...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română