Taxarea muncii, taxarea salariilor mici. România în context european și regional

De Marin Pana | 3.1.2016 .

muncaRomânia ocupă locul șase între statele UE în ceea ce privește taxarea salariului de referință de 67% din cel mediu, pentru o persoană singură și fără copii în îngrijire.

Diferența de 43,5% între costul salarial aferent unui contract de muncă și cea netă ( ”bani în mână”), diferență denumită în limba engleză ”tax wedge”, este semnificativ mai ridicată decât în majoritatea țărilor Uniunii și peste toate țările din regiune, cu excepția Ungariei.

Diferența de salarizare pentru un muncitor neînsurat și fără copii care are un câștig salarial de 67% din media națională (%) :

tabel1

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Mai mult, din datele oferite recent de Eurostat în lucrarea ”Taxation Trend in Europe 2015”, rezultă că nivelul de taxare în România a crescut de la 40,9% în anul 2008 spre 43,5% în anul 2013, datele pentru 2014 nefiind disponibile pentru includerea în statistica UE.

Este rezultatul direct al păstrării neschimbate timp de un deceniu a deducerii personale de 250 lei, introdusă odată cu cota unică de 16%, la începutul anului 2005. Precum și al reducerilor de fiscalitate concentrate pe partea care revine firmelor (și mult mai puțin pe contribuția angajaților) din cuantumul datorat către bugetele de asigură sociale, de sănătate și șomaj.

(Citiți și: ”De la muncă la consum: Taxa pe munca integral fiscalizată – 106%”)

Cert este că înaintea noastră în clasamentul taxării veniturilor relativ mici încasate din munca depusă se mai află doar Belgia (49,9%), Ungaria (49,0%), Franța (45,2%), Germania (45,1%) și Austria (44,8%). Cum s-ar spune, avem cel puțin un domeniu în care am reușit să obținem convergența reală, și anume taxarea veniturilor din muncă.

Toate ca toate, dar, de pildă, sora noastră mai mare de proximitate istorico-economică și nivel de dezvoltare, Polonia, a evoluat exact în perioada analizată de Eurostat exact sens invers. Respectiv, a ajuns tot pe locul șase dar din coada clasamentului, după ce a coborât de la 37,5 în anul 2005 până la 34,8% în anul 2014.

Vecinii bulgari sunt încă și mai activi în acest sens, cu o reducere de la 35,1% în 2008 la 33,6% în 2013 iar cehii au mai redus și ei din taxele aplicate, de la 42,0% la 39,4%, ceea ce înseamnă că ne-am intersectat cu ei pe parcurs, venind din sensuri opuse și am ajuns să taxăm mai mult salarii semnificativ mai mici.

Ar mai fi de notat că singura țară care are un nivel al veniturilor colectate din taxele obligatorii la bugetul public mai mare decât România, și anume Lituania, a redus și ea taxarea muncii de la 42,6% în 2005 la 39,5% în 2014. La un nivel similar de pondere în PIB a veniturilor bugetare, Irlanda practică un nivel al tax wedge de doar 22,1%.

Cei care au mers oarecum pe același drum cu noi au fost letonii ( de la 41,8% la 43,1%, adică un avans mai moderat ) și slovacii, cu o creștere de la 34,8% la 38,6% (cu care, însă, nu au reușit să ajungă nici măcar la punctul de unde am început noi să majorăm taxarea), aflați pe un alt palier de salarizare decât se practică în Carpați.

Una peste alta, datele Eurostat arată că am reușit iarăși să fim originali într-un domeniu cheie pentru setarea parametrilor macroeconomici. În ce măsură e mai bine sau mai rău să nu ne luăm după majoritatea statelor apropiate de noi e de discutat.

Totuși, parcă ar fi mai bine să nu dăm sume care arată bine pe hârtie, pentru a le impozita ulterior ca și cum am fi vreo mare economie dezvoltată. Mai degrabă, cu același rezultat net al banilor în mână să nu taxăm prea mult acolo unde nu e cazul.

Publicat la data de 3.1.2016 .

5 comentarii

  1. Paul
    3.1.2016, 11:31 pm

    Cine a scris asta??
    “Diferența de 43,5% între suma brută care figurează în contract și cea netă ( ”bani în mână”), diferență denumită în limba engleză ”tax wedge”, ”

    “Cel mai probabil, pe fondul creșterii susținute a salariului mediu din România în ultimii ani, n-ar fi exclus să fi fost atins pragul de 45%.”

    Domnule Marin, dumneata stii despre ce scrii? Tabelul nu vorbeste despre diferenta dintre brut(suma care apare in contract) si net(ce ia acasa), ci intregul cost al unui angajat(angajatorul plaeste taxe separate) versus cati bani ii revin lui. Cititi mai bine de unde va luati informatiile.
    Ca si bonus, va zic eu ca nu a atins taxarea pragul de 45%, in 2014, CAS la angajator a scazut cu 5 puncte procentuale.

    Chiar nu va inteleg, cat de greu este sa verificati ce scrieti?

  2. Paul
    3.1.2016, 11:36 pm

    Acum in 2016, taxarea muncii e de 42,6% inca exagerat de mare. Si nu sunt proiecte legislative in aceasta privinta.

  3. Klopo_Tare
    4.1.2016, 8:46 am

    Deci taxarea este de 42,6% plust TVA 24%, rezulta ca statul iti ia 66% din banii tai de amarat. Deci doua treimi din salariul unui om sarac. Protectia sociala marca PCR/FSN/PDSR/PSD/USL/U$D fara spoiala electorala arata mai mult a spoliere decat a protejare.

  4. MP
    5.1.2016, 8:11 pm

    Aveti dreptate doamna, imi pare rau ca v-am dezamagit dar ma bucur ca ma urmariti cu atentie. La fel ca si tehnocratii in privinta salariului minim.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

România – cel mai prețios atu prin poziția (temporară ?) pe tabloul de bord european

euro-mecanism Potrivit datelor certificate de Eurostat România a respectat anul trecut 13 din cei 14 indicatori stabiliți pentru tabloul de bord al situației macroeconomice din...Citeste mai departe »

Marin Pana

Scadența deficitului bugetar și restrângerea cheltuielilor publice au crescut de 2,5 ori arieratele la bugetul general consolidat. Atenție la sursa arieratelor locale

contabilitatea Potrivit datelor oficiale ale Ministerului Finanțelor, arieratele bugetului general consolidat au crescut considerabil pe parcursul acestui an, ajungând să fie de două ori și...Citeste mai departe »

Marin Pana

Relația comercială a României cu Zona Euro: o analiză comparativă cu Polonia, Cehia, Ungaria

comert-exterior-romania1 România ocupă locul 15 în rândul partenerilor comerciali ai zonei Euro, mult în spatele altor țări care au făcut parte din Blocul Estic, precum...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cum ne cheltuim avantajele comparative: Prețul gazelor naturale în economie – ratarea unei oportunități și consecințele pentru România

gaze În contextul scăderii semnificative a prețurilor la resurse energetice, factorii noștri de decizie au ezitat să acționeze și, de unde aveam, de departe, cel...Citeste mai departe »

Marin Pana

Carnagiul de pe șosele: România și accidentele rutiere – o comparație în contextul UE la statistici și măsuri de reducere a mortalității

accident-dn1 Zecile de morți de pe șoselele României din ultimele săptămâni – fie că vorbim de accidentele în lanț de pe Autostrada Soarelui sau cele...Citeste mai departe »
radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Eșecurile celei mai slabe generații de lideri europeni. Renzi, al patrulea premier din UE care ratează un referendum propus chiar de el

Puncte cheie: După David Cameron (Brexitul din 23 iunie), Mark Rutte (6 aprilie, ratificarea Tratatului de Asociere UE-Ucraina, semnat inclusiv de către Olanda, pe...Citeste mai departe »

aurelian dochia

Aurelian Dochia

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Comentarii

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Eșecurile celei mai slabe generații de lideri europeni. Renzi, al patrulea premier din UE care ratează un referendum propus chiar de el

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După David Cameron (Brexitul din 23 iunie), Mark Rutte (6 aprilie, ratificarea Tratatului de Asociere UE-Ucraina, semnat inclusiv de către Olanda, pe...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

aurelian dochia

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Viitorul preşedinte al Franţei, pro-Rusia. Cercul se strânge. Ce facem?

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: François Fillon, fost prim ministru sub președinția lui Sarkozy (2007-2012), a câștigat categoric alegerile primare ale dreptei franceze și va candida la...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel-Daianu-

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / America s-a schimbat. Să ne pregătim pentru schimbarea lumii

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Epoca Obama s-a încheiat cu repudierea totală a moştenirii sale politice, lăsându-l în urmă pe Trump, candidatul cu profilul politic şi intelectual...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Nu vă goniți copiii !

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Aproape ca a devenit de bonton sa anunti ca in niciun caz copiii tai nu vor ramane in tara. In momentul in care intrebi...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Problema momentului: cea mai bună situație macroeconomică, la cele mai mari riscuri de instabilitate

valentin-lazea

Valentin Lazea

O recentă declaraţie a guvernatorului BNR a iscat discuţii aprinse în societate. Domnul Mugur Isărescu afirma că niciodată în ultimii 26 de ani situația...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Momentul zero al fiscalizării: de ce și cum ar trebui să fie

gabriel-biris

Gabriel Biris

Revin ca și contribuitor al Curs de guvernare după o perioadă de aproape un an. Cele mai multe din articolele mele anterioare erau despre...Citeste mai departe »

Varujan Pambuccian / O privire în economia iminentă: De ce este nevoie să schimbăm urgent sistemul educațional

varujan-pambuccian1

Varujan Pambuccian

În ultimii ani lumea a intrat într-o epocă nouă, la sfârșitul căreia societatea umană va fi radical diferită de ce este ea azi. Numită...Citeste mai departe »

Claudiu Degeratu / Cui îi este frică de Armata europeană?

claudiu-degeratu

Claudiu Degeratu

În ziua de 17 noiembrie 2015 Franţa a invocat articolul 42.7 din Tratatul de la Lisabona ca urmare a atacurilor teroriste din Paris. A...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un moment care nu trebuia ratat: De ce nu poate România cumpăra documente din Panama

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Proiectul de OUG privind modificări în Codul Fiscal – care face atâta vâlvă de 2 zile – e unul ratat. Secretarul de stat Gabriel...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Europa post-Brexit: o bătălie care merită purtată

valentin-lazea-

Valentin Lazea

(Un text – un adevărat manifest – care ar trebui bătut în cuie pe ușa oricărui european. Dacă ar fi fost până acum, poate...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problemele congenitale ale UE și lecția din care nu va învăța nimeni nimic. Regândirea Europei

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O Europă disfuncțională pentru că se bazează pe slăbiciunile popoarelor, și nu pe ce au ele mai bun * Ieșirea UK din UE poate...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

New title

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română