Chestiunea

Ups! Economia UE încetineşte, iar asta ne va afecta implacabil

Economia Uniunii Europene a consemnat în al doilea trimestru din 2019 cele mai slabe performanţe din ultimii cinci ani, cu o creştere trimestrială redusă (… Mai mult

06.08.2019

Analiză

Rectificare cu ce? România are cel mai mic raport venituri bugetare/PIB. Hiba majoră a deficitului de 3%

România a fost anul trecut ţara din UE cu cele mai mici venituri bugetare raportat la PIB, potrivit datelor publicate de Eurostat (cu excepţia Irlandei,… Mai mult

05.08.2019

La obiect

Producția agricolă – creştere pe sectorul vegetal, scădere îngrijorătoare pe zootehnie

Valoarea producției agricole a crescut în 2018 cu 7,2% față de anul precedent, potrivit datelor comunicate de INS. Ponderea sectorului vegetal a trecut pragul de… Mai mult

05.08.2019

Analiză

Precizări și observații importante pe deficitul bugetar

Recentul comunicat al Eurostat referitor la soldul execuţiei bugetare pe primul trimestru din 2019 (-4,5% din PIB zice organismul de statistică al Uniunii, -0,5% din… Mai mult

05.08.2019

Cronicile

De la muncă la consum: Taxa pe munca integral fiscalizată – 106%

de Marin Pana 6.10.2015

taxe distributieNivelul de taxare total pentru munca depusă și complet fiscalizată, strict în conformitate cu legea, este în prezent de circa 106%.

Altfel spus, doar 48 de lei și 45 de bani din fiecare 100 de lei alocată pentru plata unui salariat ajunge să fie utilizată pentru achiziționarea de bunuri și servicii pe bon fiscal și cu plata dărilor cuvenite pentru pensii, sănătate și șomaj.

Astfel :

tabel1

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Menționăm că raportul utilizat pentru a poziționa costul salarial în raport cu câștigul salariale mediu brut a fost cel rezultat din raportul pe 2014 referitor la costul forței de muncă. Respectiv rația de 1,2835 obținută din compararea sumei de 2.988 lei cost salarial mediu anual cu cea de 2.328 lei câștig salarial mediu brut pe anul 2014.

Simplificat pentru acest moment, pentru ca cineva să poată cumpăra marfă de 1.600 lei, trebuie să fie plătit cu 3.300 lei. Bani care, în mod normal, nu pot proveni decât din munca depusă. Repartizarea taxării pe firmă și pe persoana fizică angajată nu are relevanță logică, deoarece, dacă nu ar exista un raport de muncă, firma nu ar achita nici un ban către bugetul statului în contul salariilor plătite.

De asemeni, trebuie precizat că am utilizat nivelul echivalent al TVA de 16%, rezultat din combinația între nivelul standard de 24% și cel redus de 9% folosit la alimente și medicamente ( mai există o serie de excepții dar nu complicăm lucrurile, influența lor fiind minimă). Nu am ținut cont nici de accize, care reprezintă o parte consistentă din banii dați pe alcool, tutun sau benzină.

Dacă se face diferențierea între produsele taxate cu 24% și cele prevăzute cu 9% TVA, atunci se poate spune că munca este taxată cu 120% pentru prima categorie și ”doar” 94% pentru cea de a doua, în locul mediei de 106% amintite la început.

Din situația destul de apăsătoare a taxării muncii, altminteri necesară și firească în orice economie (nu neapărat până la acest nivel), derivă tendința de a ”scurt-circuita”, fie și parțial, traseul de taxare în cascadă.

Asta în ideea de a beneficia de o creștere destul de semnificativă, fie a eficienței în alocarea resurselor pentru munca salariată din partea antreprenorilor, fie a puterii de cumpărare din partea salariaților.

De aici, se amplifică cercul vicios al impozitării oficiale ridicate. Altminteri deloc surprinzător, dacă se ține cont de raportul de dependență de circa 1 la 1 între salariați și pensionari. La care se adaugă și obligațiile derivate din asigurarea resurselor bugetare și pentru copii. Copii, care, din fericire fiscală prezentă și nefericire fiscală viitoare, sunt tot mai puțini de la an la an.

Nivelul legal ridicat de taxare a muncii nu e suprinzător nici din perspectiva arieratelor imense pe care le au unele companii de stat nerestructurate către bugetul de statarierate existente cu precădere pe partea obligațiilor acumulate pentru neplata taxelor la salariile pe care le-au plătit în decursul timpului, pentru că de profitabilitatea lor nu prea poate fi vorba.

Cert este că extinderea fiscalizării relațiilor de muncă, inclusiv în mediu rural (unde milioane de oameni mai lucrează ca-n vremea feudalismului), și diminuarea taxării muncii în locul preocupării pentru reducerii impozitelor pe dividende ar fi soluții care să stimuleze desfășurarea unei activități socialmente utile.

La fel, și o politică mult mai pronunțată de aplicare a unor deduceri, care să reducă temporar și în cazuri sociale certe rata efectivă de taxare față de rata teoretică de taxare. În prezent, aplicarea prea uniformă a impozitelor ( care indică și un deficit de politici fiscale bine țintite) nu ajută per total nici bugetul, nici crearea de noi locuri de muncă, nici categoriile defavorizate ale populației.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.10.2015

3 comentarii

  1. IM
    7.10.2015, 11:15 am

    Va rog, fiti mai explicit cu datele din acest articol. este un subiect important pentru toate categoriile de contribuabili, dar l-ati prezentat sa inteleaga doar doctorii in economie.
    Din tot articolul am inteles ca munca mea este fiscalizata pentru 120%, ceea ce mi se pare o aberatie monumentala. mai mult, se incurajeaza voalat cresterea economiei gri sau negre si a impozitelor, taxelor sau cum le mai zice ANAF tuturor darilor.
    Multumesc pentru intelegere.

    • MP
      7.10.2015, 7:47 pm

      O persoana care lucreaza cu ziua in agricultura pentru o suma de bani neimpozitata si primeste de la angajator trei sferturi de litru de vin la un pret fara taxe va plati doar 45% din ce platiti dumeavoastra care sunteti angajat cu carte de munca si cumparati o sticla de la supermarket.Simplificat, 55% taxe la 45% plata inseamna 120% impozit pe banii primiti in schmbul muncii depuse.Am facut abstractie de acciza pe alcool.

  2. alex
    30.10.2015, 2:50 pm

    “…pentru ca cineva să poată cumpăra marfă de 1.600 lei, trebuie să fie plătit cu 3.300 lei”. Si sanatatea, si pensia, si serviciile publice tot mafuri sint. Interesanta ar fi o comparatie internationala.

Lăsați un comentariu


Stiri

Attila Korodi o refuză pe Viorica Dăncilă: UDMR nu va discuta cu PSD susținerea unui guvern minoritar

Vladimir Ionescu

UDMR nu va discuta cu PSD despre susținerea Guvernului, în condițiile în care coaliția actuală de guvernare nu s-a destrămat, declară la RFI liderul deputaților… Mai mult

Europa

Inflația din zona euro a scăzut la 1% în iulie

Alexandra Pele

Rata anuală a inflației din zona euro a fost de 1% în iulie, în scădere de la 1,3% cu o lună înainte, potrivit datelor transmise… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis, a doua vizită oficială la Casa Albă – agenda discuțiilor

Razvan Diaconu

Preşedintele Klaus Iohannis pleacă luni în Statele Unite, unde va fi primit la Casa Albă de preşedintele Donald Trump. Printre cele mai importante subiecte ce… Mai mult

Stiri

Ministrul Sănătății: Tragedia de la Săpoca putea fi evitată. Sorina Pintea susține că ar fi fost finanțate posturi suplimentare

Razvan Diaconu

Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, spune că puteau fi evitate erorile care au dus la tragedia de la Spitalul de psihiatrie de la Săpoca, în care… Mai mult

Europa

Guvernul britanic abrogă legea din 1972 de aderare a UK la UE. Abrogarea intră în vigoare la 31 octombrie

Iulian Soare

Secretarul britanic pentru Brexit, Steve Barclay (foto), a semnat duminică ordinul de aplicare a legii care o abrogă pe cea din 1972, care stabilea aderarea… Mai mult

Stiri

Scope Ratings: România are nevoie de politici fiscale mai bune, ca ratingul să promoveze la o perspectivă stabilă

Adrian N Ionescu

Perspectiva pentru ratingul suveran al României ar putea fi îmbunătăţită de la „negativă” la „stabilă”, doar dacă guvernul va aplica politici eficiente care să ducă… Mai mult

Europa

Directiva UE pentru echilibrul dintre viața personală și viața profesională – noi prevederi

Razvan Diaconu

  Un nou set de drepturi pentru părinți și îngrijitori au intrat în vigoare la 1 august, odată cu Directiva UE privind echilibrul între viaţa… Mai mult