Evenimentul

”Argumentele revocării procurorului se subsumează competenţei discreţionare a ministrului justiţiei”: Motivarea CCR care îl obligă pe președinte să o demită pe Laura Kovesi

Decizia CCR privind refuzul președintelui României de a o revoca pe Laura Codruța Kovesi din funcția de procuror-șef al DNA, la cererea ministrului Justiției, a… Mai mult

07.06.2018

La obiect

T1 2018 – creștere economică de 4% faţă de T1 2017, stagnare faţă de trimestrul anterior

Institutul Național de Statistică a confirmat estimarea-semnal de la mijlocul lunii trecute și a anunțat o creștere a Produsului Intern Brut pe primul trimestru din… Mai mult

07.06.2018

La obiect

Veniturile românilor pe 2017. Simplificat: pensionarul – cam la 70% faţă de salariat, agricultorul la 50% iar şomerul la 40%. Scad cheltuielile personale cu educația și cultura

Veniturile lunare ale unei familii din România au fost în 2017 de 3.392 lei, în creştere cu 15,2% faţă de anul anterior, potrivit datelor communicate… Mai mult

06.06.2018

Evenimentul

S-a votat Fondul Suveran: Mecanismul de scoatere a ”perlelor statului” de sub controlul public

Maşina de vot din Camera Deputaţilor (cameră decizională) a aprobat miercuri – 174 pentru, 98 impotrivă și 3 abțineri – Legea de înfiinţare a Fondului… Mai mult

06.06.2018

Tabloul investițiilor străine: Pe sectoare economice, pe regiuni, pe state de origine a capitalului

de Marin Pana 3.10.2016

structura_investitiiFluxul net de investiții străine pe anul 2015 a fost de 3.461 milioane euro ( ceva mai mult de 2% din PIB-ul consemnat anul trecut), potrivit unei cercetări întreprinse de BNR în colaborare cu INS. Până la 31 decembrie 2015, soldul final al sumelor plasate în România a ajuns la 64.433 milioane euro (40% din PIB), repartizați cam 70% în aport la capitalurile proprii și 30% credit net primit de la investitorii străini.

Investițiile pe 2015 au rezultat ca diferență între cele 3.595 milioane euro aport la capitalurile proprii ale întreprinderilor ISD (la care participația capitalului străin este de cel puțin zece procente) – aport care include profitul reinvestit în sumă de 510 milioane euro – și cele 134 milioane euro sold negativ între creditele primite și rambursările la creditele luate anterior.

Propriu-zis, finanțarea din exterior consemnată statistic a fost de 3.085 milioane euro, din care investițiile în întreprinderi noi (greenfield) au reprezentat doar 96 de milioane euro. Adică mai puțin de trei procente din total, ceea ce relevă interesul relativ scăzut pentru dezvoltarea unor noi afaceri în România din partea oamenilor de afaceri străini.

De reținut, sumele rezultate din fuziuni și achiziții au diminuat rezultatul final cu 5 milioane euro. Partea cea mai consistentă a banilor a provenit din dezvoltarea întreprinderilor deja existente (1.742 milioane euro, cam jumătate din fluxul net), diferența de 1.252 milioane euro fiind rezultatul unor restructurări de întreprinderi.

Structura pe țări de origine: de la state, la off-shore-uri

Trei țări (Olanda, Austria și Germania) concentrează mai mult de jumătate din investițiile străine dacă ar fi să ne luăm după rezidența declarată oficial a capitalului străin.

Evident, însă, originea reală diferă semnificativ, fapt evident în poziționarea unor țări precum Cipru pe locul patru și Luxemburg pe locul șapte, în timp ce SUA apare doar pe zece iar Marea Britanie tocmai pe locul 13.

tabel1

De remarcat, totodată, poziționarea destul de slabă a partenerilor comerciali de pe locurile 2 și 3 din schimburile externe ale României, respectiv Franța și Italia, care apar pe locurile 5 și 6. Precum și apariția deasupra pragului de un procent a unor colege de bloc estic, Ungaria și Cehia, care aveau și ele nevoie de investiții străine dar asta anu le-a împiedicat să valorifice oportunități în exterior.

Investițiile străine pe principalele regiuni de dezvoltare

În ce privește repartizarea investițiilor străine pe regiuni de dezvoltare, zona Capitalei a concentrat aproape 60% din sumele contabilizate drept ISD.

Ea a fost urmată la mare distanță exact de regiunile cele mai dezvoltate ale României în timp ce Oltenia și Moldova s-au plasat la coada interesului capitalului străin. Care a accentuat, astfel, dezechilibrele de dezvoltare și a dus decalajele până la un raport de aproape 4 la 1 (București-Ilfov la 131% din media UE față de Nord-Est cu 34%).

tabel2

Repartizarea ISD pe principalele activități economice

Contrar clișeelor vehiculate public și a impactului vizual zilnic, destinația principală a ISD a fost industria, cu 44,6% din sumele totale investite de străini în România, marea majoritate (peste 20 de miliarde de euro sau 31,8% din total) în industria prelucrătoare. Pe locul secund au venit băncile și firmele de asigurări și de-abia pe locul trei, aproape la egalitate, apare comerțul alături de construcții.

Trebuie observată la nivelul industriei prelucrătoare o diferență netă a unor sume similare venite ca ISD ca rezultat practic între industria petrochimică, sector care determină aproape integral deficitul comercial al României, și industria mijloacelor de transport, care, dimpotrivă, a asigurat creșterea ponderii produselor de tehnicitate medie și ridicată și a obținut un surplus sectorial esențial pentru echilibrarea balanței comerciale.

tabel3

Deși a trecut aproape neobservată, ponderea extrem de redusă a ISD pe segmentul de hoteluri și restaurante a afectat dezvoltarea unui sector economic aflat mult sub potențialul natural și capacitățile de cazare de care dispune România. Lucru valabil și pentru agricultură, unde există o rezervă imensă de creștere a productivității, element-cheie pentru ameliorarea competitivății la nivel național.

Una peste alta, nivelul investițiilor străine a fost unul destul de redus față de dimensiunile economiei, cu o medie mai mică de două procente din PIB pe an. Comparabil cu obligațiile de plată în contul datoriei publice, ajunsă în preajma pragului de 40% din PIB (altă coincidență interesantă, prin prisma rezultatelor unui sfert de veac de economie capitalistă).

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 3.10.2016

Un raspuns

  1. babic
    3.10.2016, 9:18 pm

    Deci avem urmatoarea repatizare a investitiilor, pe regiuni istorice:

    – 2,60 % Moldova
    – 23,00 % Transilvania
    – 74,40 5 Valahia (Muntenia)

    Seamana a uniune total nefunctionala.

Lăsați un comentariu


Stiri

Mesajele-cheie transmise de Washington la București: Wess Mitchell, discurs la Universitatea București

Razvan Diaconu

Adjunctul secretarului de Stat al Statelor Unite pentru Europa şi Eurasia, Wess Mitchell, aflat la Bucureşti pentru cea de-a şasea reuniune a Dialogului de Parteneriat… Mai mult

Europa

Angela Merkel, forțată să găsească în 2 săptămâni soluția europeană la criza migrației. Presiunea aliaților politici: Germania se închide pentru migranți

Iulian Soare

Cancelarul german Angela Merkel s-a declarat luni de acord cu termenul avansat de ministrul de Interne Horst Seehofer – sfârșitul lunii iunie- pentru găsirea unei… Mai mult

Stiri

Băncile centrale ale Ungariei şi Cehiei stabilesc plafoane mai severe de îndatorare la creditele pentru populaţie

Razvan Diaconu

Banca Naţională a Ungariei (NBH) și-a anunţat intenția de a plafona la 50% raportul dintre ratele la credite şi venituri, pentru creditele ipotecare cu maturităţi mai… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis vorbește ambasadorilor UE despre consolidarea independenței justiției și continuarea luptei anticorupție

Vladimir Ionescu

Preşedintele Klaus Iohannis se va întâlni cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene acreditaţi la Bucureşti, marţi, în cadrul unui eveniment organizat de Ambasada Republicii… Mai mult

Stiri

UE a prelungit cu încă un an sancțiunile la adresa Rusiei

Vladimir Ionescu

Uniunea Europeană a prelungit cu un an sancţiunile impuse Rusiei din cauza anexării Peninsulei ucrainene Crimeea în 2014. UE anunță luni, într-o declarație de presă,… Mai mult

Stiri

Director Romgaz: Așa cum văd cotațiile petroliere azi, gazele vor fi mai scumpe la iarnă

Vladimir Ionescu

Gazele naturale vor fi mai scumpe iarna viitoare din cauza scumpirii petrolului din ultima perioadă, potrivit estimării directorului departamentului de comercializare energie din cadrul Romgaz… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban: Moțiunea de cenzură va fi depusă pe 20 iunie

Razvan Diaconu

Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a anunţat luni că moţiunea de cenzură împotriva Guvernului va fi depusă la Parlament pe 20 iunie. ”Orice parlamentar, indiferent în… Mai mult