La obiect

Indicatorii principali din educaţie: România în context european

Unul dintre obiectivele strategice ale ONU pentru dezvoltarea sustenabilă îl constituie calitatea educaţiei, cu asigurarea accesului echitabil şi a unei calităţi corespunzătoare pe tot parcursul… Mai mult

16.04.2018

La obiect

Consiliul Fiscal – analiză în context regional: Cum compromit politicile fiscale prociclice creşterea economică pe termen lung

România este captivă unor politici fiscale şi salariale ostile dezvoltării economiei sustenabile pe termen lung. Unul dintre cele mai izbitoare argumente este amplitudinea  foarte mare… Mai mult

16.04.2018

Chestiunea

Finanţarea României: cum ne-am despărțit de Ungaria și Polonia la costurile de împrumut

Septembrie 2016: Randamentul de piaţă al titlurilor de stat româneşti pe 10 ani era de 2,97%. Situație foarte bună: randamentul era mai mic cu  două… Mai mult

15.04.2018

La obiect

Încă 100 de milioane de euro! E suplimentul la deficitul de cont curent pe primele 2 luni

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele două luni din anul curent un deficit de 172 milioane euro, rezultat cu 100 de… Mai mult

15.04.2018

Tabloul investițiilor străine: Pe sectoare economice, pe regiuni, pe state de origine a capitalului

de Marin Pana 3.10.2016

structura_investitiiFluxul net de investiții străine pe anul 2015 a fost de 3.461 milioane euro ( ceva mai mult de 2% din PIB-ul consemnat anul trecut), potrivit unei cercetări întreprinse de BNR în colaborare cu INS. Până la 31 decembrie 2015, soldul final al sumelor plasate în România a ajuns la 64.433 milioane euro (40% din PIB), repartizați cam 70% în aport la capitalurile proprii și 30% credit net primit de la investitorii străini.

Investițiile pe 2015 au rezultat ca diferență între cele 3.595 milioane euro aport la capitalurile proprii ale întreprinderilor ISD (la care participația capitalului străin este de cel puțin zece procente) – aport care include profitul reinvestit în sumă de 510 milioane euro – și cele 134 milioane euro sold negativ între creditele primite și rambursările la creditele luate anterior.

Propriu-zis, finanțarea din exterior consemnată statistic a fost de 3.085 milioane euro, din care investițiile în întreprinderi noi (greenfield) au reprezentat doar 96 de milioane euro. Adică mai puțin de trei procente din total, ceea ce relevă interesul relativ scăzut pentru dezvoltarea unor noi afaceri în România din partea oamenilor de afaceri străini.

De reținut, sumele rezultate din fuziuni și achiziții au diminuat rezultatul final cu 5 milioane euro. Partea cea mai consistentă a banilor a provenit din dezvoltarea întreprinderilor deja existente (1.742 milioane euro, cam jumătate din fluxul net), diferența de 1.252 milioane euro fiind rezultatul unor restructurări de întreprinderi.

Structura pe țări de origine: de la state, la off-shore-uri

Trei țări (Olanda, Austria și Germania) concentrează mai mult de jumătate din investițiile străine dacă ar fi să ne luăm după rezidența declarată oficial a capitalului străin.

Evident, însă, originea reală diferă semnificativ, fapt evident în poziționarea unor țări precum Cipru pe locul patru și Luxemburg pe locul șapte, în timp ce SUA apare doar pe zece iar Marea Britanie tocmai pe locul 13.

tabel1

De remarcat, totodată, poziționarea destul de slabă a partenerilor comerciali de pe locurile 2 și 3 din schimburile externe ale României, respectiv Franța și Italia, care apar pe locurile 5 și 6. Precum și apariția deasupra pragului de un procent a unor colege de bloc estic, Ungaria și Cehia, care aveau și ele nevoie de investiții străine dar asta anu le-a împiedicat să valorifice oportunități în exterior.

Investițiile străine pe principalele regiuni de dezvoltare

În ce privește repartizarea investițiilor străine pe regiuni de dezvoltare, zona Capitalei a concentrat aproape 60% din sumele contabilizate drept ISD.

Ea a fost urmată la mare distanță exact de regiunile cele mai dezvoltate ale României în timp ce Oltenia și Moldova s-au plasat la coada interesului capitalului străin. Care a accentuat, astfel, dezechilibrele de dezvoltare și a dus decalajele până la un raport de aproape 4 la 1 (București-Ilfov la 131% din media UE față de Nord-Est cu 34%).

tabel2

Repartizarea ISD pe principalele activități economice

Contrar clișeelor vehiculate public și a impactului vizual zilnic, destinația principală a ISD a fost industria, cu 44,6% din sumele totale investite de străini în România, marea majoritate (peste 20 de miliarde de euro sau 31,8% din total) în industria prelucrătoare. Pe locul secund au venit băncile și firmele de asigurări și de-abia pe locul trei, aproape la egalitate, apare comerțul alături de construcții.

Trebuie observată la nivelul industriei prelucrătoare o diferență netă a unor sume similare venite ca ISD ca rezultat practic între industria petrochimică, sector care determină aproape integral deficitul comercial al României, și industria mijloacelor de transport, care, dimpotrivă, a asigurat creșterea ponderii produselor de tehnicitate medie și ridicată și a obținut un surplus sectorial esențial pentru echilibrarea balanței comerciale.

tabel3

Deși a trecut aproape neobservată, ponderea extrem de redusă a ISD pe segmentul de hoteluri și restaurante a afectat dezvoltarea unui sector economic aflat mult sub potențialul natural și capacitățile de cazare de care dispune România. Lucru valabil și pentru agricultură, unde există o rezervă imensă de creștere a productivității, element-cheie pentru ameliorarea competitivății la nivel național.

Una peste alta, nivelul investițiilor străine a fost unul destul de redus față de dimensiunile economiei, cu o medie mai mică de două procente din PIB pe an. Comparabil cu obligațiile de plată în contul datoriei publice, ajunsă în preajma pragului de 40% din PIB (altă coincidență interesantă, prin prisma rezultatelor unui sfert de veac de economie capitalistă).

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 3.10.2016

Un raspuns

  1. babic
    3.10.2016, 9:18 pm

    Deci avem urmatoarea repatizare a investitiilor, pe regiuni istorice:

    – 2,60 % Moldova
    – 23,00 % Transilvania
    – 74,40 5 Valahia (Muntenia)

    Seamana a uniune total nefunctionala.

Lăsați un comentariu


Stiri

Barometrul Industrial – Exporturile, îngrijorătoare, în contextul posibilei decelerări a creșterii economice globale

Vladimir Ionescu

Volumul producției a urcat în martie la 65 de puncte, față de 55 în februarie, conform Barometrului Industrial. Performanţa slabă a exporturilor, comparativ cu importurile… Mai mult

Stiri

Medierea președintelui / Klaus Iohannis se întâlnește miercuri cu conducerea BNR și vineri cu premierul Dăncilă

Vladimir Ionescu

Preşedintele Klaus Iohannis se întâlneşte miercuri, de la ora 12:00, cu guvernatorul şi cu prim-viceguvernatorul BNR. Ar fi vorba de o primă etapă a medierii… Mai mult

Stiri

Viorica Dăncilă a plecat în Israel să discute cu Benjamin Netanyahu ”aspecte de politică și de securitate” din Orientul Mijlociu

Razvan Diaconu

Este oficial: premierul Viorica Dăncilă se află, miercuri şi joi, în vizită oficială în Statul Israel la invitaţia prim-ministrului Benjamin Netanyahu. Anunțul oficial a fost… Mai mult

Stiri

Dilemele epocii ”post Mittal” la Galați. Viorel Ștefan: Vânzarea ar avea nevoie de acordul Guvernului. CE ar urma să ceară creșterea producției

Razvan Diaconu

ArcelorMittal ar putea vinde combinatul siderurgic de la Galaţi doar cu acordul explicit al statului român, susține prim-vicepremierul Viorel Ștefan într-o declaraţie dată marţi. Consultările… Mai mult

Stiri

Inspectoratul pentru Imigrări: Cererile de azil din 2017, mai multe decât toate cele depuse în perioada 2007 – 2016

Vladimir Ionescu

România a înregistrat anul trecut un record istoric în ceea ce privește numărul cererilor de azil. Au solicitat protecție aproximativ 5.000 de imigranți. Cei mai… Mai mult

Stiri

Acces gratuit la toate medicamentele unei indicații terapeutice pentru afecțiunile grave

Vladimir Ionescu

Guvernul a aprobat în şedinţa de marţi o ordonanţă de urgenţă privind accesul neîngrădit la terapii pentru pacienţii cu afecţiuni grave, a anunţat purtătorul de… Mai mult

Stiri

Ministerul Energiei vrea să subvenționeze unii producători de energie ”curată”, chiar când chinezii negociază construirea reactoarelor 3 și 4

Vladimir Ionescu

Producătorii de energie în tehnologii cu emisii reduse de carbon ar putea primi bani de la stat, dacă preţul electricităţii pe piaţă va scădea sub… Mai mult