Tabloul investițiilor străine: Pe sectoare economice, pe regiuni, pe state de origine a capitalului

de Marin Pana | 3.10.2016 .

structura_investitiiFluxul net de investiții străine pe anul 2015 a fost de 3.461 milioane euro ( ceva mai mult de 2% din PIB-ul consemnat anul trecut), potrivit unei cercetări întreprinse de BNR în colaborare cu INS. Până la 31 decembrie 2015, soldul final al sumelor plasate în România a ajuns la 64.433 milioane euro (40% din PIB), repartizați cam 70% în aport la capitalurile proprii și 30% credit net primit de la investitorii străini.

Investițiile pe 2015 au rezultat ca diferență între cele 3.595 milioane euro aport la capitalurile proprii ale întreprinderilor ISD (la care participația capitalului străin este de cel puțin zece procente) – aport care include profitul reinvestit în sumă de 510 milioane euro – și cele 134 milioane euro sold negativ între creditele primite și rambursările la creditele luate anterior.

Propriu-zis, finanțarea din exterior consemnată statistic a fost de 3.085 milioane euro, din care investițiile în întreprinderi noi (greenfield) au reprezentat doar 96 de milioane euro. Adică mai puțin de trei procente din total, ceea ce relevă interesul relativ scăzut pentru dezvoltarea unor noi afaceri în România din partea oamenilor de afaceri străini.

De reținut, sumele rezultate din fuziuni și achiziții au diminuat rezultatul final cu 5 milioane euro. Partea cea mai consistentă a banilor a provenit din dezvoltarea întreprinderilor deja existente (1.742 milioane euro, cam jumătate din fluxul net), diferența de 1.252 milioane euro fiind rezultatul unor restructurări de întreprinderi.

Structura pe țări de origine: de la state, la off-shore-uri

Trei țări (Olanda, Austria și Germania) concentrează mai mult de jumătate din investițiile străine dacă ar fi să ne luăm după rezidența declarată oficial a capitalului străin.

Evident, însă, originea reală diferă semnificativ, fapt evident în poziționarea unor țări precum Cipru pe locul patru și Luxemburg pe locul șapte, în timp ce SUA apare doar pe zece iar Marea Britanie tocmai pe locul 13.

tabel1

De remarcat, totodată, poziționarea destul de slabă a partenerilor comerciali de pe locurile 2 și 3 din schimburile externe ale României, respectiv Franța și Italia, care apar pe locurile 5 și 6. Precum și apariția deasupra pragului de un procent a unor colege de bloc estic, Ungaria și Cehia, care aveau și ele nevoie de investiții străine dar asta anu le-a împiedicat să valorifice oportunități în exterior.

Investițiile străine pe principalele regiuni de dezvoltare

În ce privește repartizarea investițiilor străine pe regiuni de dezvoltare, zona Capitalei a concentrat aproape 60% din sumele contabilizate drept ISD.

Ea a fost urmată la mare distanță exact de regiunile cele mai dezvoltate ale României în timp ce Oltenia și Moldova s-au plasat la coada interesului capitalului străin. Care a accentuat, astfel, dezechilibrele de dezvoltare și a dus decalajele până la un raport de aproape 4 la 1 (București-Ilfov la 131% din media UE față de Nord-Est cu 34%).

tabel2

Repartizarea ISD pe principalele activități economice

Contrar clișeelor vehiculate public și a impactului vizual zilnic, destinația principală a ISD a fost industria, cu 44,6% din sumele totale investite de străini în România, marea majoritate (peste 20 de miliarde de euro sau 31,8% din total) în industria prelucrătoare. Pe locul secund au venit băncile și firmele de asigurări și de-abia pe locul trei, aproape la egalitate, apare comerțul alături de construcții.

Trebuie observată la nivelul industriei prelucrătoare o diferență netă a unor sume similare venite ca ISD ca rezultat practic între industria petrochimică, sector care determină aproape integral deficitul comercial al României, și industria mijloacelor de transport, care, dimpotrivă, a asigurat creșterea ponderii produselor de tehnicitate medie și ridicată și a obținut un surplus sectorial esențial pentru echilibrarea balanței comerciale.

tabel3

Deși a trecut aproape neobservată, ponderea extrem de redusă a ISD pe segmentul de hoteluri și restaurante a afectat dezvoltarea unui sector economic aflat mult sub potențialul natural și capacitățile de cazare de care dispune România. Lucru valabil și pentru agricultură, unde există o rezervă imensă de creștere a productivității, element-cheie pentru ameliorarea competitivății la nivel național.

Una peste alta, nivelul investițiilor străine a fost unul destul de redus față de dimensiunile economiei, cu o medie mai mică de două procente din PIB pe an. Comparabil cu obligațiile de plată în contul datoriei publice, ajunsă în preajma pragului de 40% din PIB (altă coincidență interesantă, prin prisma rezultatelor unui sfert de veac de economie capitalistă).

 

Publicat la data de 3.10.2016 .

Un raspuns

  1. babic
    3.10.2016, 9:18 pm

    Deci avem urmatoarea repatizare a investitiilor, pe regiuni istorice:

    – 2,60 % Moldova
    – 23,00 % Transilvania
    – 74,40 5 Valahia (Muntenia)

    Seamana a uniune total nefunctionala.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Taxa de solidaritate: ce se ascunde, de fapt, în cei 2% și de ce a ales guvernul soluția asta

Guvernul va introduce o taxă de solidaritate de 2% din fondul de salarii, taxă ce va fi plătită de angajator, a anunțat joi, oficial,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Pulverizarea clasei mijlocii: Inegalitatea socială exagerată scoate România din cifrele UE. Știați că?…

România a apărut din nou la coada UE din perspectiva ratei de risc la sărăcie şi excludere socială, cu 38,8% din populaţie ( aproape...Citeste mai departe »

Marin Pana

Stabilitatea economică a României: alarmele anului 2017, așa cum se văd din indicatorii europeni

România începe să prezinte tot mai multe semnale de avertizare pentru analiza economică pe termen scurt fundamentată de Eurostat, cu valori situate semnificativ în...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avansul salariului real – o listă a anomaliilor: Administrația urcă cu 44% peste Sănătate, Industria prelucrătoare coboară la sub 90% din media pe economie

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna august 2017 a fost de 3.290 de lei cu 1,2% mai mare faţă de luna...Citeste mai departe »

Marin Pana

Peste 1 miliard de euro lunar: atât a ajuns deficitul comercial prin supraturarea consumului

Pe fondul celor mai reduse exporturi din ultimele şapte luni, deficitul comercial lunar a depăşit din nou pragul de un miliard de euro în...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română