Tabloul investițiilor străine: Pe sectoare economice, pe regiuni, pe state de origine a capitalului

de Marin Pana | 3.10.2016 .

structura_investitiiFluxul net de investiții străine pe anul 2015 a fost de 3.461 milioane euro ( ceva mai mult de 2% din PIB-ul consemnat anul trecut), potrivit unei cercetări întreprinse de BNR în colaborare cu INS. Până la 31 decembrie 2015, soldul final al sumelor plasate în România a ajuns la 64.433 milioane euro (40% din PIB), repartizați cam 70% în aport la capitalurile proprii și 30% credit net primit de la investitorii străini.

Investițiile pe 2015 au rezultat ca diferență între cele 3.595 milioane euro aport la capitalurile proprii ale întreprinderilor ISD (la care participația capitalului străin este de cel puțin zece procente) – aport care include profitul reinvestit în sumă de 510 milioane euro – și cele 134 milioane euro sold negativ între creditele primite și rambursările la creditele luate anterior.

Propriu-zis, finanțarea din exterior consemnată statistic a fost de 3.085 milioane euro, din care investițiile în întreprinderi noi (greenfield) au reprezentat doar 96 de milioane euro. Adică mai puțin de trei procente din total, ceea ce relevă interesul relativ scăzut pentru dezvoltarea unor noi afaceri în România din partea oamenilor de afaceri străini.

De reținut, sumele rezultate din fuziuni și achiziții au diminuat rezultatul final cu 5 milioane euro. Partea cea mai consistentă a banilor a provenit din dezvoltarea întreprinderilor deja existente (1.742 milioane euro, cam jumătate din fluxul net), diferența de 1.252 milioane euro fiind rezultatul unor restructurări de întreprinderi.

Structura pe țări de origine: de la state, la off-shore-uri

Trei țări (Olanda, Austria și Germania) concentrează mai mult de jumătate din investițiile străine dacă ar fi să ne luăm după rezidența declarată oficial a capitalului străin.

Evident, însă, originea reală diferă semnificativ, fapt evident în poziționarea unor țări precum Cipru pe locul patru și Luxemburg pe locul șapte, în timp ce SUA apare doar pe zece iar Marea Britanie tocmai pe locul 13.

tabel1

De remarcat, totodată, poziționarea destul de slabă a partenerilor comerciali de pe locurile 2 și 3 din schimburile externe ale României, respectiv Franța și Italia, care apar pe locurile 5 și 6. Precum și apariția deasupra pragului de un procent a unor colege de bloc estic, Ungaria și Cehia, care aveau și ele nevoie de investiții străine dar asta anu le-a împiedicat să valorifice oportunități în exterior.

Investițiile străine pe principalele regiuni de dezvoltare

În ce privește repartizarea investițiilor străine pe regiuni de dezvoltare, zona Capitalei a concentrat aproape 60% din sumele contabilizate drept ISD.

Ea a fost urmată la mare distanță exact de regiunile cele mai dezvoltate ale României în timp ce Oltenia și Moldova s-au plasat la coada interesului capitalului străin. Care a accentuat, astfel, dezechilibrele de dezvoltare și a dus decalajele până la un raport de aproape 4 la 1 (București-Ilfov la 131% din media UE față de Nord-Est cu 34%).

tabel2

Repartizarea ISD pe principalele activități economice

Contrar clișeelor vehiculate public și a impactului vizual zilnic, destinația principală a ISD a fost industria, cu 44,6% din sumele totale investite de străini în România, marea majoritate (peste 20 de miliarde de euro sau 31,8% din total) în industria prelucrătoare. Pe locul secund au venit băncile și firmele de asigurări și de-abia pe locul trei, aproape la egalitate, apare comerțul alături de construcții.

Trebuie observată la nivelul industriei prelucrătoare o diferență netă a unor sume similare venite ca ISD ca rezultat practic între industria petrochimică, sector care determină aproape integral deficitul comercial al României, și industria mijloacelor de transport, care, dimpotrivă, a asigurat creșterea ponderii produselor de tehnicitate medie și ridicată și a obținut un surplus sectorial esențial pentru echilibrarea balanței comerciale.

tabel3

Deși a trecut aproape neobservată, ponderea extrem de redusă a ISD pe segmentul de hoteluri și restaurante a afectat dezvoltarea unui sector economic aflat mult sub potențialul natural și capacitățile de cazare de care dispune România. Lucru valabil și pentru agricultură, unde există o rezervă imensă de creștere a productivității, element-cheie pentru ameliorarea competitivății la nivel național.

Una peste alta, nivelul investițiilor străine a fost unul destul de redus față de dimensiunile economiei, cu o medie mai mică de două procente din PIB pe an. Comparabil cu obligațiile de plată în contul datoriei publice, ajunsă în preajma pragului de 40% din PIB (altă coincidență interesantă, prin prisma rezultatelor unui sfert de veac de economie capitalistă).

 

Publicat la data de 3.10.2016 .

Un raspuns

  1. babic
    3.10.2016, 9:18 pm

    Deci avem urmatoarea repatizare a investitiilor, pe regiuni istorice:

    – 2,60 % Moldova
    – 23,00 % Transilvania
    – 74,40 5 Valahia (Muntenia)

    Seamana a uniune total nefunctionala.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Tomografia sistemului de Sănătate: Aparatura medicală în România – ”decât mult și fără rost, mai bine puțin și prost”

România este statul membru UE în care se regăsesc cele mai puține și cel mai prost utilizate aparate de imagistică medicală, potrivit datelor publicate...Citeste mai departe »

Marin Pana

O analiză: Ce înseamnă, de fapt, Brexitul. Atât pentru economia UE cât și pentru britanici

Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, prescurtat Brexit, va duce la scăderea PIB-ului UE cu circa o șesime dar va mări semnificativ excedentul balanței...Citeste mai departe »

Marin Pana

Salariul mediu brut a trecut de 3000 de lei: dispunerea câștigurilor pe domenii de activitate

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna noiembrie 2016 a depășit pragul psihologic de 3.000 de lei cu cinci lei, după ce...Citeste mai departe »

Marin Pana

Atenție la industrie! Și mai ușor cu redistribuirea unei creșteri prezumate – să ne uităm la Germania

Într-o perioadă în care toată atenția s-a concentrat publică s-a canalizat asupra redistribuirii beneficiilor unei creșteri economice robuste, prezumate a veni de la sine,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Premieră istorică: ponderea salariului a depășit 60% din venituri. Unde s-au dus banii economisiți la alimente

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2016 arată că veniturile românilor au ajuns la nivelul de 1.125 lei lunar pe persoană și 2.927...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Inaugurarea erei Trump: un discurs pentru neliniștea noastră. S-ar bate oare acest președinte pentru noi?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 20 ianuarie 2017. S-a intrat oficial în era Trump, deschisă de votul americanilor din 8 noiembrie 2016 și făcută posibilă de un...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / De capul nostru sau cu un frate mai mare ?

Radu Crăciun

Stiti, acela de la care poti acumula experienta de viata mult mai repede decat a facut-o el, evitand greselile lui. Acela care te ia...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Brexit, Frexit, Grexit, Nexit. Mai poate fi oprită dezintegrarea europeană?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Geert Wilders şi Partidul Libertăţii din Olanda (PVV), de extremă dreapta, vor câştiga alegerile generale din 15 martie a.c. (greu de crezut...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Guvernul mâinilor stângi și România lui

Cristian Grosu

Există doi nominalizați – care deseară vor deveni, împreună cu toată echipa, miniștri – care Nu au pur și simplu ce căuta în acest...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Uniunii Europene și a ordinii globale: cutremurele din 2016 anunță un tsunami în 2017?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 2016 a fost deja denumit, în presa internațională, „annus horribilis” pentru Uniunea Europeană, având în epicentrul crizei mult discutatul Brexit din 23...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română