La obiect

Deficitul contului curent pâlpâie în roşu pe tabloul de bord

Potrivit datelor publicate de Eurostat, deficitul de cont curent al României a trecut în al doilea trimestru al anului în curs pragul de cinci procente… Mai mult

08.10.2018

Analiză

T2 / Venitul mediu lunar per român a urcat la aproape 1.600 de lei: Modificările în redistribuirea bugetului familiei

Datele publicate de INS pentru trimestrul II 2018 arată că veniturile românilor s-au apropiat de nivelul de 1.600 lei lunar pe persoană. Ele au fost… Mai mult

08.10.2018

Evenimentul

”Referendumul pentru Familie”: Legislație nouă, din categoria ”Totul pentru fraudă”

Referendumul, denumit generic ”Pentru Familie”, la care românii sunt chemați, sâmbătă și duminică, la urne, oferă puține garanții că rezultatele comunicate vor fi corecte. Suspiciunea… Mai mult

05.10.2018

Analiză

„Inflaţia industrială”, peste ”inflația populară” – Energia, deja cu 14% mai scumpă: Lumini, umbre şi implicaţii

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a scăzut uşor în luna august 2018, până la 5,86%, dar a rămas semnificativ peste inflaţia preţurilor la consumator, măsurată… Mai mult

03.10.2018

Specific național: Nu ruralul, ci oraşele mici şi suburbiile au cea mai scăzută rată de ocupare

de Marin Pana , 20.9.2018

Clasificarea gradului de urbanizare după metodologia europeană ( nivel LAU 2 sau Local Administrative Units, fost NUTS 5) se face în centre urbane (oraşe mari), oraşe şi suburbii ( oraşe mici şi zone adiacente marilor oraşe) şi zone rurale, pe principiul densităţii populaţiei pe suprafeţe de câte 1 km pătrat.

Practic, este vorba despre zone dens populate, zone intermediar populate şi zone slab populate.

Avem centre urbane (cities în lb. engleză) – cel puţin 50% din populaţie locuieşte într-un centru urban, oraşe şi suburbii – mai puţin de 50% locuiesc într-un centru urban dar peste 50% într-o aglomerare urbană şi zone rurale – mai mult de 50% din populaţie locuieşte în zone slab populate.

Fiecare centru urban trebuie să concentreze cel puţin 75% din populaţia unui oraş. Această abordare asigură că toate centrele urbane sunt reprezentate de cel puţin un oraş, chiar dacă acest centru urban însumează sub 50% din populaţia unei unităţi administrative tip LAU 2.Simplificat, centrele urbane împreună cu oraşele şi suburbiile pot fi cumulate în zone urbane iar restul în zone rurale.

Aceste precizări metodologice sunt absolut necesare pentru a percepe corect cum se individualizează România în context european în ceea ce priveşte dispunerea ratei de ocupare după gradul de urbanizare.

Dincolo de valoarea relativ scăzută de 68,8% (strategia Europa 2020 prevede atingerea unui grad de ocupare de cel puţin 75% la nivelul UE, dar noi ne-am propus doar 70%), figurăm cu o poziţionare atipică a zonelor intermediar populate, oraşe (mici) şi suburbii.

În ţările occidentale dezvoltate (precum Germania, Franţa, Olanda, Austria etc.), acest indicator de ocupare este cel mai mare în zonele rurale. În estul UE, la vecinii bulgari şi unguri, precum şi în ţările baltice sau Polonia, zonele rurale sunt cele care consemnează cea mai scăzută rată de ocupare.

Spre deosebire de acestea, România, deşi are cea mai ridicată rată de ocupare în centrele urbane, vine cu cel mai scăzut nivel Nu în mediul rural, ci pe zona de densitate intermediară a oraşelor şi suburbiilor (singurele ţări care au această dispunere la limită nu prea seamănă cu noi, Irlanda şi Cipru).

Este o particularitate importantă de care ar trebui să ţinem cont în programele de dezvoltare şi de reducere a diferenţelor între urban şi rural.

Practic, există o diferenţiere destul de clară la noi între marile aglomerări urbane şi micile oraşe sau zonele cu grad scăzut de urbanizare. Care, deşi nu se califică drept zone rurale, sunt insule de subocupare, implicit de sărăcie şi subdezvoltare.

Cum stau celelalte state din UE

Pentru referinţă, menţionăm că ratele cele mai înalte de ocupare pentru populaţia de 20 – 64 ani au fost înregistrate de Suedia (81,8%), Germania (79,2%), Estonia (78,7%), Cehia (78,5%), Marea Britanie (78,2%), Olanda (78%), Danemarca (76,9%), Lituania (76%) şi Austria (75,4%), aceste state fiind deja peste nivelul ţintă pentru 2020, de 75%.

La polul opus s-au plasat Grecia (57,8%, în pofida unei creşteri de 1,6 puncte procentuale anul trecut), Italia (62,3%), Croaţia (63,6%) şi Spania (65,5%). Contrastul balcanico –latin cu nordul continentului (unde figurează şi trei state din fostul bloc estic) explică, cel puţin în parte, decalajul cronic de competitivitate.

În top la diferenţele de ocupare pe sexe

De remarcat drept un alt specific naţional, nedetaliat pe grade de urbanizare (deşi ar fi interesant) decalajul de peste 17 puncte procentuale între rata de ocupare a bărbaţilor şi cea a femeilor, unde figurăm printre statele cu cele mai mari valori în materie, recordmenele fiind Malta (26,1 pp), Italia (19,8 pp) şi Grecia (19,7 pp).

(Citiți și: ”PIAROM: Tabloul salariaților – economia lunecă spre domenii necompetitive. Dezechilibrele regionale care îngrijorează”)

Cert este că ne plasăm, din această perspectivă, peste Polonia şi Ungaria şi cu mult peste Bulgaria. Aflată, surprinzător din acest punct de vedere, la o diferenţă de gen în ocupare similară cu Germania şi Franţa. Cu bărbaţii la o diferenţă minimă de media UE, dar cu femeile la peste şase puncte procentuale sub media similară.

Dacă ar fi să intersectăm cele două caracteristici specific României, ar rezulta drept o prioritate naţională creşterea semnificativă a numărului de locuri de muncă îndeosebi pentru populaţia feminină din micile oraşe şi suburbii.

Sau, dacă vreţi, fosta politică din perioada socialistă de a creea întreprinderi „complementare” pentru forţa de muncă feminină din noile oraşe, apărute pe întinsul ţării odată cu politica de urbanizare.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.9.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Topul firmelor din România – CNIPMMR, ediția 26. Cine-i în top

Consiliul IMM-urilor din România organizează în data de 2 noiembrie Topul Firmelor din România, eveniment ce urmărește recunoașterea meritelor antreprenorilor prin premierea celor mai performante… Mai mult

Stiri

”Fantoma albă” de la protestele din 10 august – propus pentru avansare la gradul de general de către ministrul Carmen Dan

Mariana Bechir

Colonelul Cătălin Răzvan Paraschiv, comandantul Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei “Vlad Țepeș”, unul dintre cei patru ofițeri care au coordonat intervenția forțelor de ordine… Mai mult

Stiri

Vin CRONICILE!

Cristian Grosu

Cursdeguvernare.ro va avea, începând cu săptămâna care urmează, o soră mai mică, dar într-un anume fel mai mare, într-ale presei: publicația ”CRONICILE Curs de Guvernare”,… Mai mult

Stiri

Premierul Dăncilă, întrevedere cu omologul din Kuweit

Vladimir Ionescu

Premierul Viorica Dăncilă a avut duminică o întrevedere cu prim-ministrul Statului Kuweit, şeicul Jaber Mubarak Al-Hamad Al-Sabah, discuţiile celor doi oficiali concentrându-se, anunță Guvernul, pe… Mai mult

Stiri

Criză financiară la Senat – se termină banii de deplasări și de protocol

Razvan Diaconu

Dacă senatorii vor menţine ritmul actual al deplasărilor externe, Senatul va epuiza în luna octombrie bugetul pe tot anul pentru vizitele oficiale în străinătate. Asta,… Mai mult

Stiri

Oficial palestinian: „Interesele României în lumea arabă şi islamică vor avea mult de suferit” în cazul mutării ambasadei

Iulian Soare

Ahmad Majdalani (foto), consilier al liderului palestinian Mahmoud Abbas, este convins că ”interesele României în lumea arabă şi islamică vor avea mult de suferit în… Mai mult

Stiri

A murit Ilie Balaci

Vladimir Ionescu

Fosta mare glorie a Universităţii Craiova, Ilie Balaci, a încetat din viaţă duminică dimineaţă la vârsta de 62 de ani. Anunțul a fost făcut la… Mai mult