În 2016, numărul salariaților cu studii superioare s-a diminuat, în timp ce totalul angajaților cu studii generale a crescut, comparativ cu 2015, este principala concluzie a studiului privind dinamica forței de muncă din România în ultimii 2 ani, realizat la cererea Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAROM).
Datele preliminare ale studiului au dus la identificarea a cinci concluzii importante privind evoluția forței de muncă și a pieței muncii:
Dinamica forței de muncă din punct de vedere al nivelului de instruire al salariaților
- numărul de salariați cu nivel de instruire 1 (studii generale), indicator care reflectă dimensiunea muncii necalificate din România, a crescut cu 8,5%, ajungând la peste 750.000 contracte de muncă;
- numărul de salariați cu nivel de instruire 3 (studii medii și postliceale) a crescut cu cca. 12%, ajungând la peste 510.000 contracte de muncă;
- numărul de salariați cu nivel de instruire 4 (studii superioare), prin urmare componenta de forță de muncă cu nivel ridicat de calificare, a scăzut cu cca. 11,5%, coborând la cca. 950.000 de salariati.
Astfel, diferența dintre ponderea salariaților cu studii superioare și cea a salariaților cu studii medii, în total forță de muncă, s-a redus de la 7,66% la 3,88%, ceea ce indică o îngrijorătoare tendință de egalizare la nivelul acestor două categorii de salariați, potrivit realizatorilor studiului.
Principalele grupe de ocupații pentru care s-au înregistrat creșteri ale numărului de contracte individuale de muncă (CIM) au fost cele cu calificare mai redusă:
- Muncitori necalificați în industria extractivă, construcții, industria prelucrătoare și transporturi (+48.603 CIM)
- Lucrători în domeniul vânzărilor (+26.198 CIM)
- Conducători de vehicule și operatori la instalații și utilaje mobile (+ 22.294 CIM).
Cele mai importante scăderi au fost înregistrate la nivelul grupelor de ocupații cu nivel ridicat de calificare:
- Specialiști în domeniul științei și ingineriei (-25.992 CIM)
- Specialiști în domeniul sănătății (-8.371 CIM)
- Conducători în domeniul administrativ și comercial (-8.110 CIM).
Au existat creșteri și în zona forței de muncă cu nivel înalt de calificare, cum ar fi Specialiștii în tehnologia informațiilor și comunicațiilor (+13.171 CIM), însă aceste evoluții au mai degrabă un caracter regional.
Dezechilibrul distribuției specialiștilor pe regiuni s-a accentuat
Există mari dezechilibre regionale și în ceea ce privește distribuția specialiștilor, mai arată studiul.
Astfel, dacă în studiul lansat în anul 2016, PIAROM a arătat că specialiștii IT erau concentrați în 2015 preponderent în București și în alte 7 județe, în anul 2016 decalajul față de alte regiuni s-a accentuat, în sensul că plusul de specialiști (numărul de Programatori și asimilați a crescut de la 65,5 mii în 2015 la 78,7 mii în 2016) s-a regăsit preponderent în aceleași județe.
La finalul anului 2016:
- 48% dintre CIM aferente grupei de ocupații Analiști programatori în domeniul software erau înregistrate în București
- 41% în alte 7 județe (Cluj, Timiș, Brașov, Iași, Ilfov, Sibiu și Dolj)
- diferența de 11% se regăsea în celelalte 34 de județe, adică cca. 0,32% per județ.
A crescut ponderea salariaților aflați în zona salariului minim în total forță de muncă
Potrivit datelor Eurostat, procentul acestor salariați s-a triplat în perioada 2010-2014, fără a depăși însă nivelul de 15%.
La nivelul anului 2016 însă, ponderea CIM cu salariul brut mai mic de 300 de euro a ajuns la 41,54% din totalul contractelor de muncă, ceea ce corespunde unui număr de 2,07 milioane CIM. Această creștere accelerată s-a datorat majorărilor succesive ale salariului minim, care au condus practic la o tendință de egalizare a salariilor de încadrare în zona de minim.
Situația a creat o serie de provocări mediului de afaceri, inclusiv în ceea ce privește politicile de management al resurselor umane, mai ales în cazul sectoarelor caracterizate printr-o productivitate redusă a muncii.
Domeniile cele mai afectate:
- Activități de investigație și protecție (92,35% din CIM în zona salariului minim)
- Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (76,14% din CIM în zona salariului minim)
- Restaurante și alte activități de servicii de alimentație (74,06% din CIM în zona salariului minim).
Slaba acoperire a populației active cu contracte individuale de muncă, mai ales în zonele sărace
Studiul lansat în noiembrie 2016 a arătat că există o serie de județe (Teleorman, Mehedinți, Vaslui, Dâmbovița, Ialomița) în care un șomer înregistrat este susținut de numai 2-5 contracte de muncă.
Concluzia unei slabe acoperiri cu contracte de muncă în aceste județe este confirmată și de faptul că acestea se regăsesc printre județele cu cel mai scăzut raport între numărul de persoane active care au calitatea de salariat și cele care își desfășoară activitatea sub o formă de antreprenoriat individual (PFA/II)
- Mehedinți (4,32)
- Sălaj (5,24)
- Brăila (5,39)
- Dâmbovița (5,48)
- Teleorman (5,79).
În cazul acestor județe,indicatorul analizat nu reflectă un spirit antreprenorial mai pronunțat decât în alte județe ale țării, ci mai degrabă o soluție alternativă la lipsa locurilor de muncă.
Dovadă este și faptul că la capătul celălalt al clasamentului se află județe cu o piață dezvoltată a forței de muncă:
- Municipiul București (40,13)
- Ilfov (29,60)
- Brașov (29,26).
Corelarea structurii absolvenților cu cerințele pieței muncii
Luând drept exemplu învățământul profesional, constatăm că principalele 3 calificări profesionale vor fi, în anul 2017, cele de Mecanic auto (4.726 absolvenți), Confecționer produse textile (1.593 absolvenți) și Ospătar (chelner) vânzător în unități de alimentație (1.345 absolvenți).
Analizând dintre acestea prima calificare profesională ca număr de absolvenți, prin raportare la cei cca. 26.000 de Mecanici auto care figurează în Registrul de evidență al salariaților, reiese un raport de 5,38 CIM/absolvent, ceea ce relevă faptul că, per medie națională, numărul de absolvenți este supradimensionat în raport cu nevoile reale ale pieței, chiar și în condițiile în care luăm în considerare compatibilitățile cu alte calificări și posibilitățile de reconversie profesională, mai spune studiul.
Și la acest capitol se observă o disctribuție inadecvată a în plan regional a absolvenților:
- În cazul Municipiului București, există 53,90 CIM cu încadrarea Mecanic auto pentru fiecare absolvent, ceea ce reflectă în mod clar un deficit al intrărilor pe piața muncii și implicit o competiție mai redusă, care creează probleme angajatorilor și menține o presiune ridicată pe costurile salariale.
- În alte județe, acest raport este mult mai strâns, indicând în mod evident un număr nejustificat de mare de intrări pe piața muncii: Vaslui (1,23 CIM/absolvent), Buzău (1,73 CIM/absolvent) sau Suceava (1,81 CIM/absolvent).
Urmărește-ne pe Google News
