fbpx Modifica setari cookieuri

Analiză

Situația bugetară cu care a intrat România în criza Covid-19

Intrarea în criza COVID ne-a prins într-un moment nefast cu execuția bugetară, tocmai când încercam să reechilibrăm economia dinspre consum spre investiții, dar pe un… Mai mult

29.03.2020

Analiză

Datoria guvernamentală a crescut cu 46% din 2015 încoace

Datoria administrației publice conform metodologiei UE (datoria guvernamentală) a României a fost la finalul lunii ianuarie 2020 de circa 392 miliarde lei sau 37,2% din… Mai mult

26.03.2020

La obiect

Sistemul medical intră în carantină mai repede decât pacienții: sute de cadre medicale sunt contaminate, echipamentul de protecție e insuficient și vine prea târziu

Sute de cadre medicale au fost contaminate cu Covid-19 si au fost izolate la domiciliu, iar unele spitale au intrat în carantină in corpore –… Mai mult

25.03.2020

Chestiunea

Tabelul cu care a intrat România în criza Covid-19: Topul destinațiilor de export și țările din care facem cele mai multe importuri

România a intrat în criza Covid-19 cu una din cele mai nefericite situații privind balanța comercială și e greu de crezut că politicile economice ar… Mai mult

25.03.2020

PIAROM: Tabloul salariaților – economia lunecă spre domenii necompetitive. Dezechilibrele regionale care îngrijorează

de Mariana Bechir 23.2.2017

În 2016, numărul salariaților cu studii superioare s-a diminuat, în timp ce totalul angajaților cu studii generale a crescut, comparativ cu 2015, este principala concluzie a studiului privind dinamica forței de muncă din România în ultimii 2 ani, realizat la cererea Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAROM).

Datele preliminare ale studiului au dus la identificarea a cinci concluzii importante privind evoluția forței de muncă și a pieței muncii:

Dinamica forței de muncă din punct de vedere al nivelului de instruire al salariaților

  • numărul de salariați cu nivel de instruire 1 (studii generale), indicator care reflectă dimensiunea muncii necalificate din România, a crescut cu 8,5%, ajungând la peste 750.000 contracte de muncă;
  • numărul de salariați cu nivel de instruire 3 (studii medii și postliceale) a crescut cu cca. 12%, ajungând la peste 510.000 contracte de muncă;
  • numărul de salariați cu nivel de instruire 4 (studii superioare), prin urmare componenta de forță de muncă cu nivel ridicat de calificare, a scăzut cu cca. 11,5%, coborând la cca. 950.000 de salariati.

Astfel, diferența dintre ponderea salariaților cu studii superioare și cea a salariaților cu studii medii, în total forță de muncă, s-a redus de la 7,66% la 3,88%, ceea ce indică o îngrijorătoare tendință de egalizare la nivelul acestor două categorii de salariați, potrivit realizatorilor studiului.

Principalele grupe de ocupații pentru care s-au înregistrat creșteri ale numărului de contracte individuale de muncă (CIM) au fost cele cu calificare mai redusă:

  • Muncitori necalificați în industria extractivă, construcții, industria prelucrătoare și transporturi (+48.603 CIM)
  • Lucrători în domeniul vânzărilor (+26.198 CIM)
  • Conducători de vehicule și operatori la instalații și utilaje mobile (+ 22.294 CIM).

Cele mai importante scăderi au fost înregistrate la nivelul grupelor de ocupații cu nivel ridicat de calificare:

  • Specialiști în domeniul științei și ingineriei (-25.992 CIM)
  • Specialiști în domeniul sănătății (-8.371 CIM)
  • Conducători în domeniul administrativ și comercial (-8.110 CIM).

Au existat creșteri și în zona forței de muncă cu nivel înalt de calificare, cum ar fi Specialiștii în tehnologia informațiilor și comunicațiilor (+13.171 CIM), însă aceste evoluții au mai degrabă un caracter regional.

Dezechilibrul distribuției specialiștilor pe regiuni s-a accentuat

Există mari dezechilibre regionale și în ceea ce privește distribuția specialiștilor, mai arată studiul.

Astfel, dacă în studiul lansat în anul 2016, PIAROM a arătat că specialiștii IT erau concentrați în 2015 preponderent în București și în alte 7 județe, în anul 2016 decalajul față de alte regiuni s-a accentuat, în sensul că plusul de specialiști (numărul de Programatori și asimilați a crescut de la 65,5 mii în 2015 la 78,7 mii în 2016) s-a regăsit preponderent în aceleași județe.

La finalul anului 2016:

  • 48% dintre CIM aferente grupei de ocupații Analiști programatori în domeniul software erau înregistrate în București
  • 41% în alte 7 județe (Cluj, Timiș, Brașov, Iași, Ilfov, Sibiu și Dolj)
  • diferența de 11%  se regăsea în celelalte 34 de județe, adică cca. 0,32% per județ.

A crescut ponderea salariaților aflați în zona salariului minim în total forță de muncă

Potrivit datelor Eurostat, procentul acestor salariați s-a triplat în perioada 2010-2014, fără a depăși însă nivelul de 15%.

La nivelul anului 2016 însă, ponderea CIM cu salariul brut mai mic de 300 de euro a ajuns la 41,54% din totalul contractelor de muncă, ceea ce corespunde unui număr de 2,07 milioane CIM. Această creștere accelerată s-a datorat majorărilor succesive ale salariului minim, care au condus practic la o tendință de egalizare a salariilor de încadrare în zona de minim.

Situația a creat o serie de provocări mediului de afaceri, inclusiv în ceea ce privește politicile de management al resurselor umane, mai ales în cazul sectoarelor caracterizate printr-o productivitate redusă a muncii.

Domeniile cele mai afectate:

  • Activități de investigație și protecție (92,35% din CIM în zona salariului minim)
  • Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (76,14% din CIM în zona salariului minim)
  • Restaurante și alte activități de servicii de alimentație (74,06% din CIM în zona salariului minim).

Slaba acoperire a populației active cu contracte individuale de  muncă, mai ales în zonele sărace

Studiul lansat în noiembrie 2016 a arătat că există o serie de județe (Teleorman, Mehedinți, Vaslui, Dâmbovița, Ialomița) în care un șomer înregistrat este susținut de numai 2-5 contracte de muncă.

Concluzia unei slabe acoperiri cu contracte de muncă în aceste județe este confirmată și de faptul că acestea se regăsesc printre județele cu cel mai scăzut raport între numărul de persoane active care au calitatea de salariat și cele care își desfășoară activitatea sub o formă de antreprenoriat individual (PFA/II)

  • Mehedinți (4,32)
  • Sălaj (5,24)
  • Brăila (5,39)
  • Dâmbovița (5,48)
  • Teleorman (5,79).

În cazul acestor județe,indicatorul analizat nu reflectă un spirit antreprenorial mai pronunțat decât în alte județe ale țării, ci mai degrabă o soluție alternativă la lipsa locurilor de muncă.

Dovadă este și faptul că la capătul celălalt al clasamentului se află județe cu o piață dezvoltată a forței de muncă:

  • Municipiul București (40,13)
  • Ilfov (29,60)
  • Brașov (29,26).

Corelarea structurii absolvenților cu cerințele pieței muncii

Luând drept exemplu învățământul profesional, constatăm că principalele 3 calificări profesionale vor fi, în anul 2017, cele de Mecanic auto (4.726 absolvenți), Confecționer produse textile (1.593 absolvenți) și Ospătar (chelner) vânzător în unități de alimentație (1.345 absolvenți).

Analizând dintre acestea prima calificare profesională ca număr de absolvenți, prin raportare la cei cca. 26.000 de Mecanici auto care figurează în Registrul de evidență al salariaților, reiese un raport de 5,38 CIM/absolvent, ceea ce relevă faptul că, per medie națională, numărul de absolvenți este supradimensionat în raport cu nevoile reale ale pieței, chiar și în condițiile în care luăm în considerare compatibilitățile cu alte calificări și posibilitățile de reconversie profesională, mai spune studiul.

Și la acest capitol se observă o disctribuție inadecvată a în plan regional a absolvenților:

  • În cazul Municipiului București, există 53,90 CIM cu încadrarea Mecanic auto pentru fiecare absolvent, ceea ce reflectă în mod clar un deficit al intrărilor pe piața muncii și implicit o competiție mai redusă, care creează probleme angajatorilor și menține o presiune ridicată pe costurile salariale.
  • În alte județe, acest raport este mult mai strâns, indicând în mod evident un număr nejustificat de mare de intrări pe piața muncii: Vaslui (1,23 CIM/absolvent), Buzău (1,73 CIM/absolvent) sau Suceava (1,81 CIM/absolvent).
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 23.2.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Comisia Europeană a acceptat propunerea lui Siegfried Mureșan: importurile de dispozitive medicale scutite de taxe vamale și de TVA

Victor Bratu

Comisia Europeană a anunțat vineri suspendarea taxelor vamale și a TVA la importurile de dispozitive medicale și de echipamente de protecție din afara Uniunii Europene… Mai mult

Stiri

Angajări de urgență în sistemul medical: 1.000 de specialiști pentru direcțiile de sănătate și 1.000 de ambulanțieri

Vladimir Ionescu

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a anunţat, vineri, că, în perioada următoare, vor fi angajate în regim de urgență 1.000 de persoane în direcţiile județene de… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis: Am intrat în cea mai grea etapă, urmează săptămâni foarte dificile

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a lansat vineri avertismentul public că România a intrat, de câteva zile, ”în cea mai grea etapă a perioadei generate de coronavirus”,… Mai mult

Stiri

Bilanț coronavirus, vineri / Numărul cazurilor noi: 445, în ultimele 24 de ore

Vladimir Ionescu

În ultimele 24 de ore, numărul cazurilor noi de coronavirus a fost de 445, ceea ce reprezintă o dublare a recordului înregistrat joi (278). De… Mai mult

Stiri

Spitalele din subordinea administrației locale, transferate în subordinea Ministerului Sănătății

Mariana Bechir

Spitalele aflate acum în subordinea administrațiilor locale sunt transferate, pe perioada pandemiei, în subordinea Ministerului Sănătății, a anunțat vineri ministrul Nelu Tătaru. În prezent, în… Mai mult

Europa

Închiderea fabricilor europene a redus prețul certificatelor verzi cu peste 30%. Cine profită

Prețul certificatelor verzi (EUA) a înregistrat cea mai mare cădere din ultimii doi ani, cu 30,6% din 10 martie încoace, până la 16,7 euro, miercuri… Mai mult

Stiri

România a accesat linia de asistență financiară a Băncii Mondiale – 400 mil. euro pentru măsuri anti-coronavirus

Adrian N Ionescu

Guvernul României a accesat linia de asistență financiară preaprobată, în valoare de 400 milioane de euro, acordată de Banca Mondială, pentru combaterea impactului socio-economic al… Mai mult