La obiect

România, alături de Germania: în topul UE al orașelor cu cei mai puțini tineri

Potrivit Eurostat, aproape două treimi dintre orașele europene cu cei mai puțini tineri se află în România și Germania. Indicatorul utilizat este rata de dependență… Mai mult

30.10.2019

Chestiunea

Viitorul forței de muncă: Durata de muncă așteptată în România – sub nivelul din anul 2000

Durata de muncă în România s-a redus cu doi ani și jumătate în perioada 2000 – 2018, potrivit datelor publicate de Eurostat. Mai mult, raportul… Mai mult

30.10.2019

La obiect

Câte ore muncesc profesorii din UE și din România: Noile măsuri din educație și compensațiile pentru profesori

Profesorii cu o vechime de cel puțin 30 de ani ar putea primi la pensionare șase salarii medii brute, adică aproape 30.000 de lei, conform… Mai mult

28.10.2019

La obiect

Industria în PIB – în statele UE. Problemele de la productivitate în România

În 2018, industria și-a menținut, la limită, prima poziție între sectoarele economice ale UE din punct de vedere al valorii adăugate brute (VAB). Cu 19,1%,… Mai mult

28.10.2019

Cronicile

Specific național: Nu ruralul, ci oraşele mici şi suburbiile au cea mai scăzută rată de ocupare

de Marin Pana , 20.9.2018

Clasificarea gradului de urbanizare după metodologia europeană ( nivel LAU 2 sau Local Administrative Units, fost NUTS 5) se face în centre urbane (oraşe mari), oraşe şi suburbii ( oraşe mici şi zone adiacente marilor oraşe) şi zone rurale, pe principiul densităţii populaţiei pe suprafeţe de câte 1 km pătrat.

Practic, este vorba despre zone dens populate, zone intermediar populate şi zone slab populate.

Avem centre urbane (cities în lb. engleză) – cel puţin 50% din populaţie locuieşte într-un centru urban, oraşe şi suburbii – mai puţin de 50% locuiesc într-un centru urban dar peste 50% într-o aglomerare urbană şi zone rurale – mai mult de 50% din populaţie locuieşte în zone slab populate.

Fiecare centru urban trebuie să concentreze cel puţin 75% din populaţia unui oraş. Această abordare asigură că toate centrele urbane sunt reprezentate de cel puţin un oraş, chiar dacă acest centru urban însumează sub 50% din populaţia unei unităţi administrative tip LAU 2.Simplificat, centrele urbane împreună cu oraşele şi suburbiile pot fi cumulate în zone urbane iar restul în zone rurale.

Aceste precizări metodologice sunt absolut necesare pentru a percepe corect cum se individualizează România în context european în ceea ce priveşte dispunerea ratei de ocupare după gradul de urbanizare.

Dincolo de valoarea relativ scăzută de 68,8% (strategia Europa 2020 prevede atingerea unui grad de ocupare de cel puţin 75% la nivelul UE, dar noi ne-am propus doar 70%), figurăm cu o poziţionare atipică a zonelor intermediar populate, oraşe (mici) şi suburbii.

În ţările occidentale dezvoltate (precum Germania, Franţa, Olanda, Austria etc.), acest indicator de ocupare este cel mai mare în zonele rurale. În estul UE, la vecinii bulgari şi unguri, precum şi în ţările baltice sau Polonia, zonele rurale sunt cele care consemnează cea mai scăzută rată de ocupare.

Spre deosebire de acestea, România, deşi are cea mai ridicată rată de ocupare în centrele urbane, vine cu cel mai scăzut nivel Nu în mediul rural, ci pe zona de densitate intermediară a oraşelor şi suburbiilor (singurele ţări care au această dispunere la limită nu prea seamănă cu noi, Irlanda şi Cipru).

Este o particularitate importantă de care ar trebui să ţinem cont în programele de dezvoltare şi de reducere a diferenţelor între urban şi rural.

Practic, există o diferenţiere destul de clară la noi între marile aglomerări urbane şi micile oraşe sau zonele cu grad scăzut de urbanizare. Care, deşi nu se califică drept zone rurale, sunt insule de subocupare, implicit de sărăcie şi subdezvoltare.

Cum stau celelalte state din UE

Pentru referinţă, menţionăm că ratele cele mai înalte de ocupare pentru populaţia de 20 – 64 ani au fost înregistrate de Suedia (81,8%), Germania (79,2%), Estonia (78,7%), Cehia (78,5%), Marea Britanie (78,2%), Olanda (78%), Danemarca (76,9%), Lituania (76%) şi Austria (75,4%), aceste state fiind deja peste nivelul ţintă pentru 2020, de 75%.

La polul opus s-au plasat Grecia (57,8%, în pofida unei creşteri de 1,6 puncte procentuale anul trecut), Italia (62,3%), Croaţia (63,6%) şi Spania (65,5%). Contrastul balcanico –latin cu nordul continentului (unde figurează şi trei state din fostul bloc estic) explică, cel puţin în parte, decalajul cronic de competitivitate.

În top la diferenţele de ocupare pe sexe

De remarcat drept un alt specific naţional, nedetaliat pe grade de urbanizare (deşi ar fi interesant) decalajul de peste 17 puncte procentuale între rata de ocupare a bărbaţilor şi cea a femeilor, unde figurăm printre statele cu cele mai mari valori în materie, recordmenele fiind Malta (26,1 pp), Italia (19,8 pp) şi Grecia (19,7 pp).

(Citiți și: ”PIAROM: Tabloul salariaților – economia lunecă spre domenii necompetitive. Dezechilibrele regionale care îngrijorează”)

Cert este că ne plasăm, din această perspectivă, peste Polonia şi Ungaria şi cu mult peste Bulgaria. Aflată, surprinzător din acest punct de vedere, la o diferenţă de gen în ocupare similară cu Germania şi Franţa. Cu bărbaţii la o diferenţă minimă de media UE, dar cu femeile la peste şase puncte procentuale sub media similară.

Dacă ar fi să intersectăm cele două caracteristici specific României, ar rezulta drept o prioritate naţională creşterea semnificativă a numărului de locuri de muncă îndeosebi pentru populaţia feminină din micile oraşe şi suburbii.

Sau, dacă vreţi, fosta politică din perioada socialistă de a creea întreprinderi „complementare” pentru forţa de muncă feminină din noile oraşe, apărute pe întinsul ţării odată cu politica de urbanizare.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.9.2018

Lăsați un comentariu


Europa

OUG privind statutul cetățenilor britanici din România în cazul unui Brexit fără acord

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat în şedinţa de miercuri o Ordonanţă de Urgenţă privind regimul cetăţenilor din Marea Britanie în cazul unui Brexit fără un acord, a… Mai mult

Europa

Republica Moldova / Igor Dodon l-a desemnat premier pe un consilier prezidențial

Iulian Soare

La o zi după debarcarea premierului proeuropean Maia Sandu, președintele moldovean Igor Dodon l-a desemnat ca înlocuitor al acesteia pe unul dintre consilierii săi, Ion… Mai mult

Europa

UE – 13 noi proiecte de apărare: România participă la 5, și conduce 2 dintre acestea

Victor Bratu

Statele membre UE au aprobat marți demararea a 13 noi proiecte sub umbrela PESCO, în care Franța va juca un rol predominant care reflectă dorința… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis: Nu am mai avut vacanțe în ultimii 2 ani, am stat să păzesc țara de PSD

Vladimir Ionescu

În conferința de presă organizată miercuri, la sediul PSD, președintele a fost întrebat despre vacanțele sale și despre imaginea unei zile de muncă la Cotroceni.… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis anunță participarea la o dezbatere electorală, dar nu cu Viorica Dăncilă

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri, de la sediul PNL, că săptămâna viitoare va participa la o dezbatere electorală la care interlocutori îi vor fi… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban a demis din guvern consilierii Vioricăi Dăncilă

Vladimir Ionescu

Premierul Ludovic Orban a anunţat miercuri, în debutul şedinţei de Guvern, că a mai demis încă un rând de reprezentanţi ai PSD. Din deciziile publicate… Mai mult

Stiri

Minuta BNR – Problemele principale: Incertitudinile investițiilor, creșterea defictului de cont curent, creșterea salariilor și pensiilor

Adrian N Ionescu

Dezbaterile de politică a consiliului de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) au relevat, în noi dimensiuni, aceleași probleme cu care se confruntă România… Mai mult