La obiect

Document / Ministerul Finanțelor – strategie de administrare a datoriei publice guvernamentale. Guvernul va orienta împrumuturile spre moneda națională

Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, va informa luni guvernul în legătură cu strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale în perioada 2019-2021, document din care… Mai mult

08.09.2019

Interviu

Interviu: A Patra Revoluție Industrială și deglobalizarea. Surprinzătoarele avantaje, inclusiv militare, ale națiunilor mici

Textul de mai jos este un rezumat al interviului acordat CRONICILOR Curs de guvernare (publicație exclusiv print) nr. 97.  Colonelul Thomas X. Hammes, senior research fellow… Mai mult

06.09.2019

Chestiunea

Industria, Agricultura și Finanțele – contribuție zero la creșterea de 4,7% a PIB pe S1

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat valorile iniţiale de 4,7% brut şi 4,8% ajustat cu sezonalitatea pe primul semestru al anului… Mai mult

06.09.2019

La obiect

România campioană: mai mult la consum decât la rezultate economice

România s-a situat pe primul loc în UE la creșterea volumului din comerțul cu amănuntul în luna iulie 2019. Potrivit datelor publicate de Eurostat, avansul… Mai mult

06.09.2019

Cronicile

Specific național: Nu ruralul, ci oraşele mici şi suburbiile au cea mai scăzută rată de ocupare

de Marin Pana , 20.9.2018

Clasificarea gradului de urbanizare după metodologia europeană ( nivel LAU 2 sau Local Administrative Units, fost NUTS 5) se face în centre urbane (oraşe mari), oraşe şi suburbii ( oraşe mici şi zone adiacente marilor oraşe) şi zone rurale, pe principiul densităţii populaţiei pe suprafeţe de câte 1 km pătrat.

Practic, este vorba despre zone dens populate, zone intermediar populate şi zone slab populate.

Avem centre urbane (cities în lb. engleză) – cel puţin 50% din populaţie locuieşte într-un centru urban, oraşe şi suburbii – mai puţin de 50% locuiesc într-un centru urban dar peste 50% într-o aglomerare urbană şi zone rurale – mai mult de 50% din populaţie locuieşte în zone slab populate.

Fiecare centru urban trebuie să concentreze cel puţin 75% din populaţia unui oraş. Această abordare asigură că toate centrele urbane sunt reprezentate de cel puţin un oraş, chiar dacă acest centru urban însumează sub 50% din populaţia unei unităţi administrative tip LAU 2.Simplificat, centrele urbane împreună cu oraşele şi suburbiile pot fi cumulate în zone urbane iar restul în zone rurale.

Aceste precizări metodologice sunt absolut necesare pentru a percepe corect cum se individualizează România în context european în ceea ce priveşte dispunerea ratei de ocupare după gradul de urbanizare.

Dincolo de valoarea relativ scăzută de 68,8% (strategia Europa 2020 prevede atingerea unui grad de ocupare de cel puţin 75% la nivelul UE, dar noi ne-am propus doar 70%), figurăm cu o poziţionare atipică a zonelor intermediar populate, oraşe (mici) şi suburbii.

În ţările occidentale dezvoltate (precum Germania, Franţa, Olanda, Austria etc.), acest indicator de ocupare este cel mai mare în zonele rurale. În estul UE, la vecinii bulgari şi unguri, precum şi în ţările baltice sau Polonia, zonele rurale sunt cele care consemnează cea mai scăzută rată de ocupare.

Spre deosebire de acestea, România, deşi are cea mai ridicată rată de ocupare în centrele urbane, vine cu cel mai scăzut nivel Nu în mediul rural, ci pe zona de densitate intermediară a oraşelor şi suburbiilor (singurele ţări care au această dispunere la limită nu prea seamănă cu noi, Irlanda şi Cipru).

Este o particularitate importantă de care ar trebui să ţinem cont în programele de dezvoltare şi de reducere a diferenţelor între urban şi rural.

Practic, există o diferenţiere destul de clară la noi între marile aglomerări urbane şi micile oraşe sau zonele cu grad scăzut de urbanizare. Care, deşi nu se califică drept zone rurale, sunt insule de subocupare, implicit de sărăcie şi subdezvoltare.

Cum stau celelalte state din UE

Pentru referinţă, menţionăm că ratele cele mai înalte de ocupare pentru populaţia de 20 – 64 ani au fost înregistrate de Suedia (81,8%), Germania (79,2%), Estonia (78,7%), Cehia (78,5%), Marea Britanie (78,2%), Olanda (78%), Danemarca (76,9%), Lituania (76%) şi Austria (75,4%), aceste state fiind deja peste nivelul ţintă pentru 2020, de 75%.

La polul opus s-au plasat Grecia (57,8%, în pofida unei creşteri de 1,6 puncte procentuale anul trecut), Italia (62,3%), Croaţia (63,6%) şi Spania (65,5%). Contrastul balcanico –latin cu nordul continentului (unde figurează şi trei state din fostul bloc estic) explică, cel puţin în parte, decalajul cronic de competitivitate.

În top la diferenţele de ocupare pe sexe

De remarcat drept un alt specific naţional, nedetaliat pe grade de urbanizare (deşi ar fi interesant) decalajul de peste 17 puncte procentuale între rata de ocupare a bărbaţilor şi cea a femeilor, unde figurăm printre statele cu cele mai mari valori în materie, recordmenele fiind Malta (26,1 pp), Italia (19,8 pp) şi Grecia (19,7 pp).

(Citiți și: ”PIAROM: Tabloul salariaților – economia lunecă spre domenii necompetitive. Dezechilibrele regionale care îngrijorează”)

Cert este că ne plasăm, din această perspectivă, peste Polonia şi Ungaria şi cu mult peste Bulgaria. Aflată, surprinzător din acest punct de vedere, la o diferenţă de gen în ocupare similară cu Germania şi Franţa. Cu bărbaţii la o diferenţă minimă de media UE, dar cu femeile la peste şase puncte procentuale sub media similară.

Dacă ar fi să intersectăm cele două caracteristici specific României, ar rezulta drept o prioritate naţională creşterea semnificativă a numărului de locuri de muncă îndeosebi pentru populaţia feminină din micile oraşe şi suburbii.

Sau, dacă vreţi, fosta politică din perioada socialistă de a creea întreprinderi „complementare” pentru forţa de muncă feminină din noile oraşe, apărute pe întinsul ţării odată cu politica de urbanizare.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.9.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Iran a capturat o navă a Emiratelor Arabe Unite care traversa Golful Persic

Razvan Diaconu

Gardienii Revoluţiei din Iran au capturat luni, în Golful Persic, o navă din Emiratele Arabe Unite care transporta carburant, incident care probabil va amplifica tensiunile… Mai mult

Stiri

Negocieri dure pe proiectul bugetului multianual UE – Germania, Suedia și Olanda cer restricționarea cheltuielilor

Victor Bratu

Uniunea Europeană ar putea fi nevoită să își revizuiască planurile de stimulare a creșterii economice și de combatere a schimbărilor climatice dacă nu ajunge rapid… Mai mult

Stiri

Presiunile pe scumpirea petrolului vor dura luni de zile după atacurile asupra instalațiilor saudite

Adrian N Ionescu

Prețul petrolului este în curs de stabilizare, luni după amiază, la peste 8% mai sus față de cotația anterioară atacului de sâmbătă, care a scos… Mai mult

Stiri

Nicușor Dan s-a înscris în cursa internă pentru desemnarea candidatului USR la Primăria Capitalei

Vladimir Ionescu

Nicușor Dan s-a înscris în cursa internă din USR pentru desemnarea candidatului la Primăria Capitalei. Dacă va fi desemnat candidatul USR la PMB, Alianța formată… Mai mult

Stiri

Avocatului Poporului – listă de recomandări pentru creșterea siguranței în trafic

Vladimir Ionescu

Avocatul Poporului a elaborat o serie de Recomandări prin care solicită Ministerului Transporturilor, Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General al Poliției Române o serie de… Mai mult

Stiri

Românii, printre europenii care merg cel mai puțin cu trenul

Vladimir Ionescu

Românii se numără printre europenii care utilizează cel mai puțin trenul în scopul deplasării în interiorul țării – doar 4,7% din kilometrii parcurși cu un… Mai mult

Stiri

CIECH Soda România explică de ce e în pragul închiderii și care e aportul la economie al operatiunilor de până acum în România

Vladimir Ionescu

Mii de locuri de muncă și 445 milioane de lei valoare adăugată la PIB-ul României – acesta este impactul economic al singurului producător de sodă… Mai mult