Analiză

”Cea mai mare creștere din UE”: Investiţiile pe primele trei trimestre din 2017 – la nivelul din 2012

În primele trei trimestre din 2017, investiţiile nete realizate în economia naţională au însumat  aproximativ 50 de miliarde lei, în creştere cu 3,6%, comparativ cu… Mai mult

10.12.2017

Chestiunea

Consiliului fiscal, despre proiectul de Buget 2018: Ținta de deficit depinde de venituri excepționale. Încasări supraevaluate, cheltuieli subevaluate

Consiliul fiscal a publicat miercuri o opinie preliminară asupra proiectului Bugetului de Stat 2018, afirmând că acest proiect se menține în deja tradiționala politică fiscală… Mai mult

06.12.2017

Chestiunea

Ultimul mesaj al Regelui către o clasă politică rudimentară, care acționează după principii diferite față de cele după care Regele a trăit

25 octombrie 2011. Invitat pentru prima dată după 1990 să vorbească în Parlamentul României, la împlinirea vârstei de 90 de ani, Regele Mihai ține un… Mai mult

05.12.2017

Analiză

Trei probleme în bugetul 2018 – perseverare diabolicum

Prima data se întâmplă, a doua oară poate fi o coincidenţă dar a treia oară deja se confirmă stabilizarea unei strategii care nu poate duce… Mai mult

04.12.2017

Pulverizarea clasei mijlocii: Inegalitatea socială exagerată scoate România din cifrele UE. Știați că?…

de Marin Pana 18.10.2017

România a apărut din nou la coada UE din perspectiva ratei de risc la sărăcie şi excludere socială, cu 38,8% din populaţie ( aproape 8 milioane de persoane), penultimul loc după Bulgaria, care în statistica întocmită de Eurostat figiurează cu o proporţie de 40,4%.

Ce ar trebui subliniat, însă, pentru politicile sociale, este reperul faţă de care s-a făcut raportarea .

Căci, în realitate … :

La noi, venitul median naţional echivalent disponibil după transferurile sociale a fost dat de instituţia europeană ca fiind 10.884 lei/an, de unde reperul de sărăcie şi excludere social pentru un adult a ajuns la 6.530 de lei pe an sau 503 lei/lună ( sub venitul minim garantat de 520 lei !) iar pentru o familie compusă din doi adulţi şi doi copii mai mici de 14 ani la 13.714 lei/an sau 1.143 lei/lună.

La bulgari, ACELAŞI indicator cu denumire complicată şi modalitate şi mai complicată de determinare apare în documentul oficial Eurostat la nivelul de 6.163 leva/an, respectiv 3.698 leva/an pentru un adult sau 7.765 leva/familie de tipul amintit. Dacă facem traducerea în lei, avem o supriză uriaşă. Reluăm reperele bulgăreşti în lei, la cursul zilei: 14.449 lei/an venit median, 8.670 de lei/an/adult şi 18.205 lei/an/familie.

Punând datele cap la cap, rezultă că, la noi, ponderea de 38,8% apare pentru un reper de 10.884 lei/an iar la ei 40,4% din populaţie sunt sub linia de sărăcie trasată pornind de la reperul de 14.449 lei/an. Nivel cu o treime mai ridicat decât la noi. Cu alte cuvinte, dacă s-ar face trimitere la un nivel „bulgăresc” de sărăcie ne-am duce rapid undeva spre 50% din populaţie şi am fi „campioni europeni” incontestabili în materie.

Ştiaţi că…

La rubrica „Ştiaţi că…”, ataşată subiectului sărăciei, România apare în două locuri foarte semnificative ca fiind pe ultimul loc în UE. Reperele sunt, întâmplător sau nu, plasate la capetele nevoilor familale ale unei ţări europene de secol XXI:

1. Peste un sfert dintre copii din UE ( 26,5%) sunt supuşi riscului de sărăcie şi excludere socială, cea mai mare proporţie fiind regăsită în România (26,5%) şi cea redusă în Danemarca (13,8%).

2.Aproximativ o treime din populaţa UE (31,1%) nu îşi poate permite o vacanţă de o sătămână petrecută în afara casei, cea mai mare proporţie fiind regăsită în România (66%) şi cea mai redusă în Suedia (8,2%).

Practic, suntem acum exact opusul ţărilor nordice şi în urma Bulgariei, care, deşi are un PIB/locuitor semnificativ mai mic decât noi în raport cu media europeană, nu apare pe ultimul loc decât la ponderea gospodăriilor FĂRĂ COPII ca risc de sărăcie (40%, cu mult peste media UE de 22,1% şi peste recordmena în materie, care este, oarecum surprinzător, Cehia).

Explicaţia, clasa mijlocie este aproape „sublimă”

Explicaţia este că România a aderat la Uniunea Europeană cu cea mai mare inegalitate a veniturilor populaţiei dintre statele membre şi se menţine pe locul doi după coeficientul Gini 9 după Lituania), potrivit datelor publicate de Eurostat, foarte departe de grupul central european al fostelor state socialiste intrate în UE.

Modul în care sunt distribuite veniturile populaţiei într-o ţară poate fi exprimat matematic printr-un indicator denumit coeficientul gini (după numle economistului italian cu același nume, care l-a introdus în 1912). Valorile sale variază între zero (cazul în care toţi cetăţenii au exact acelaşi venit) şi 100, caz în care o singură persoană obţine toate veniturile disponibile.

Coeficientul Gini variază de la o ţară la alta şi, pentru aceeaşi ţară, în decursul timpului. Cu cât valoarea sa este mai mare, cu atât veniturile disponibile ale populației sunt distribuite mai inegal și invers.

Astfel, la o medie UE de 31%, Slovacia avea potrivit datelor publicate de Eurostat la mijlocul acestui an pentru 2015) un coeficient de 23,7%, Cehia de 25,0% ( mai bun decât Suedia şi Finlanda, fiecare cu 25,2%), Ungaria 28,2% iar Polonia 30,6%.

În timp ce toate acestea compensau întrucâtva decalajele de nivel de trai faţă de Occident prin distribuţia mai egală a bunăstării la nivelul întregii populaţii, România se afla la un îngrijorător 37,4%, majorat cu aproape trei procente de la criza din 2009 încoace şi peste vecinii mai săraci ca PIB/locuitor de la sud de Dunăre.

Practic, datele arată în cazul României o combinaţie între o mare masă de persoane cu venituri relativ FOARTE reduse şi o pătură subţire de îmbogăţiţi (în raport cu nivelul de dezvoltare al ţării), care face puţin relevante media naţională şi complică gestiunea procesului de dezvoltare a ţării.

Ne-ar fi necesară o clasă mijlocie mult mai consistentă, care să atenueze extremele şi să mențină coeziunea socială. Care să mărească venitul median (cel mai probabil a fi obţinut), nu cel mediu care rezultă din combinaţia mulţi săraci – puţini bogaţi şi să răspundă unor necesităţi cât mai largi ale populaţiei.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.10.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Polonia / Judecătorii Curții Supreme au decis: schimbărilor operate la legile Justiției sunt neconstituționale

Iulian Soare

Ansamblul judecătorilor de la Curtea Supremă poloneză a stabilit marţi drept ”neconstituţionale” schimbările din sistemul judiciar promovate de Partidul Lege şi Justiţie (PiS), aflat la… Mai mult

Stiri

Vizita, în premieră istorică, a celei de-a treia mari economii a lumii: premierul nipon, fără interlocutor la Palatul Victoria

Razvan Diaconu

Preşedintele Klaus Iohannis l-a primit, marţi, la Palatul Cotroceni, pe premierul Japoniei, Shinzo Abe, aceasta fiind singura întâlnire a oaspetelui nipon cu un oficial al… Mai mult

Stiri

Viorica Dăncilă – autoportret: Declarații susținute în Parlamentul European sau acordate presei

Razvan Diaconu

Viorica Dăncilă, propusă de PSD președintelui Klaus Iohannis pentru formarea celui de-al treile guvern al coaliției PSD-ALDE, este unul dintre europarlamentarii activi în Parlamentul European.… Mai mult

Stiri

Premierul interimar conduce miercuri ședința de Guvern, marți a fost în vizită la MAI

Vladimir Ionescu

Prima şedinţă de Guvern condusă de prim-ministrul interimar Mihai Fifor va avea loc miercuri, de la ora 13,00, anunță Agerpres, care citează ”surse oficiale”. Premierul… Mai mult

Stiri

Banca Transilvania a devenit acţionar al Victoriabank, a treia bancă din Republica Moldova

Razvan Diaconu

Banca Transilvania (simbol bursier TLV), a doua cea mai mare bancă din România, a anunţat marţi BVB că a devenit acţionar al Victoriabank, a treia… Mai mult

Stiri

Eurodeputatul teleormănean Viorica Dăncilă – propunerea PSD pentru funcția de premier

Vladimir Ionescu

Eurodeputatul PSD Viorica Dăncilă este propunerea CEx PSD pentru nominalizarea la funcția de premier al României – potrivit participanților la ședință. Viorica Dăncilă este lidera… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis: Mihai Fifor – premier interimar, consultări pentru formarea rapidă a noului guvern

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis l-a numit, marți, pe Mihai Fifor – ministrul Apărării – în funcția de premier interimar. Într-o declarație de presă făcută la Cotroceni,… Mai mult