fbpx

Europa

Comisia Europeană: În România există riscul ca școala online să agraveze inegalitățile deja accentuate. Observațiile de țară

“Există riscul ca din cauza trecerii la învățarea la distanță să se agraveze inegalitățile deja accentuate”, avertizează Comisia Europeană, în Monitorul educației și formării profesionale… Mai mult

12.11.2020

La obiect

GFK: România, statul UE cel mai lovit de pandemie în puterea de cumpărare. Disparitățile regionale

România a fost cel mai afectat stat de pandemie din UE la nivelul puterii de cumpărare a consumatorilor, potrivit unui studiu publicat la nivel european… Mai mult

11.11.2020

La obiect

Septembrie 2020 – În pofida pandemiei, avansul salariului real revine la peste 5 procente

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna septembrie 2020 a fost de 5.414 lei, cu 77 de lei sau 1,4% mai… Mai mult

10.11.2020

La obiect

Deja, 13 miliarde de euro sau 6% din PIB deficit comercial. În septembrie, exporturile lunare au rămas pe minus, importurile au avansat cu 4 procente

Deficitul balanței comerciale a depășit 13 miliarde de euro după primele nouă luni ale anului (6% din PIB estimat), potrivit datelor publicate de INS. Pe… Mai mult

09.11.2020

Pulverizarea clasei mijlocii: Inegalitatea socială exagerată scoate România din cifrele UE. Știați că?…

de Marin Pana 18.10.2017

România a apărut din nou la coada UE din perspectiva ratei de risc la sărăcie şi excludere socială, cu 38,8% din populaţie ( aproape 8 milioane de persoane), penultimul loc după Bulgaria, care în statistica întocmită de Eurostat figiurează cu o proporţie de 40,4%.

Ce ar trebui subliniat, însă, pentru politicile sociale, este reperul faţă de care s-a făcut raportarea .

Căci, în realitate … :

La noi, venitul median naţional echivalent disponibil după transferurile sociale a fost dat de instituţia europeană ca fiind 10.884 lei/an, de unde reperul de sărăcie şi excludere social pentru un adult a ajuns la 6.530 de lei pe an sau 503 lei/lună ( sub venitul minim garantat de 520 lei !) iar pentru o familie compusă din doi adulţi şi doi copii mai mici de 14 ani la 13.714 lei/an sau 1.143 lei/lună.

La bulgari, ACELAŞI indicator cu denumire complicată şi modalitate şi mai complicată de determinare apare în documentul oficial Eurostat la nivelul de 6.163 leva/an, respectiv 3.698 leva/an pentru un adult sau 7.765 leva/familie de tipul amintit. Dacă facem traducerea în lei, avem o supriză uriaşă. Reluăm reperele bulgăreşti în lei, la cursul zilei: 14.449 lei/an venit median, 8.670 de lei/an/adult şi 18.205 lei/an/familie.

Punând datele cap la cap, rezultă că, la noi, ponderea de 38,8% apare pentru un reper de 10.884 lei/an iar la ei 40,4% din populaţie sunt sub linia de sărăcie trasată pornind de la reperul de 14.449 lei/an. Nivel cu o treime mai ridicat decât la noi. Cu alte cuvinte, dacă s-ar face trimitere la un nivel „bulgăresc” de sărăcie ne-am duce rapid undeva spre 50% din populaţie şi am fi „campioni europeni” incontestabili în materie.

Ştiaţi că…

La rubrica „Ştiaţi că…”, ataşată subiectului sărăciei, România apare în două locuri foarte semnificative ca fiind pe ultimul loc în UE. Reperele sunt, întâmplător sau nu, plasate la capetele nevoilor familale ale unei ţări europene de secol XXI:

1. Peste un sfert dintre copii din UE ( 26,5%) sunt supuşi riscului de sărăcie şi excludere socială, cea mai mare proporţie fiind regăsită în România (26,5%) şi cea redusă în Danemarca (13,8%).

2.Aproximativ o treime din populaţa UE (31,1%) nu îşi poate permite o vacanţă de o sătămână petrecută în afara casei, cea mai mare proporţie fiind regăsită în România (66%) şi cea mai redusă în Suedia (8,2%).

Practic, suntem acum exact opusul ţărilor nordice şi în urma Bulgariei, care, deşi are un PIB/locuitor semnificativ mai mic decât noi în raport cu media europeană, nu apare pe ultimul loc decât la ponderea gospodăriilor FĂRĂ COPII ca risc de sărăcie (40%, cu mult peste media UE de 22,1% şi peste recordmena în materie, care este, oarecum surprinzător, Cehia).

Explicaţia, clasa mijlocie este aproape „sublimă”

Explicaţia este că România a aderat la Uniunea Europeană cu cea mai mare inegalitate a veniturilor populaţiei dintre statele membre şi se menţine pe locul doi după coeficientul Gini 9 după Lituania), potrivit datelor publicate de Eurostat, foarte departe de grupul central european al fostelor state socialiste intrate în UE.

Modul în care sunt distribuite veniturile populaţiei într-o ţară poate fi exprimat matematic printr-un indicator denumit coeficientul gini (după numle economistului italian cu același nume, care l-a introdus în 1912). Valorile sale variază între zero (cazul în care toţi cetăţenii au exact acelaşi venit) şi 100, caz în care o singură persoană obţine toate veniturile disponibile.

Coeficientul Gini variază de la o ţară la alta şi, pentru aceeaşi ţară, în decursul timpului. Cu cât valoarea sa este mai mare, cu atât veniturile disponibile ale populației sunt distribuite mai inegal și invers.

Astfel, la o medie UE de 31%, Slovacia avea potrivit datelor publicate de Eurostat la mijlocul acestui an pentru 2015) un coeficient de 23,7%, Cehia de 25,0% ( mai bun decât Suedia şi Finlanda, fiecare cu 25,2%), Ungaria 28,2% iar Polonia 30,6%.

În timp ce toate acestea compensau întrucâtva decalajele de nivel de trai faţă de Occident prin distribuţia mai egală a bunăstării la nivelul întregii populaţii, România se afla la un îngrijorător 37,4%, majorat cu aproape trei procente de la criza din 2009 încoace şi peste vecinii mai săraci ca PIB/locuitor de la sud de Dunăre.

Practic, datele arată în cazul României o combinaţie între o mare masă de persoane cu venituri relativ FOARTE reduse şi o pătură subţire de îmbogăţiţi (în raport cu nivelul de dezvoltare al ţării), care face puţin relevante media naţională şi complică gestiunea procesului de dezvoltare a ţării.

Ne-ar fi necesară o clasă mijlocie mult mai consistentă, care să atenueze extremele şi să mențină coeziunea socială. Care să mărească venitul median (cel mai probabil a fi obţinut), nu cel mediu care rezultă din combinaţia mulţi săraci – puţini bogaţi şi să răspundă unor necesităţi cât mai largi ale populaţiei.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.10.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Răzvan ATIM, General Manager, Europa de Est, UiPath: este esențial să avem autostrăzi fizice, dar și autostrăzile digitale sunt importante

Raluca Florescu

„Cred că acum este esențial să stabilim un dialog public-privat, instituțiile statului să utilizeze capacitatea și aportul de cunoștințe al companiilor din privat. Avem destul… Mai mult

Europa

Comisia Europeană a atras 8,5 mld. euro prin a treia emisiune de obligaţiuni suverane ale UE, pentru Programul SURE

Adrian N Ionescu

A treia emisiune de obligaţiuni realizată miercuri de Comisia Europeană a fost suprasubscrisă de peste 13 ori și s-a încheiat cu atragerea unor resurse de… Mai mult

Stiri

Ionuț Țața – Rețeaua Clusterelor de IT din România: România digitală are nevoie de crearea de competențe, facilități de testare, ecosistem de inovare și acces la finanțare

Razvan Diaconu

Creșterea competențelor digitale (atât celor de bază cât și a unora specifice), facilități de testare a tehnologiilor înainte de implementarea lor, crearea unui ecosistem de… Mai mult

Europa

În sfârșit: Preşedintele chinez Xi Jinping l-a felicitat pe Joe Biden pentru victoria în prezidențialele SUA

Adrian N Ionescu

Preşedintele chinez Xi Jinping l-a felicitat miercuri pe Joe Biden pentru victoria sa în alegerile prezidenţiale americane, printr-un mesaj citat de presa de stat chineză… Mai mult

Stiri

Ionuț STANIMIR – BCR, inițiator TechNation: 5G, Inteligența Artificială, rețelele inteligente sunt deja un nou tip de putere și de societate

Raluca Florescu

„Dacă vorbim despre state, trebuie să ne uităm nu doar la puterea economică sau politică, pentru că astăzi, 5G , Inteligența Artificială, editarea genetică, autostrăzi… Mai mult

Stiri

Licitație demarată pentru achiziționarea a 3 mil. de teste Covid rapide. Exemplul Slovaciei

Vladimir Ionescu

Rata de pozitivare a testelor Covid-19 a crescut, ceea ce arată că acum pandemia se răspândește, a declarat miercuri seara președintele Klaus Iohannis. Există speranța… Mai mult

Stiri

Mihai Rotariu, Public Affairs & Communication Leader CERT-RO: Din curicula educațională din România nu trebuie să lipsească un curs de securitate cibernetică

Raluca Florescu

„În cazul incidentelor de securitate cibernetică, principala victimă e utilizatorul obișnuit, nu persoane specializate în IT, ci oameni simpli, care se folosesc de tehnologie în… Mai mult