Prognoză în profil teritorial: Cum va arăta economia fiecărui judeţ în 2016

De Alexandra Pele | 21.12.2015 .

mainJudeţele “codaşe” ale Românie vor face progrese modeste sau nesemnificative în 2016 pentru a recupera decalajele faţă de regiunile mai bine dezvoltate ale ţării, reiese din Prognoza în profil teritorial – varianta de toamnă, publicată joi de Comisia Naţională de Prognoză.

Creştere economică

Economia din 17 judeţe ale României nu va depăşi 10 miliarde de lei în 2016. Alte 17 judeţe din ţară vor avea un PIB cuprins între 10 şi 20 de miliarde de lei.

PIB-ul a patru judeţe (Iaşi, Ilfov, Braşov şi Prahova) va fi între 20 şi de 30 de miliarde de lei, în vreme ce PIB-ul a trei judeţe va fi de peste 30 de miliarde de lei, reiese din calculele Comisiei.

Economia Municipiului Bucureşti va atinge nivelul de 182,5 miliarde de lei, mai mult decât valoarea cumulată a economiilor următoarelor şase judeţe din topul celor mai mari judeţe în funcţie de valoarea PIB.

(Citiți și: ”Analiză / Cele 4 Românii și drumul fiecăreia până la euro. Divergența internă severă”)

  • Judeţele Mehedinţi şi Covasna vor înregistra în 2016 cel mai mic PIB din România, de 5,4 miliarde de lei.

PIB-ul din opt judeţe din România va creşte într-un ritm superior creşterii economice prognozate la nivel naţional, de 4,1%. Este vorba despre Braşov, Sibiu, Gorj, Argeş şi Olt – cu o creştere reală a PIB de 4,2%, Dolj (4,3%), Constanţa (4,4%) şi Prahova – judeţul care va înregistra cea mai mare creştere economică din România, de 4,5% .

Opt judeţe şi municipiul Bucureşti vor avea o creştere de 4,1%, în linie cu proiecţia de la nivel naţional.

  • Judeţele cu cea mai slabă evoluţie din punct de vedere al creşterii economice sunt Giurgiu (3,6%) şi Ialomiţa (3,7%).
  • Foarte puţine regiuni vor reuşi să recupereze din decalaje în 2016.

Astfel, în majoritatea judeţelor unde economia nu depăşeşte 10 miliarde de lei, creşterea economică de anul viitor este estimată a fi sub media de la nivel naţional.

Judeţul Olt (cu un PIB de puţin peste 10 miliarde) va avea o creştere economică de 4,2% în 2016. În linie cu economia naţională vor creşte trei judeţe cu un PIB sub 10 miliarde de lei, respectiv Sălaj, Covasna şi Satu Mare, restul regiunilor cu un PIB mai mic de 10 miliarde de lei urmând să crească într-un ritm mai lent decât media naţională.

Productivitate

În ceea ce priveşte evoluţia PIB-ului pe cap de locuitor, indicator ce denotă productivitatea unei regiuni, acesta depăşete 10.000 de euro în cinci judeţe şi în municipiul Bucureşti. Judeţele în cauză sunt cei mai mari poli de dezvoltare ai României, respectiv Ilfov, Timiş, Cluj, Braşov şi Constanţa.

La coada clasamentului se află cinci judeţe unde PIB-ul pe cap de locuitor nu depăşeşte 5.000 de euro. Trei dintre acestea sunt în regiunea de nord-est (Neamţ, Botoşani şi Vaslui).

harta judete cnp resize

(CLICK PE IMAGINE PENTRU A MĂRI)

Piaţa muncii

CNP estimează că unu din zece vasluieli şi teleormăneni nu va avea un loc de muncă în 2016. Cea mai mică rată a şomajului de la nivel naţional se va înregistra în Timiş, de 1,4%.

La nivel naţional, rata şomajului ar urma să coboare la 4,8% în 2016. Doar 17 judeţele din ţară ar urma să aibă un şomaj mai mic de acest nivel.

(Citiți și: ”O chestiune de dus în CSAT: 7 hărți ale izolării României din cauza infrastructurii”)

Numărul mediu de salariaţi va creşte în toate judeţele din ţară. Cel mai puţin se vor majora colectivele de salariaţi din Dolj, Vâlcea şi Dâmboviţa.

La polul opus se află judeţul Covasna, unde numărul mediu de salariaţi va creşte cu 4,8%. Chiar şi aşa, în 2016, numărul mediu de salariaţi din Covasna va continua să fie unul dintre cele mai mici de la nivel naţional, de circa 49.500 de persoane.

Salarii

Cele mai bine plătite locuri de muncă vor continua să fie cele din regiunea Bucureşti-Ilfov. În alte trei judeţe din ţară, salariul mediu net va depăşi 2.000 de lei pe lună – Argeş, Timiş şi Cluj. Cele mai mici salarii vor fi plătite de angajatorii din Harghita – 1.317 lei. De altfel, salariile din Harghita sunt şi cele care vor consemna cea mai redusă creştere în 2016, de 4,8%.

Angajaţii din Maramureş şi cei din Olt se vor bucura de cele mai ample creşteri salariale, de 8,6% respectiv 8,4%, reiese din estimările CNP.

Principalii indicatori economici pentru fiecare județ :

Cei mai importanţi indicatori ai dezvoltării economice din 2016, pe judeţe

cnp prog toamna

Sursă: Comisia Naţională de Prognoză (CNP)

Publicat la data de 21.12.2015 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Razvan Diaconu

O resursă care a ajuns mai scumpă și mai rară decât banii: Capitalul uman

foto conferinta Statisticile și prognozele rostogolesc forța de muncă spre podimul problemelor insolubile care stau în calea economiei. Până și finanțarea afacerilor rămâne undeva în fundal...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Securitatea energetică: Lunga listă de vulnerabilități, lista scurtă de soluții

offshore petrol-1 Schimbarea de paradigmă în lumea energiei și tranziția energetică rapidă din Uniunea Europeană pot deveni risc extern de securitate dacă România nu se adaptează...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Dosarul care se complică: Prejudiciul estimat de DIICOT la Petromidia – mai mare decât valoarea tranzacției cu chinezii. Procurorii s-ar putea apropia de celebrul Memorandum

petromidia Este posibil ca Memorandumul Rompetrol, prin care statul român și compania KazMunayGas (KMG) stabileau convertirea datoriei de 600 de milioane de dolari în obligațiuni,...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Ce a refuzat România să înțeleagă din Planul Junker, astfel încât i-au picat toate proiectele propuse

jean claude junker Comisia Europeană este nemulțumită că România nu a trimis la Bruxelles niciun proiect viabil care să fie finanțat prin Planul de investiții european. Oficiali...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Politizarea infrastructurii distruge și noul Master Plan pe Transporturi

harta masterplan Discuțiile cu mediul politic pe marginea documentului de bază al infrastructurii românești se dovedesc atât de complicate încât determină guvernul să îl transforme în...Citeste mai departe »

Comentarii

Valentin Naumescu / Criza de legitimitate şi nevoia unui discurs refondator al Uniunii Europene

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După eşecul Tratatului Constituţional din 2005, respins (surprinzător, în contextul optimist de atunci) în referendumurile din Franţa şi Olanda, Uniunea Europeană a...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Modele economice de dezvoltare şi influenţarea percepţiei publice

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Într-o prezentare recentă făcută de o echipă a FMI (“How to Get Back on the Fast Track?”) se găseşte un grafic care spune mai...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România paralelă: rahatul în care a călcat guvernul Cioloș

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Scandalul dezifectanților dialuați suprapus pe raportările false ale infecțiilor din spitale – precum și monopolul de facto pe care firma Hexi îl are pe...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Treaba băncii centrale este să plece cu băutura…

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

…chiar inainte sa inceapa petrecerea. Cam asta ar fi traducerea adaptata a unei glume facute de unul dintre presedintii Fed,  William McChesney Martin, care...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / În apărarea Europei: De ce şi cum trebuie combătut euroscepticismul

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos au fost inspirate de un studiu lansat recent de Institutul European din România, intitulat “Combaterea euroscepticismului, extremismului/radicalizării şi consolidarea încrederii...Citeste mai departe »

Măsura uitată a Guvernului Boc: supraimpozitarea economisirii asemeni speculațiilor financiare. Efecte

mp21

Marin Pana

În goana după banii necesari procesului de echilibrare bugetară, Guvernul Boc a redus cu 25% salariile bugetarilor, a majorat TVA de la 19% la...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Autodiscreditarea SRI și Europa teroristă

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O problemă falsă și perfidă – în spațiul de discuție european : renunțăm la ”confort și libertăți individuale” (să se observe că pe primul...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Reversul medaliei investițiilor străine

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Cei care sunteti familiarizati cu comentariile mele stiti ca sunt un avocat al cresterii atractivitatii Romaniei pentru investitiile straine directe. Nu este de conceput...Citeste mai departe »

Adrian Mitroi / 20 de contra-argumente la darea în plată

adrian mitroi

Adrian Mitroi

Ce vină avem noi, ceilalți debitori? Dar noi, cei care am plătit la greu pană acum ratele, sau noi, cei care vrem să luăm...Citeste mai departe »

Avatarurile creditelor în franci elvețieni

mp21

Marin Pana

Achiziția de case cu rate inițial mici în franci elvețieni seamănă cu o vorbă englezească: ”Anticipation is half the fun”. Prin urmare, din două...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Lumea dobânzilor ultra-mici; dobânzi negative ?

Daniel-Daianu-

Daniel Daianu

Traim vremuri exceptionale. Sunt date in economia globala ce deconcerteaza. Sa ne gandim la dinamica unor variabile cheie ca inflatie, volum de lichiditati/injectii masive...Citeste mai departe »

Ionuț Dumitru / „Darea în plată” – populism vs. rațiune

ionut-dumitru

Ionut Dumitru

* Opiniile exprimate sunt opinii personale ale autorului si nu implica institutiile cu care acesta este asociat La sfarsitul lunii noiembrie 2015 s-a adoptat...Citeste mai departe »

Adrian Mitroi / Clasa săracă merge-n paradis, clasa avută – în paradisuri fiscale și la Davos. Clasa de mijloc merge la bancă

adrian mitroi

Adrian Mitroi

Represiunea financiară. Noua realitate economică și clasa de mijloc Represiunea financiară prezentă este o consecință a hiper-monetarismului global emis de marile bănci centrale, într-un...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Euro, un edificiu cu bulină roșie

Aurelian-Dochia-

Aurelian Dochia

O buna parte a economistilor care s-au exprimat pe aceasta tema considera ca Romania nu este pe deplin pregatita pentru aderarea la moneda comuna...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu-

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Justiția mea și justiția celorlalți

Dumnezeu să-l odihnească pe Gil. Cu vocea aia a lui minunată cu tot. ”Cristi, nu mă pot băga oficial, mă termină ăștia. Dar vreau...Citeste mai departe »

New title

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română