fbpx
vineri

22 octombrie, 2021

Aderare la Euro

Termenii și necunoscutele ecuației spre elita monetară europeană

Analiză / Cele 4 Românii și drumul fiecăreia până la euro. Divergența internă severă

28 septembrie, 2014

România a transmis la Bruxelles, în luna aprilie a acestui an, noul program de convergenţă, pentru perioada 2014-2017, anunţând că angajamentul de adoptare a monedei euro „va deveni un obiectiv realizabil şi necesar” la data de 1 ianuarie 2019.
Deși România îndeplineşte criteriile tehnice pentru aderarea la euro, indicatorii de convergenţă reală arată însă că ţara, cu excepţia Capitalei, este departe de standardele zonei :

cursdeguvernare.ro prezintă, în această analiză, existența a nu mai puțin de 4 ”Românii” – expresie a unei profunde divergențe interne, care explică atât dificultățile pe care le vom avea la integrarea în zona euro, cât și disfuncționalitățile structurale din economie.

Important: În analiza noastră am folosit 5 criterii de convergență internă, aplicate nu la nivel de regiuni, ci la nivel de județe : deocamdată acestea sunt unitățile administrative cu personalitate juridică aliniate la normele NUTS.


În raportul de convergenţă prezentat în luna iunie, Comisia Europeană  constata că România îndeplineşte trei din cele cinci criterii fixate pentru adoptarea adoptării monedei unice : nivelul datoriei, deficitul şi ratele dobânzilor pe termen lung şi, parţial, criteriile calitatitve.

Nu îndeplinea însă criteriul ratei inflaţiei şi al stabilităţii cursului de schimb, pe care le-a bifat peste puţin timp, în luna august. Rata medie a inflaţiei pe anul ce a precedat luna aprilie 2014 a fost de 2,1%, peste valoarea de referinţă de 1,7%, iar la capitolul privind stabilitatea cursului de schimb, Comisia preciza că în cei doi ani de la raportul anterior leul s-a depreciat faţă de euro cu 1,9%.

1. Deocamdată, România s-ar putea integra cu doar 2 milioane de persoane

Bucureştiul poate intra în zona euro şi mâine, explica în urmă cu o lună guvernatorul BNR – Mugur Isărescu, pentru că are un  nivel de dezvoltare similar cu zona Lisabona sau Berlin. „Eu aş vrea să schimbăm destul de repede, pentru că, o să revin pe gluma aceea, trebuie să intre în zona euro şi cei de la Las Fierbinţi, nu? Vă daţi seama că lumea nu se schimbă uşor, se schimbă mai greu. Bucureştiul poate să intre în zona euro (…) Numai că nu poţi să-l desprinzi. Se agaţă cei de la Las Fierbinţi de noi şi-l trag în jos„, explica în mod plastic guvernatorul.

Potrivit Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP) indicele de disparitate (diferenţa între nivelul regiunii şi cel naţional) era, în anul 2012, de 62,7%, la capitolul PIB pe cap de locuitor, iar ultima estimare a CNP arată că în 2017 va fi de 62,2%.

(CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE) Sursa: CNP

Situaţia este cu adevărat gravă dacă se compară judeţele : PIB-ul pe locuitor din Vaslui a fost în anul 2012 de numai 2.642 de euro, de 6 ori mai mic decât cel mai mare PIB din România, înregistat în Capitală – 15.774 de euro per capita, şi de aproape 10 ori mai mic decât cel din zona euro – 25.600 de euro.

(CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

De altfel, o analiză a Eurostat publicată anul acesta arăta că cele mai mici PIB-uri din UE s-au consemnat în anul 2011 în regiunile Severozapaden (din Bulgaria) şi Nord-Est din România, ambele cu un produs intern brut reprezentând numai 29% din media europeană.

De asemenea, în top 20 regiuni cu cele mai mici PIB-uri per capita, România figurează cu 6 din cele opt zone:

Sursa: Eurostat

Potrivit estimărilor Fondului Monetar Internaţional (FMI), România a înregistrat în 2013 un PIB pe cap de locuitor de 8.630 de dolari, faţă de 18.868 dolari în cazul Cehiei, 17.929 dolari în Slovacia, 13.333 dolari în Polonia, 13.312 dolari în Croaţia, respectiv 13.171 dolari în Ungaria.

Lipsa investițiilor și a sectoarelor cu mare valoare adăugată nu vor permite județelor și regiunilor sărace să ajungă prea curând nici măcar plutonul fruntaș autohton, cu atât mai puțin nivelul european.


Într-o analiză Erste în care aderarea în 2019 la euro este considerată prea ambiţioasă, analiştii atrag atenţia: „PIB pe cap de locuitor la paritatea de cumpărare (PPS) al României este în creştere, dar a ajuns abia la 50% din media UE, în timp ce decalajul dintre ultimele state care au devenit membre ale zonei euro şi media UE a fost mult mai mic la momentul respectiv decât cel raportat în prezent de România.
Valoarea acestui indicator la care s-a facut aderarea a scăzut treptat, astfel încât decalajul dintre ţara candidată şi media UE a crescut treptat de la 11% la 33%.

2-Productivitatea: indicatorul de recuperare a diferențelor

Potrivit datelor Eurostat, economiile din Europa centrală și de est au înregistrat, între 2000 şi 2012, cele mai accentuate creșteri ale productivității muncii pe oră: Letonia (107%), România (90%), Lituania (84%), Estonia (60%) și Slovakia (57%).

Ca PIB pe angajat, România s-a plasat, la creştere în perioada 2005 – 2013, pe locul 6, după Lituania, Letonia, Slovacia, Polonia şi Bulgaria:

În pofida acestui ritm, productivitatea muncitorilor din România nu a a ajuns, în anul 2013, la jumătate din media UE 27 la acest indicator.

Sursa: Eurostat

Potrivit calculelor efectuate de analiştii Erste, la o creştere anuală de 3%, care este un ritm destul de moderat, România ar avea nevoie de aproximativ opt ani pentru a ajunge la nivelul înregistrat de Letonia la momentul aderării acesteia la zona euro.

3-Veniturile angajaţilor – gradul de sărăcie internă

La o productivitate atât de redusă, veniturile salariaţilor corespund aceluiaşi loc penultim, în clasamentul UE:

(CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)
Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

În euro, câştigul salarial median din România era în 2012 de 16 ori mai mic decât cel din statele cu cele mai mari venituri ale angajaţilor. Exprimat în PPS (ca puterea de cumpărare), era de cinci ori mai mic.

Însă România este şi ţara cu cel mai mare procent de angajaţi în risc de sărăcie, şi unul dintre statele membre cu cele mai mari procente de salarii mici. Salariile mici sunt cele cu o valoare mai mică de două treimi din salariul median (valoarea faţă de care jumătate din salariaţi are salarii mai mari, iar jumătate, mai mici).

4- Investiţiile și angajamentul antreprenorial : diferențele dintre șansele de recuperare economică

Aceleaşi zone cu PIB şi venituri mici înregistrează şi cele mai mici procente de firme pe cap de locuitor. Dacă media naţională la mia de locuitori de aproape 24 de societăţi comerciale, în Mehedinţi, Vaslui, Botoşani, Teleorman, procentele nu sar de 18 la mie.

În ceea ce priveşte investiţiile străine directe (ISD), soldul celor din Regiunea Nord – Est, la sfârşitul anului 2012, nu ajungea nici măcar la jumătate din valoarea celor înregistrate din Regiunea Centru sau Vest.

În Bucureşti – Ilfov se concentrează 60,6% din ISD, cu menţiunea că localizarea în teritoriu s-a făcut după sediul social al întreprinderilor, ceea ce nu corespunde întotdeauna cu locul de desfăşurare a activităţii economice.

5- Resursa umană înalt calificată – sursă de valoare adăugată mare

Aceleaşi judeţe au şi rate mici de populaţie cu studii superioare, acesta fiind un indicator ce arată resursele umane de care dispune o zonă pentru a realiza creştere economică rapidă.

Potrivit Eurostat, în 2012, în Europa existau doar 19 regiuni cu mai puţin de o persoană cu studii superioare la cinci locuitori, în categoria celor cu vârste între 30 şi 34 de ani.

Şase din aceste 19 regiuni se aflau în România.

Situaţia este şi mai gravă, la ponderea celor cu studii superioare în total populaţie :

(CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...