La obiect

Harta proiectelor strategice: România scoate la licitație pentru explorare alte 28 de perimetre de petrol și gaze. Marea provocare

După aproape 10 ani de amânări, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) va scoate la licitație pentru concesionare 28 de perimetre de petrol și gaze… Mai mult

11.06.2019

La obiect

Primarii marilor orașe, față în față cu ”falimentul nedeclarat” al Bucureștiului

Gabriela Firea a anunțat vineri, după trei ani de la preluarea mandatului de primar al Capitalei, că PMB și primăriile de sector ”se află în… Mai mult

10.06.2019

Chestiunea

Acoperirea importurilor cu exporturi coboară sub valorile din criză: deficit comercial sever

Deficitul comercial pe luna aprilie 2018 a fost de 1.382,7 milioane euro, cu 36% mai mare decât în aceeaşi lună a anului precedent, potrivit datelor… Mai mult

10.06.2019

La obiect

Creşterea salariului mediu real revine (nesustenabil) peste pragul de 10%. Evoluția pe domenii

Câștigul salarial mediu brut din luna aprilie 2018 a fost de 5.105 lei, cu 1,1% mai mare faţă de luna precedentă, potrivit datelor publicate de… Mai mult

10.06.2019

Cronicile

O chestiune de dus în CSAT: 7 hărți ale izolării României din cauza infrastructurii

de Cristian Grosu 24.11.2015

autostradaAșa cum chestiunea corupției a fost dusă în CSAT – și lucrurile au început să se miște – o altă problemă a României a depășit deja masa critică a prejudiciului. Infrastructura.
Deja progresele de competitivitate, obținute prin capital, tehnologie, dezvoltarea spiritului antreprenorial și libera circulație a persoanelor, mărfurilor și capitalurilor este subminată de lipsa infrastructurii.

De asemenea, unele dintre avantajele comparative ale României – ieșire la Mare prin portul Constanța, forța de muncă calificată și ieftină din Moldova și Oltenia, sectoarele cu potențial agricol excepțional de dincoace de Carpați – sunt neutralizate pur și simplu de lipsa infrastructurii în primul rând rutiere.

Un om de afaceri povestea în urmă cu ceva vreme că a decis să-și cumpere avion: calculele sale arătau că deplasarea echipelor de audit din compania sa între punctele de lucru deschise de-a lungul și de-a latul țării costa mai mult (ca timp și bani) decât costurile – nici ele mici – ale unui avion cu tot ce presupun acestea.

Un detaliu: Potrivit hărților de mai jos, distanța Constanța – Szeged (urcarea pe autostrada ungurească) se face într-un timp mai lung decât distanța Szeged-Berlin (care străbate Ungaria, Slovacia, Cehia și o bună parte din Germania). Am ales Constanța pentru că acest port ar fi putut  deveni nod comercial – unul din avantajele comparative ale României. 

La data de 1 decembrie 2018, când se vor împlini 100 de ani de la Marea Unire, Transilvania va fi racordată la Europa prin autostrăzi: România va fi, prin măcar o autostradă care să traverseze Carpații ?

Prezentăm mai jos câteva hărți a căror realitate seacă configurează izolarea unor zone întregi din România de Europa cu care face comerț și economie. Și le vom suprapune peste harta divergenței interne severe, cu observațiile necesare, care arată relația dintre lipsa infrastructurii și subdezvoltare. Or, asta e deja o problemă de siguranță națională, dat fiind că această divergență internă se adâncește an de an în loc să se amelioreze.

La final, vom veni cu niște propuneri pentru care nu trebuie să fii expert în infrastructură pentru a le demara: un cizmar cu studii completate la Moscova (Nicolae Ceaușescu) a știut în ce direcție să înceapă austostrada.

Notă: atenție, pe hărți, la numărul de ore necesare trasportului

Hărțile subdezvoltării întreținute de lipsa infrastructurii

Imaginile de mai jos aparțin unui studiu al Băncii Mondiale, făcut anul trecut, folosind date valabile pentru anul 2013: situația de astăzi este neschimbată, cu mențiunea că între timp în România s-a brevetat demolarea unui tronson de autostradă.

1-, Portul Constanța rămâne subdezvoltat și nu poate deveni un adevărat nod comercial (cu toate consecințele pozitive care decurg din acest statut) pentru că, odată ajunse măfurile aici, nu există infrastructură coerentă și directă spre granița de Vest.

România pierde, sau folosește mult sub capacitate, avantajul comparativ al ieșirii la mare :

În imaginile de mai jos: timpul necesar ajungerii mărfurilor de la Constanța la granița de Vest și în orice al punct al țării (Fig1), și timpul necesar dacă s-ar finaliza autostrăzile spre Vest (cu Pitești-Sibiu) și autostrada Moldova (București-Botoșani – unde nu trebuie străpunși Carpații).

fig1 -constanta - vest acum

(CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

 

fig2- vest - constanta

(CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

2- Cât de ruptă e România de principalii ei parteneri economici și comerciali: țările UE.

În figura 3 sunt timpii necesari ca mărfurile produse în România să ajungă la granița Schengen. Și nu e vorba numai de mărfuri: oamenii de afaceri, capitalurile, tehnologia, fluxul economic în general sunt dependente de infrastructura de trecere a Carpaților lăsată de economia lui Nicolae Ceaușescu.

În Figura 4 – cum s-ar ameliora (spectaculos) acești timpi dacă ar exista autostrăzile :

fig3- vest - țară acum

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

 

fig4 -vest - țară cu infrastructură

(CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

3- Economia și dezvoltarea ei după infrastructură. Modelul gravitațional ne arată concentrările de activitate economică.

O mențiune: Iașiul și Constanța (neracordate prin infrastructură la Europa) sunt centre de activitate economică datorită modelelor economice gândite în perioada comunistă: supraindustrializare, poziție de pol geografic, tradiție etc. Problemele de infrastructură nu le descalifică de la acest statut, însă le diminuează potențialul. 

În rest, harta arată unde și cum se concentrează banii, investițiile și comerțul în funcție de infrastructură.

Acum și/sau în cazul că se întreprinde neapărat și foarte repede ceva.

fig5- model gravitational economic

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

4- Nu există dezvoltare economică fără cel mai scump capital: capitalul uman. Modelul gravitațional demografic își exhibă și el dependența de infrastructură.

Nu e de mirare că afacerile deschise în Transilvania își caută mâna de lucru (oferind beneficii care să compenseze deplasarea) în cele mai aproiate zone de unde o pot racola: Moldova și Oltenia. Mai ușor muți banii și marfa decât oamenii:

fig 6- model gravitational demografic

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

5- Și efectele. Dintre cele numeroase, am ales o hartă făcută în urmă cu mai bine de un an de cursdeguvernare.ro, cu ”Cele 4 Românii”: dacă scoatem din calcul Bucureștiul, Constanța și Iașiul – ale căror avantaje comparative le țin pe harta europeană cu precădere datorită moștenirii economico-industriale din comunism – totul arată cum lipsa infrastructurii le subminează potențialul :

fig 7 divergenta interna

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Niște măsuri

Deși pare simplu, construirea autostrăzilor care să reconecteze România atât la Europa cât, mai ales, la ea însăși, e o chestiune care ține de atât de complicata decizie politică – a cărei incoerență seamănă uneori cu un sabotaj foarte coerent.

Căteva măsuri care ar putea tranșa această problemă :

a- introducerea MasterPlanului în legislație, cu Pitești-Sibiu prioritară

b- Lege care să consfințească construcția de autostrăzi potrivit Coridoarelor aprobate la nivel european.

c- demarat proceduri pentru construirea unei autostrăzi care să lege Moldova de restul țării și de Europa : la câți miniștri cu viză de flotant pe Bruxelles avem, nu ar trebui să fie o problemă chiar atât de mare – mai ales că am putea avea și sprijinul comisarului (român) pentru dezvoltare regională.

d- de adus problema infrastructurii în CSAT, din cel puțin 2 motive :

d1: nimic nu subminează competitivitatea României în acest moment așa cum o face infrastructura, riscăm să rămânem în zona periferică a economiei europene, cu toate consecințele care decurg de aici:
spulberarea avantajelor comparative, transformarea economiei într-o structură de tip manufacturier, depopularea unor întregi zone din cauza acestor fenomene, creșterea distanței economice dintre regiunile ”izolate” și cele prospere : deja Botoșaniul (de exemplu) e mai aproape, economic vorbind, de Ucraina, decât de media României. Iar Vasluiul de Republica Moldova.

d2- dacă problema nu e dusă în CSAT, fiecare guvern va fi îndreptățit să vină cu ”autostrăzile lui”:
deja unii se comportă – în privința tronsonului Comarnic-Brașov (pentru care guvernul Ponta luase în calcul înculsiv să garanteze anual niște sute de milioane de euro privatului din parteneriatului public-privat) se comportă ca și cum și-ar fi luat comisioanele înainte.

(Un bonus)

Și pentru nu e vorba numai de infrastructura rutieră :

1- la fel stă situația și cu transportul aerian: ruta București-Cluj (și invers) e printre puținele (și uneori singura) rută pe profit a Tarom: e drept că un bilet costă circa 230 euro (de la București spre Bruxelles-Charleroi costă jumătate).

2- În cazul că ar exista voci care să invoce alternativa (transportul feroviar) publicăm (ca sursă tot analiza Băncii Mondiale) o hartă care spune aproape totul. ”Aproape”: din 2007 – anul la care sunt valabile datele – situația s-a înrăutățit an de an. Cât s-a înrăutățit, pot fi citite ultimele date AICI-LINK.

fig8

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 24.11.2015

Lăsați un comentariu


Stiri

Suspecții pentru doborârea avionului MH17 – trei ruși și un uncrainean – vor fi judecați în Olanda

Iulian Soare

Patru suspecţi – trei ruşi şi un ucrainean – urmează să fie judecaţi în Olanda, în legătură cu rolul pe care l-au jucat în doborârea… Mai mult

Stiri

Dacian Cioloș cere partidelor din opoziție să-și clarifice calea și înceapă discuții privind viitoarea guvernare

Razvan Diaconu

Dacian Cioloș cere partidelor din opoziție să se pregătească pentru alegerile legislative din 2020 și să înceapă discuții pentru viitoarea guvernare. „E timpul să discutăm… Mai mult

Europa

Acordul pe climă de la Paris / Comisia Europeană cere creșterea țintelor – noile planuri naționale, așteptate în 3 luni

Iulian Soare

Comisia Europeană a publicat marți evaluarea proiectelor de planuri ale statelor membre pentru îndeplinirea obiectivelor uniunii energetice a UE și, în special, pentru atingerea țintelor… Mai mult

Europa

Johannes Hahn: Asistența financiară pentru Republica Moldova ar putea fi reluată la toamnă

Iulian Soare

Asistenţa financiară pentru Republica Moldova ar putea fi reluată la toamnă, a declarat miercuri comisarul european pentru politică de extindere şi vecinătate, Johannes Hahn, aflat… Mai mult

Stiri

Ministrul Teodorovici, către managerii de spitale: Nu există bani europeni, eu sunt sursă de venit la bugetul de stat, punct! Noi asumăm dacă vrem să-i plătim sau nu

Vladimir Ionescu

Ministrul de Finanțe le-a cerut marți managerilor de spitale să uite de banii europeni: “Nu există bani europeni. Sunt bani publici”, a explicat Eugen Teodorovici.… Mai mult

Stiri

Spitalele regionale românești – amânate pentru viitorul buget european: nu sunt bani de cofinanțare

Vladimir Ionescu

În acest exerciţiu bugetar nu au mai rămas bani suficienţi pentru construirea celor trei spitale regionale, banii alocaţi fiind cheltuiţi pe documentaţie, a declarat premierul… Mai mult

Stiri

Finanțele insistă să scoată Vama din subordinea ANAF – Eugen Teodorovici anunță OUG în iulie

Vladimir Ionescu

Actul normativ privind scoaterea Vămii din subordinea ANAF și transferarea acesteia sub autoritatea directă a ministrului Finanțelor va fi adoptat în luna iulie, a declarat… Mai mult