Analiză

Prognoză de primăvară, pe-un picior de plai: PIB creşte în lei, scade în euro. Triumful vine din creșterea prețurilor

Prognoza privind Produsul Intern Brut pe anul 2019 a fost revizuită în sus în termeni nominali cu 8,5 miliarde lei ( de la 1.022,5 miliarde… Mai mult

07.05.2019

Analiză

Ecuaţia bugetarilor în cheltuielile României, comparativ cu UE

Simplificat, datele consemnate în decursul timpului în execuţiile bugetare lunare publicate de Ministerul Finanţelor arată o pondere a cheltuielilor cu personalul în totalul cheltuielilor bugetare… Mai mult

07.05.2019

La obiect

Grupurile de întreprinderi străine din România și domeniile în care activează. Schimbările în ierarhie

Germania (16,9%), Franţa (11,7%) şi Italia (9,5%) sunt ţările care au cea mai mare pondere în economia României după numărul de salariaţi care activează în… Mai mult

06.05.2019

Chestiunea

Principalii 4 candidați la șefia Comisiei Europene: proiectele și viziunile fiecăruia pentru viitorul UE

Candidații susținuți de principalele patru familii politice europene să ocupe poziția de președinte al viitoarei Comisii Europene s-au confruntat joi seara într-o dezbatere privind viitorul… Mai mult

06.05.2019

Cronicile

O chestiune de dus în CSAT: 7 hărți ale izolării României din cauza infrastructurii

de Cristian Grosu 24.11.2015

autostradaAșa cum chestiunea corupției a fost dusă în CSAT – și lucrurile au început să se miște – o altă problemă a României a depășit deja masa critică a prejudiciului. Infrastructura.
Deja progresele de competitivitate, obținute prin capital, tehnologie, dezvoltarea spiritului antreprenorial și libera circulație a persoanelor, mărfurilor și capitalurilor este subminată de lipsa infrastructurii.

De asemenea, unele dintre avantajele comparative ale României – ieșire la Mare prin portul Constanța, forța de muncă calificată și ieftină din Moldova și Oltenia, sectoarele cu potențial agricol excepțional de dincoace de Carpați – sunt neutralizate pur și simplu de lipsa infrastructurii în primul rând rutiere.

Un om de afaceri povestea în urmă cu ceva vreme că a decis să-și cumpere avion: calculele sale arătau că deplasarea echipelor de audit din compania sa între punctele de lucru deschise de-a lungul și de-a latul țării costa mai mult (ca timp și bani) decât costurile – nici ele mici – ale unui avion cu tot ce presupun acestea.

Un detaliu: Potrivit hărților de mai jos, distanța Constanța – Szeged (urcarea pe autostrada ungurească) se face într-un timp mai lung decât distanța Szeged-Berlin (care străbate Ungaria, Slovacia, Cehia și o bună parte din Germania). Am ales Constanța pentru că acest port ar fi putut  deveni nod comercial – unul din avantajele comparative ale României. 

La data de 1 decembrie 2018, când se vor împlini 100 de ani de la Marea Unire, Transilvania va fi racordată la Europa prin autostrăzi: România va fi, prin măcar o autostradă care să traverseze Carpații ?

Prezentăm mai jos câteva hărți a căror realitate seacă configurează izolarea unor zone întregi din România de Europa cu care face comerț și economie. Și le vom suprapune peste harta divergenței interne severe, cu observațiile necesare, care arată relația dintre lipsa infrastructurii și subdezvoltare. Or, asta e deja o problemă de siguranță națională, dat fiind că această divergență internă se adâncește an de an în loc să se amelioreze.

La final, vom veni cu niște propuneri pentru care nu trebuie să fii expert în infrastructură pentru a le demara: un cizmar cu studii completate la Moscova (Nicolae Ceaușescu) a știut în ce direcție să înceapă austostrada.

Notă: atenție, pe hărți, la numărul de ore necesare trasportului

Hărțile subdezvoltării întreținute de lipsa infrastructurii

Imaginile de mai jos aparțin unui studiu al Băncii Mondiale, făcut anul trecut, folosind date valabile pentru anul 2013: situația de astăzi este neschimbată, cu mențiunea că între timp în România s-a brevetat demolarea unui tronson de autostradă.

1-, Portul Constanța rămâne subdezvoltat și nu poate deveni un adevărat nod comercial (cu toate consecințele pozitive care decurg din acest statut) pentru că, odată ajunse măfurile aici, nu există infrastructură coerentă și directă spre granița de Vest.

România pierde, sau folosește mult sub capacitate, avantajul comparativ al ieșirii la mare :

În imaginile de mai jos: timpul necesar ajungerii mărfurilor de la Constanța la granița de Vest și în orice al punct al țării (Fig1), și timpul necesar dacă s-ar finaliza autostrăzile spre Vest (cu Pitești-Sibiu) și autostrada Moldova (București-Botoșani – unde nu trebuie străpunși Carpații).

fig1 -constanta - vest acum

(CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

 

fig2- vest - constanta

(CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

2- Cât de ruptă e România de principalii ei parteneri economici și comerciali: țările UE.

În figura 3 sunt timpii necesari ca mărfurile produse în România să ajungă la granița Schengen. Și nu e vorba numai de mărfuri: oamenii de afaceri, capitalurile, tehnologia, fluxul economic în general sunt dependente de infrastructura de trecere a Carpaților lăsată de economia lui Nicolae Ceaușescu.

În Figura 4 – cum s-ar ameliora (spectaculos) acești timpi dacă ar exista autostrăzile :

fig3- vest - țară acum

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

 

fig4 -vest - țară cu infrastructură

(CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

3- Economia și dezvoltarea ei după infrastructură. Modelul gravitațional ne arată concentrările de activitate economică.

O mențiune: Iașiul și Constanța (neracordate prin infrastructură la Europa) sunt centre de activitate economică datorită modelelor economice gândite în perioada comunistă: supraindustrializare, poziție de pol geografic, tradiție etc. Problemele de infrastructură nu le descalifică de la acest statut, însă le diminuează potențialul. 

În rest, harta arată unde și cum se concentrează banii, investițiile și comerțul în funcție de infrastructură.

Acum și/sau în cazul că se întreprinde neapărat și foarte repede ceva.

fig5- model gravitational economic

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

4- Nu există dezvoltare economică fără cel mai scump capital: capitalul uman. Modelul gravitațional demografic își exhibă și el dependența de infrastructură.

Nu e de mirare că afacerile deschise în Transilvania își caută mâna de lucru (oferind beneficii care să compenseze deplasarea) în cele mai aproiate zone de unde o pot racola: Moldova și Oltenia. Mai ușor muți banii și marfa decât oamenii:

fig 6- model gravitational demografic

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

5- Și efectele. Dintre cele numeroase, am ales o hartă făcută în urmă cu mai bine de un an de cursdeguvernare.ro, cu ”Cele 4 Românii”: dacă scoatem din calcul Bucureștiul, Constanța și Iașiul – ale căror avantaje comparative le țin pe harta europeană cu precădere datorită moștenirii economico-industriale din comunism – totul arată cum lipsa infrastructurii le subminează potențialul :

fig 7 divergenta interna

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Niște măsuri

Deși pare simplu, construirea autostrăzilor care să reconecteze România atât la Europa cât, mai ales, la ea însăși, e o chestiune care ține de atât de complicata decizie politică – a cărei incoerență seamănă uneori cu un sabotaj foarte coerent.

Căteva măsuri care ar putea tranșa această problemă :

a- introducerea MasterPlanului în legislație, cu Pitești-Sibiu prioritară

b- Lege care să consfințească construcția de autostrăzi potrivit Coridoarelor aprobate la nivel european.

c- demarat proceduri pentru construirea unei autostrăzi care să lege Moldova de restul țării și de Europa : la câți miniștri cu viză de flotant pe Bruxelles avem, nu ar trebui să fie o problemă chiar atât de mare – mai ales că am putea avea și sprijinul comisarului (român) pentru dezvoltare regională.

d- de adus problema infrastructurii în CSAT, din cel puțin 2 motive :

d1: nimic nu subminează competitivitatea României în acest moment așa cum o face infrastructura, riscăm să rămânem în zona periferică a economiei europene, cu toate consecințele care decurg de aici:
spulberarea avantajelor comparative, transformarea economiei într-o structură de tip manufacturier, depopularea unor întregi zone din cauza acestor fenomene, creșterea distanței economice dintre regiunile ”izolate” și cele prospere : deja Botoșaniul (de exemplu) e mai aproape, economic vorbind, de Ucraina, decât de media României. Iar Vasluiul de Republica Moldova.

d2- dacă problema nu e dusă în CSAT, fiecare guvern va fi îndreptățit să vină cu ”autostrăzile lui”:
deja unii se comportă – în privința tronsonului Comarnic-Brașov (pentru care guvernul Ponta luase în calcul înculsiv să garanteze anual niște sute de milioane de euro privatului din parteneriatului public-privat) se comportă ca și cum și-ar fi luat comisioanele înainte.

(Un bonus)

Și pentru nu e vorba numai de infrastructura rutieră :

1- la fel stă situația și cu transportul aerian: ruta București-Cluj (și invers) e printre puținele (și uneori singura) rută pe profit a Tarom: e drept că un bilet costă circa 230 euro (de la București spre Bruxelles-Charleroi costă jumătate).

2- În cazul că ar exista voci care să invoce alternativa (transportul feroviar) publicăm (ca sursă tot analiza Băncii Mondiale) o hartă care spune aproape totul. ”Aproape”: din 2007 – anul la care sunt valabile datele – situația s-a înrăutățit an de an. Cât s-a înrăutățit, pot fi citite ultimele date AICI-LINK.

fig8

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 24.11.2015

Lăsați un comentariu


Stiri

Baraje de Poliție, jandarmi și străzi închise la Târgoviște înainte de mitingul PSD

Vladimir Ionescu

Orașul Târgoviște arată ca sub stare de asediu înainte de mitingul electoral al PSD programat să aibă loc la prânz în capitala județului Dâmbovița, anunță… Mai mult

Stiri

Turcia va produce împreună cu Rusia sisteme antirachetă S-500 – anunț Recep Erdogan

Iulian Soare

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat sâmbătă că achiziţionarea sistemului de apărare rusesc S-400 este o afacere încheiată şi a adăugat că Ankara va… Mai mult

Europa

Cancelarul Sebastian Kurz anunță alegeri anticipate în Austria

Iulian Soare

Cancelarul austriac  Sebastian Kurz a anunţat, sâmbătă seară, că rupe coaliţia guvernamentală cu FPO, partid de extremă dreapta, şi că a propus președintelui organizarea, cât… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis la mitingul PNL: ”Vă chem la referendum, dacă pierdem justiția, pierdem tot!”

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a îndemnat românii să se prezinte la alegerile europarlamentare din 26 mai și să voteze și la referendum. Șeful statului a participat… Mai mult

Europa

Scandal politic în Austria / UPDATE – Vicecancelarul Strache a demisionat, după postarea unui film care i-a compromis cariera politică

Iulian Soare

Update. Vicecancelarul austriac Heinz-Christian Strache și-a anunțat sâmbătă demisia. Funcția din guvern va fi preluată de ministrul transporturilor, Norbert Hofer. Demisia survine publicării vineri seara,… Mai mult

Stiri

Viorica Dăncilă asigură că România își menține decizia de a muta ambasada din Israel

Vladimir Ionescu

Viorica Dăncilă l-a sunat pe ambasadorul israelian la Bucureşti, David Saranga, pentru a-l asigura că România îşi menţine angajamentul de a muta Ambasada din Israel… Mai mult

Europa

Rusia a reprimit drept de vot în Consiliul Europei

Iulian Soare

Rusia rămâne membră a Consiliului Europei duupă ce, vineri, membrii acestei organizații au ajuns la o înțelegere care rezolvă disputa care a început odată cu… Mai mult