Chestiunea

România – cele mai mari costuri de finanțare din statele ECE: perspective de creștere și accentuare a vulnerabilității

Costurile de finanţare ale României şi Ungariei au crescut, în vreme ce ale altor ţări central europene au rămas stabile, în ultima săptămână – cu… Mai mult

12.02.2018

La obiect

UE – probleme în economie: Deficit mare de forță de muncă, rata ocupării a ajuns la un record istoric

Rata ocupării forței de muncă în UE în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani a crescut în mod constant în… Mai mult

12.02.2018

Chestiunea

Reforma ANAF s-a blocat. Banca Mondială: Nu există angajament politic pentru reforme

Banca Mondială a constatat că procesul de modernizare al ANAF s-a blocat imediat după prima etapă a achiziției sistemului de management al veniturilor bugetare, finalizată… Mai mult

12.02.2018

Chestiunea

Cercetarea: dacă mediul privat nu o finanțează, nici statul nu o stimulează. Câteva comparații cu suratele de suferință din Est

România s-a plasat anul trecut pe penultima poziţie între statele membre UE ca pondere în PIB a cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare. Cu doar 0,48%, ţara noastră… Mai mult

11.02.2018

Premieră – PIB-ul trimestrial a depășit pragul de 40 miliarde euro. O comparație cu statele UE

de Marin Pana 2.2.2016

crestereProdusul Intern Brut trimestrial al României a depășit pentru prima dată în al treilea sfert din 2015 pragul de 40 miliarde euro în valori ajustate sezonier, potrivit datelor prelucrate și comunicate de Eurostat.

Astfel, țara noastră face parte din grupul de țări situate exact la mijlocul puterilor economice europene și figurează în continuare drept a 16-a economie din UE, cu șanse de a prinde din urmă alte trei state.

(Citiți și: ””Trăiască importurile”: Consumul crește mult mai repede decât economia – abia a început anul excesului de cere”)

Pe de o parte, trebuie remarcat că forța economică a României echivalează cu cea însumată pentru Croația, Bulgaria, Slovenia și Lituania luate la un loc.

Pe de altă parte, reprezentăm doar ceva mai mult de un procent la nivelul UE și mai puțin de o zecime din economia italiană, cea mai slabă dintre cele patru mari puteri economice ale Europei Unite.

tabel1De remarcat faptul că doar aceste patru mari state însumează aproape două treimi din totalul rezultatului consemnat de statistica PIB la nivel european, ceea ce indică o puternică polarizare și o dependență a evoluțiilor din țările mai mici de cea a primelor clasate.

Este și cazul României, care direcționează cele mai mari exporturi către trio-ul Germania – Italia – Franța, majoritar în cadrul UE și în zona Euro.

Contrar unor aserțiuni hazardate, pe termen mediu, nu putem spera decât să avansăm până pe poziția a 13-a în cadrul UE iar pe termen lung (spre foarte lung) să prindem top 10 al celor mai puternice economii europene.

Este exclusă atingerea locului 7 care ne-ar fi indicat în funcție de populație și teritoriu. Acesta va reveni aproape sigur Poloniei, țară mai dezvoltată și cu o populație aproape dublă.

Dacă ne uităm la progresul înregistrat de România în ultimii ani la recuperarea decalajelor față de țările mai dezvoltate din UE, observăm că avansul înregistrat în euro a depășit cu mult ( cu 60% – 90%) creșterea reală pe care a calculat-o INS.

Explicația constă în păstrarea stabilității cursului de schimb al leului față de euro în termeni nominali.

Aportul stabilității cursului de schimb

tabel2Practic, o parte semnificativă din câștigul de productivitate înregistrat în economia românească a fost trimis în întărirea monedei naționale.
Aceasta a părut că stă pe loc, dacă ar fi să ne luăm după cifrele nominale, dar, în realitate, s-a apreciat față de euro. Ceea ce a mărit puterea de achiziție a mărfurilor de piața unică chiar și în absența unor creșteri ale veniturilor în expresie bănească.

Așadar, recuperarea mai rapidă a decalajelor față de Occident ține nu doar de creșterea rezultatelor economice exprimate în monedă națională dar și, în proporție considerabilă – după cum s-a demonstrat -, de capacitatea de menține stabilitatea cursului de schimb, stabilitate de natură să amplifice aceste rezultate.

Astfel, cursul mediu euro/leu a fost aproape identic în 2015 (4,4450 lei/euro) cu cel din 2014 ( 4,4446 lei/euro) și chiar mai mic decât cel din 2012 (4,4560 lei/euro). Acesta a fost un factor-cheie în amplificarea efectelor benefice în plan finaciar (inclusiv pentru cei care aveau de achitat credite în valută) ale creșterii economice. Factor neglijat prin puterea obișniței de a avea un curs cvasistabil deși, prin definiție, el este flotant.

Din păcate, sub presiune creșterii prea rapide a veniturilor populației, nivelul mediu atins în ultima lună a anului trecut a depășit în premieră pragul 4,50 lei/euro iar valoarea de 4,53 lei/euro din ianuarie 2016, deși marchează o creștere relativ redusă față de luna anterioară, este și ea un record al primei luni a anului.

Reamintim că în trimestrul din 2015 în care s-a consemnat trecerea către PIB a pragului de 40 miliarde euro, cursul de schimb mediu a fost de 4,4282 lei/euro. La un curs de peste 4,50 lei/euro, acest prag nu ar mai fi fost trecut.

Or, se conturează un scenariu în care producția de bunuri și servicii va trebui să facă mari eforturi pentru a ține pasul cu creșterea veniturilor exprimate în lei.

(Citiți și: ”Aurelian Dochia: Să nu uităm de forțarea creșterii peste potențial din 2005. La contextul intern asemănător se adaugă riscurile externe”)

Așadar, revenind la nivelul PIB și la faptul că, mai devreme sau mai târziu vom face trecerea la moneda unică europeană, ar trebui să fim mai atenți la păstrarea unor atuuri pe calea recuperării decalajelor de nivel de trai. Pentru că atunci când se va trage linia la intrarea în Zona Euro, sub această linie vor figura ca rezultate definitive și bătute în cuie valori în euro.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 2.2.2016

Un raspuns

  1. Nelu Stiuca
    2.2.2016, 8:54 pm

    DA Premieră – PIB-ul trimestrial a depășit pragul de 40 miliarde euro, ne intereseaza cat este valoarea adaugata din acesta.

Lăsați un comentariu


Europa

Fondurile Europene: Noile condiții de accesare dezbină liderii statelor UE

Adrian N Ionescu

Liderii europeni sunt divizaţi în privinţa ideii de introducere a unor noi condiţii pentru accesarea fondurilor europene, cum ar fi acceptarea redistribuirii migranţilor sau situaţia… Mai mult

Stiri

Procuroarea care investighează dosarul Tel Drum – anchetată de Inspecția Judiciară

Vladimir Ionescu

Inspecţia Judiciară (IJ) s-a sesizat din oficiu şi efectuează cercetări prealabile faţă de procurorul DNA Alexandra Lăncrănjan (foto), care instrumentează dosarul Tel Drum, potrivit unei… Mai mult

Europa

Rusia pune noi condiții pentru a dezgheța relațiile cu Republica Moldova

Iulian Soare

Șeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov a pus două condiții omologului său de la Chișinău, Tudor Ulianovski, „ca un prim pas pentru îmbunătăţirea relaţiilor dintre Rusia… Mai mult

Stiri

Transgaz – credit de 60 de milioane de euro de la BERD pentru gazoductul BRUA

Vladimir Ionescu

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) acordă un împrumut de 278 de milioane de lei (60 de milioane de euro) pentru construcţia unui gazoductului… Mai mult

Stiri

Proiect: Terenurile de pe traseul gazoductului BRUA vor fi scoase din circuitul agricol fără acordul proprietarilor

Vladimir Ionescu

Peste 17.000 de terenuri aflate pe traseul gazoductului BRUA vor fi scoase din circuitul agricol, fără  să se ceară acordul proprietarilor, dacă Guvernul va aproba proiectul… Mai mult

Europa

Liderii statelor UE se opun fuziunii funcțiilor președinției Comisiei Europene și a celei a Consiliului European

Iulian Soare

Liderii statelor membre ale Uniunii Europene au respins propunerea ca preşedintele Comisiei Europene să fie în mod automat în fruntea listei candidaților selecţionaţi de către… Mai mult

Stiri

135 de procurori din DNA acuză: Cererea de revocare a șefei DNA, bazată pe neadevăruri și pe supoziții

Vladimir Ionescu

Un număr de 135 de procurori anticorupție cer Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) apărarea reputaţiei profesionale şi a independenţei procurorilor, după afirmațiile făcute în ultima… Mai mult