Premieră – PIB-ul trimestrial a depășit pragul de 40 miliarde euro. O comparație cu statele UE

de Marin Pana | 2.2.2016 .

crestereProdusul Intern Brut trimestrial al României a depășit pentru prima dată în al treilea sfert din 2015 pragul de 40 miliarde euro în valori ajustate sezonier, potrivit datelor prelucrate și comunicate de Eurostat.

Astfel, țara noastră face parte din grupul de țări situate exact la mijlocul puterilor economice europene și figurează în continuare drept a 16-a economie din UE, cu șanse de a prinde din urmă alte trei state.

(Citiți și: ””Trăiască importurile”: Consumul crește mult mai repede decât economia – abia a început anul excesului de cere”)

Pe de o parte, trebuie remarcat că forța economică a României echivalează cu cea însumată pentru Croația, Bulgaria, Slovenia și Lituania luate la un loc.

Pe de altă parte, reprezentăm doar ceva mai mult de un procent la nivelul UE și mai puțin de o zecime din economia italiană, cea mai slabă dintre cele patru mari puteri economice ale Europei Unite.

tabel1De remarcat faptul că doar aceste patru mari state însumează aproape două treimi din totalul rezultatului consemnat de statistica PIB la nivel european, ceea ce indică o puternică polarizare și o dependență a evoluțiilor din țările mai mici de cea a primelor clasate.

Este și cazul României, care direcționează cele mai mari exporturi către trio-ul Germania – Italia – Franța, majoritar în cadrul UE și în zona Euro.

Contrar unor aserțiuni hazardate, pe termen mediu, nu putem spera decât să avansăm până pe poziția a 13-a în cadrul UE iar pe termen lung (spre foarte lung) să prindem top 10 al celor mai puternice economii europene.

Este exclusă atingerea locului 7 care ne-ar fi indicat în funcție de populație și teritoriu. Acesta va reveni aproape sigur Poloniei, țară mai dezvoltată și cu o populație aproape dublă.

Dacă ne uităm la progresul înregistrat de România în ultimii ani la recuperarea decalajelor față de țările mai dezvoltate din UE, observăm că avansul înregistrat în euro a depășit cu mult ( cu 60% – 90%) creșterea reală pe care a calculat-o INS.

Explicația constă în păstrarea stabilității cursului de schimb al leului față de euro în termeni nominali.

Aportul stabilității cursului de schimb

tabel2Practic, o parte semnificativă din câștigul de productivitate înregistrat în economia românească a fost trimis în întărirea monedei naționale.
Aceasta a părut că stă pe loc, dacă ar fi să ne luăm după cifrele nominale, dar, în realitate, s-a apreciat față de euro. Ceea ce a mărit puterea de achiziție a mărfurilor de piața unică chiar și în absența unor creșteri ale veniturilor în expresie bănească.

Așadar, recuperarea mai rapidă a decalajelor față de Occident ține nu doar de creșterea rezultatelor economice exprimate în monedă națională dar și, în proporție considerabilă – după cum s-a demonstrat -, de capacitatea de menține stabilitatea cursului de schimb, stabilitate de natură să amplifice aceste rezultate.

Astfel, cursul mediu euro/leu a fost aproape identic în 2015 (4,4450 lei/euro) cu cel din 2014 ( 4,4446 lei/euro) și chiar mai mic decât cel din 2012 (4,4560 lei/euro). Acesta a fost un factor-cheie în amplificarea efectelor benefice în plan finaciar (inclusiv pentru cei care aveau de achitat credite în valută) ale creșterii economice. Factor neglijat prin puterea obișniței de a avea un curs cvasistabil deși, prin definiție, el este flotant.

Din păcate, sub presiune creșterii prea rapide a veniturilor populației, nivelul mediu atins în ultima lună a anului trecut a depășit în premieră pragul 4,50 lei/euro iar valoarea de 4,53 lei/euro din ianuarie 2016, deși marchează o creștere relativ redusă față de luna anterioară, este și ea un record al primei luni a anului.

Reamintim că în trimestrul din 2015 în care s-a consemnat trecerea către PIB a pragului de 40 miliarde euro, cursul de schimb mediu a fost de 4,4282 lei/euro. La un curs de peste 4,50 lei/euro, acest prag nu ar mai fi fost trecut.

Or, se conturează un scenariu în care producția de bunuri și servicii va trebui să facă mari eforturi pentru a ține pasul cu creșterea veniturilor exprimate în lei.

(Citiți și: ”Aurelian Dochia: Să nu uităm de forțarea creșterii peste potențial din 2005. La contextul intern asemănător se adaugă riscurile externe”)

Așadar, revenind la nivelul PIB și la faptul că, mai devreme sau mai târziu vom face trecerea la moneda unică europeană, ar trebui să fim mai atenți la păstrarea unor atuuri pe calea recuperării decalajelor de nivel de trai. Pentru că atunci când se va trage linia la intrarea în Zona Euro, sub această linie vor figura ca rezultate definitive și bătute în cuie valori în euro.

Publicat la data de 2.2.2016 .

Un raspuns

  1. Nelu Stiuca
    2.2.2016, 8:54 pm

    DA Premieră – PIB-ul trimestrial a depășit pragul de 40 miliarde euro, ne intereseaza cat este valoarea adaugata din acesta.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

România și ponderea specialiştilor în tehnologia informaţiei

La nivelul UE, nu mai puţin de 8,2 milioane persoane au fost angajate în anul 2016 ca specialişti în Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii (ICT,...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Banca Mondială / Trend nou – ”orașele magnet”: numărul românilor care doresc să emigreze, mai mic decât al celor care vor să se mute în altă localitate din țară

Aproximativ 3,6 milioane de români cu rezidența în țară intenționează să se mute în următorii cinci ani, potrivit unui sondaj prezentat în raportul “Orașe-magnet,...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Maximele istorice ale burselor: Între jocul QE al marilor bănci centrale și fragilitatea creșterii economice globale

Deciziiile marilor bănci centrale ale lumii privind infuziile de lichidități și normalizarea regimurilor dobânzii sunt încă mai importante decât rezultatele economiilor, pentru marii jucători...Citeste mai departe »

Iulian Soare

Analiză Eurasia Group: Pentru reforma UE, priviți Germania, nu Franța

Mujtaba Rahman, specialist al Eurasia Group, analizează ”motoarele” care împing UE spre reformare, considerând că marile decizii vor fi adoptate după alegerile din Germania,...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

„Efectul de avuție” sporește economisirea și investiția în paralel cu consumul

Creșterea veniturilor disponibile, respectiv efectul de avuție indus de aceasta au stimulat nu numai consumul, ci și economisirea la nivelul populației, ca și investiţiile personale în...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Noua tentativă a Ucrainei de a sparge blocada Rusiei spre Vest. De ce va eșua și aceasta

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De mai bine de o săptămână, Ucraina dă semnale repetate și insistente, la nivel înalt, că este pregătită să reia ofensiva politico-diplomatică...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română