Chestiunea

Competitivitatea României 2017: Contribuția mediului de afaceri la scăderea cu 6 poziții în Top

World Economic Forum a publicat un nou Raport al Competitivității Globale, în care România este clasată pe locul 68 între cele 138 de state care… Mai mult

25.10.2017

Analiză

România – pe contrasens în UE cu evoluţia deficitului bugetar

România este singurul stat membru UE care a atins limita de deficit bugetar permisă prin regulile de stabilitate economică stabilite la Maastricht pentru aderarea la… Mai mult

24.10.2017

Analiză

De ce mutarea contribuţiilor e o manevră riscantă: Matematica schimbării

Mutarea contribuţiilor de la angajator la salariat, în forma anunţată de Executiv, ar avea un efect relativ minor asupra încasărilor şi salariilor, din punct de… Mai mult

23.10.2017

Chestiunea

Un paradox care să ne pună pe gânduri: creştere economică rapidă fără întreprinderi care cresc rapid

Deşi ne-am plasat în fruntea UE la creştere economică pe ultimii doi ani în termeni de evoluţie a PIB, această performanţă notabilă primii a fost… Mai mult

22.10.2017

Premieră – PIB-ul trimestrial a depășit pragul de 40 miliarde euro. O comparație cu statele UE

de Marin Pana 2.2.2016

crestereProdusul Intern Brut trimestrial al României a depășit pentru prima dată în al treilea sfert din 2015 pragul de 40 miliarde euro în valori ajustate sezonier, potrivit datelor prelucrate și comunicate de Eurostat.

Astfel, țara noastră face parte din grupul de țări situate exact la mijlocul puterilor economice europene și figurează în continuare drept a 16-a economie din UE, cu șanse de a prinde din urmă alte trei state.

(Citiți și: ””Trăiască importurile”: Consumul crește mult mai repede decât economia – abia a început anul excesului de cere”)

Pe de o parte, trebuie remarcat că forța economică a României echivalează cu cea însumată pentru Croația, Bulgaria, Slovenia și Lituania luate la un loc.

Pe de altă parte, reprezentăm doar ceva mai mult de un procent la nivelul UE și mai puțin de o zecime din economia italiană, cea mai slabă dintre cele patru mari puteri economice ale Europei Unite.

tabel1De remarcat faptul că doar aceste patru mari state însumează aproape două treimi din totalul rezultatului consemnat de statistica PIB la nivel european, ceea ce indică o puternică polarizare și o dependență a evoluțiilor din țările mai mici de cea a primelor clasate.

Este și cazul României, care direcționează cele mai mari exporturi către trio-ul Germania – Italia – Franța, majoritar în cadrul UE și în zona Euro.

Contrar unor aserțiuni hazardate, pe termen mediu, nu putem spera decât să avansăm până pe poziția a 13-a în cadrul UE iar pe termen lung (spre foarte lung) să prindem top 10 al celor mai puternice economii europene.

Este exclusă atingerea locului 7 care ne-ar fi indicat în funcție de populație și teritoriu. Acesta va reveni aproape sigur Poloniei, țară mai dezvoltată și cu o populație aproape dublă.

Dacă ne uităm la progresul înregistrat de România în ultimii ani la recuperarea decalajelor față de țările mai dezvoltate din UE, observăm că avansul înregistrat în euro a depășit cu mult ( cu 60% – 90%) creșterea reală pe care a calculat-o INS.

Explicația constă în păstrarea stabilității cursului de schimb al leului față de euro în termeni nominali.

Aportul stabilității cursului de schimb

tabel2Practic, o parte semnificativă din câștigul de productivitate înregistrat în economia românească a fost trimis în întărirea monedei naționale.
Aceasta a părut că stă pe loc, dacă ar fi să ne luăm după cifrele nominale, dar, în realitate, s-a apreciat față de euro. Ceea ce a mărit puterea de achiziție a mărfurilor de piața unică chiar și în absența unor creșteri ale veniturilor în expresie bănească.

Așadar, recuperarea mai rapidă a decalajelor față de Occident ține nu doar de creșterea rezultatelor economice exprimate în monedă națională dar și, în proporție considerabilă – după cum s-a demonstrat -, de capacitatea de menține stabilitatea cursului de schimb, stabilitate de natură să amplifice aceste rezultate.

Astfel, cursul mediu euro/leu a fost aproape identic în 2015 (4,4450 lei/euro) cu cel din 2014 ( 4,4446 lei/euro) și chiar mai mic decât cel din 2012 (4,4560 lei/euro). Acesta a fost un factor-cheie în amplificarea efectelor benefice în plan finaciar (inclusiv pentru cei care aveau de achitat credite în valută) ale creșterii economice. Factor neglijat prin puterea obișniței de a avea un curs cvasistabil deși, prin definiție, el este flotant.

Din păcate, sub presiune creșterii prea rapide a veniturilor populației, nivelul mediu atins în ultima lună a anului trecut a depășit în premieră pragul 4,50 lei/euro iar valoarea de 4,53 lei/euro din ianuarie 2016, deși marchează o creștere relativ redusă față de luna anterioară, este și ea un record al primei luni a anului.

Reamintim că în trimestrul din 2015 în care s-a consemnat trecerea către PIB a pragului de 40 miliarde euro, cursul de schimb mediu a fost de 4,4282 lei/euro. La un curs de peste 4,50 lei/euro, acest prag nu ar mai fi fost trecut.

Or, se conturează un scenariu în care producția de bunuri și servicii va trebui să facă mari eforturi pentru a ține pasul cu creșterea veniturilor exprimate în lei.

(Citiți și: ”Aurelian Dochia: Să nu uităm de forțarea creșterii peste potențial din 2005. La contextul intern asemănător se adaugă riscurile externe”)

Așadar, revenind la nivelul PIB și la faptul că, mai devreme sau mai târziu vom face trecerea la moneda unică europeană, ar trebui să fim mai atenți la păstrarea unor atuuri pe calea recuperării decalajelor de nivel de trai. Pentru că atunci când se va trage linia la intrarea în Zona Euro, sub această linie vor figura ca rezultate definitive și bătute în cuie valori în euro.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 2.2.2016

Un raspuns

  1. Nelu Stiuca
    2.2.2016, 8:54 pm

    DA Premieră – PIB-ul trimestrial a depășit pragul de 40 miliarde euro, ne intereseaza cat este valoarea adaugata din acesta.

Lăsați un comentariu


Stiri

Fonduri suplimentare pentru bugetele locale

Razvan Diaconu

Aproximativ 240 de milioane de lei vor fi alocate suplimentar bugetelor locale din 36 de județe în vederea susținerii sistemului de protecție a copilului, a… Mai mult

Stiri

DNA – nouă plângere la CSM privind “afirmațiile calomnioase și denigratoare” ale lui C.P. Tăriceanu

Vladimir Ionescu

DNA a sesizat CSM în legătură cu o nouă declarație în care președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, acuză Direcția Anticorupție că este un instrument politic.… Mai mult

Stiri

Guvernul cere abilitare pentru a emite ordonanțe în vacanța parlamentară. Obiectivele vizate

Vladimir Ionescu

Executivul a aprobat miercuri un proiect de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legii organice, pe perioada… Mai mult

Stiri

Semestrul European 2018: România urmează o politică fiscală prociclică, deficitul structural a urcat la 2,3%, față ținta MTO de 1%

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană (CE) a stabilit că România nu a luat măsuri eficiente pentru a-şi „corecta abaterea semnificativă de la planul de ajustare în vederea atingerii… Mai mult

Stiri

Cazul Coman-Hamilton / Curtea de Justiție a UE a început audierile. Miza – recunoașterea căsătoriilor între persoane de același sex în scopul liberei circulații

Vladimir Ionescu

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a început marți audierile în care cazul românul Adrian Coman cere ca România să-i recunoască dreptul de rezidență… Mai mult

Stiri

România – campioana solicitărilor OLAF pentru deschiderea de dosare penale și recuperare de fonduri delapidate

Iulian Soare

Dosarul Tel Drum în care este acuzat și Liviu Dragnea este doar unul dintre cele 11 cazuri în care Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a… Mai mult

Stiri

Marile confederații sindicale și 39 de ONG-uri cheamă românii la proteste pentru a bloca modificarea legilor justiției și transferul contribuțiilor sociale

Vladimir Ionescu

Două dintre cele mai mari confederații sindicale – BNS și Cartel Alfa – precum și 39 de grupuri civice și organizații neguvernamentale au lansat miercuri… Mai mult