fbpx

Chestiunea

Finanțele internaționale pun România ”la colț”: creștere bruscă la 3,72% a dobânzilor pe termen lung. Top-ul dobânzilor în UE

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a crescut din nou în luna august 2021, până la un fulminant 3,72%, potrivit datelor publicate de Banca… Mai mult

14.09.2021

La obiect

Datoria externă totală, majorată cu 4 mld. euro într-o singură lună – deficitul de cont curent la 7 luni, mai mare cu 70% față de aceeași perioadă din 2020

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat la finele lunii iulie 2021 un deficit de 9.057 milioane euro, cu aproape 70% peste nivelul din… Mai mult

13.09.2021

La obiect

România importă aproape jumătate din resursele energetice primare de care are nevoie. Deficitul de gaze crește cel mai mult

Importurile de resurse energetice primare, de aproape 8,845 milioane de tone echivalent petrol (tep), au acoperit aproape 45% din totalul resurselor de energie primară consumate… Mai mult

13.09.2021

La obiect

Creșterea puterii de cumpărare aterizează – Educația a coborât spre minus15%

Câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2021 a fost de 5.780 lei, cu 1 (un) leu mai mult față de luna precedentă, potrivit datelor… Mai mult

12.09.2021

Premieră – PIB-ul trimestrial a depășit pragul de 40 miliarde euro. O comparație cu statele UE

de Marin Pana 2.2.2016

crestereProdusul Intern Brut trimestrial al României a depășit pentru prima dată în al treilea sfert din 2015 pragul de 40 miliarde euro în valori ajustate sezonier, potrivit datelor prelucrate și comunicate de Eurostat.

Astfel, țara noastră face parte din grupul de țări situate exact la mijlocul puterilor economice europene și figurează în continuare drept a 16-a economie din UE, cu șanse de a prinde din urmă alte trei state.

(Citiți și: ””Trăiască importurile”: Consumul crește mult mai repede decât economia – abia a început anul excesului de cere”)

Pe de o parte, trebuie remarcat că forța economică a României echivalează cu cea însumată pentru Croația, Bulgaria, Slovenia și Lituania luate la un loc.

Pe de altă parte, reprezentăm doar ceva mai mult de un procent la nivelul UE și mai puțin de o zecime din economia italiană, cea mai slabă dintre cele patru mari puteri economice ale Europei Unite.

tabel1De remarcat faptul că doar aceste patru mari state însumează aproape două treimi din totalul rezultatului consemnat de statistica PIB la nivel european, ceea ce indică o puternică polarizare și o dependență a evoluțiilor din țările mai mici de cea a primelor clasate.

Este și cazul României, care direcționează cele mai mari exporturi către trio-ul Germania – Italia – Franța, majoritar în cadrul UE și în zona Euro.

Contrar unor aserțiuni hazardate, pe termen mediu, nu putem spera decât să avansăm până pe poziția a 13-a în cadrul UE iar pe termen lung (spre foarte lung) să prindem top 10 al celor mai puternice economii europene.

Este exclusă atingerea locului 7 care ne-ar fi indicat în funcție de populație și teritoriu. Acesta va reveni aproape sigur Poloniei, țară mai dezvoltată și cu o populație aproape dublă.

Dacă ne uităm la progresul înregistrat de România în ultimii ani la recuperarea decalajelor față de țările mai dezvoltate din UE, observăm că avansul înregistrat în euro a depășit cu mult ( cu 60% – 90%) creșterea reală pe care a calculat-o INS.

Explicația constă în păstrarea stabilității cursului de schimb al leului față de euro în termeni nominali.

Aportul stabilității cursului de schimb

tabel2Practic, o parte semnificativă din câștigul de productivitate înregistrat în economia românească a fost trimis în întărirea monedei naționale.
Aceasta a părut că stă pe loc, dacă ar fi să ne luăm după cifrele nominale, dar, în realitate, s-a apreciat față de euro. Ceea ce a mărit puterea de achiziție a mărfurilor de piața unică chiar și în absența unor creșteri ale veniturilor în expresie bănească.

Așadar, recuperarea mai rapidă a decalajelor față de Occident ține nu doar de creșterea rezultatelor economice exprimate în monedă națională dar și, în proporție considerabilă – după cum s-a demonstrat -, de capacitatea de menține stabilitatea cursului de schimb, stabilitate de natură să amplifice aceste rezultate.

Astfel, cursul mediu euro/leu a fost aproape identic în 2015 (4,4450 lei/euro) cu cel din 2014 ( 4,4446 lei/euro) și chiar mai mic decât cel din 2012 (4,4560 lei/euro). Acesta a fost un factor-cheie în amplificarea efectelor benefice în plan finaciar (inclusiv pentru cei care aveau de achitat credite în valută) ale creșterii economice. Factor neglijat prin puterea obișniței de a avea un curs cvasistabil deși, prin definiție, el este flotant.

Din păcate, sub presiune creșterii prea rapide a veniturilor populației, nivelul mediu atins în ultima lună a anului trecut a depășit în premieră pragul 4,50 lei/euro iar valoarea de 4,53 lei/euro din ianuarie 2016, deși marchează o creștere relativ redusă față de luna anterioară, este și ea un record al primei luni a anului.

Reamintim că în trimestrul din 2015 în care s-a consemnat trecerea către PIB a pragului de 40 miliarde euro, cursul de schimb mediu a fost de 4,4282 lei/euro. La un curs de peste 4,50 lei/euro, acest prag nu ar mai fi fost trecut.

Or, se conturează un scenariu în care producția de bunuri și servicii va trebui să facă mari eforturi pentru a ține pasul cu creșterea veniturilor exprimate în lei.

(Citiți și: ”Aurelian Dochia: Să nu uităm de forțarea creșterii peste potențial din 2005. La contextul intern asemănător se adaugă riscurile externe”)

Așadar, revenind la nivelul PIB și la faptul că, mai devreme sau mai târziu vom face trecerea la moneda unică europeană, ar trebui să fim mai atenți la păstrarea unor atuuri pe calea recuperării decalajelor de nivel de trai. Pentru că atunci când se va trage linia la intrarea în Zona Euro, sub această linie vor figura ca rezultate definitive și bătute în cuie valori în euro.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 2.2.2016

Un raspuns

  1. Nelu Stiuca
    2.2.2016, 8:54 pm

    DA Premieră – PIB-ul trimestrial a depășit pragul de 40 miliarde euro, ne intereseaza cat este valoarea adaugata din acesta.

Lăsați un comentariu


Stiri

Puterea de cumpărare a salariului mediu net pe 2020, echivalentă cu circa 1.200 de euro

Marin Pana

Câștigul salarial mediu net pe 2020 a fost de 3.217 lei (echivalentul a 665 euro nominal la cursul mediu comunicat de BNR) pe lună, în… Mai mult

Stiri

Proiect / Certificatul Covid, obligatoriu pentru angajații din spitale – în lipsa lui urmează suspendarea și concedierea

Vladimir Ionescu

Personalul spitalelor, publice şi private, are obligaţia să prezinte un certificat digital Covid-19, conform unui proiect de lege elaborat de Ministerul Sănătății. Cei fără certificat… Mai mult

Stiri

Deficit 3% în 2024: Angajamentul României pentru a debloca întreaga componentă de creditare din PNRR

Victor Bratu

România este unul dintre puținele state membre UE care vor utiliza integral componenta de creditare – 14,9 miliarde euro – pusă la dispoziție prin PNRR.… Mai mult

Stiri

De ce a respins Comisia Europeană proiectul de irigații din PNRR

Victor Bratu

Unul dintre cele mai mari proiecte pe care România a încercat fără succes să le impună în PNRR este cel al irigațiilor. Proiectul a fost… Mai mult

Stiri

Ministerul Energiei așteaptă recomandările Comisiei Europene pentru compensarea facturilor la electricitate și la gaze

Vladimir Ionescu

Guvernul așteaptă recomandările Comisiei Europene privind măsurile pentru compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale, a declarat ministrul Energiei, Virgil Popescu, luni, în cadrul… Mai mult

Stiri

Deficitul bugetar a urcat la 3,35% din PIB la nivelul lunii august

Vladimir Ionescu

Execuția bugetului general consolidat în primele opt luni ale anului 2021 s-a încheiat cu un deficit de 39,36 miliarde de lei (3,35% din PIB) în… Mai mult

Europa

Gazele se vor scumpi încă 5 ani de-acum încolo, spune șeful Vitol, cel mai mare trader mondial de petrol

Adrian N Ionescu

Condițiile de piață sunt favorabile creșterii prețurilor la gazele naturale în următorii 5 ani, chiar dacă nu este probabil ca nivelurile „extreme” actuale să fie… Mai mult