Premieră – PIB-ul trimestrial a depășit pragul de 40 miliarde euro. O comparație cu statele UE

Produsul Intern Brut trimestrial al României a depășit pentru prima dată în al treilea sfert din 2015 pragul de 40 miliarde euro în valori ajustate sezonier, potrivit datelor prelucrate și comunicate de Eurostat.

Astfel, țara noastră face parte din grupul de țări situate exact la mijlocul puterilor economice europene și figurează în continuare drept a 16-a economie din UE, cu șanse de a prinde din urmă alte trei state.

(Citiți și: ””Trăiască importurile”: Consumul crește mult mai repede decât economia – abia a început anul excesului de cere”)

Pe de o parte, trebuie remarcat că forța economică a României echivalează cu cea însumată pentru Croația, Bulgaria, Slovenia și Lituania luate la un loc.

Pe de altă parte, reprezentăm doar ceva mai mult de un procent la nivelul UE și mai puțin de o zecime din economia italiană, cea mai slabă dintre cele patru mari puteri economice ale Europei Unite.

De remarcat faptul că doar aceste patru mari state însumează aproape două treimi din totalul rezultatului consemnat de statistica PIB la nivel european, ceea ce indică o puternică polarizare și o dependență a evoluțiilor din țările mai mici de cea a primelor clasate.

Este și cazul României, care direcționează cele mai mari exporturi către trio-ul Germania – Italia – Franța, majoritar în cadrul UE și în zona Euro.

Contrar unor aserțiuni hazardate, pe termen mediu, nu putem spera decât să avansăm până pe poziția a 13-a în cadrul UE iar pe termen lung (spre foarte lung) să prindem top 10 al celor mai puternice economii europene.

Este exclusă atingerea locului 7 care ne-ar fi indicat în funcție de populație și teritoriu. Acesta va reveni aproape sigur Poloniei, țară mai dezvoltată și cu o populație aproape dublă.

Dacă ne uităm la progresul înregistrat de România în ultimii ani la recuperarea decalajelor față de țările mai dezvoltate din UE, observăm că avansul înregistrat în euro a depășit cu mult ( cu 60% – 90%) creșterea reală pe care a calculat-o INS.

Explicația constă în păstrarea stabilității cursului de schimb al leului față de euro în termeni nominali.

Aportul stabilității cursului de schimb

Practic, o parte semnificativă din câștigul de productivitate înregistrat în economia românească a fost trimis în întărirea monedei naționale.
Aceasta a părut că stă pe loc, dacă ar fi să ne luăm după cifrele nominale, dar, în realitate, s-a apreciat față de euro. Ceea ce a mărit puterea de achiziție a mărfurilor de piața unică chiar și în absența unor creșteri ale veniturilor în expresie bănească.

Așadar, recuperarea mai rapidă a decalajelor față de Occident ține nu doar de creșterea rezultatelor economice exprimate în monedă națională dar și, în proporție considerabilă – după cum s-a demonstrat -, de capacitatea de menține stabilitatea cursului de schimb, stabilitate de natură să amplifice aceste rezultate.

Astfel, cursul mediu euro/leu a fost aproape identic în 2015 (4,4450 lei/euro) cu cel din 2014 ( 4,4446 lei/euro) și chiar mai mic decât cel din 2012 (4,4560 lei/euro). Acesta a fost un factor-cheie în amplificarea efectelor benefice în plan finaciar (inclusiv pentru cei care aveau de achitat credite în valută) ale creșterii economice. Factor neglijat prin puterea obișniței de a avea un curs cvasistabil deși, prin definiție, el este flotant.

Din păcate, sub presiune creșterii prea rapide a veniturilor populației, nivelul mediu atins în ultima lună a anului trecut a depășit în premieră pragul 4,50 lei/euro iar valoarea de 4,53 lei/euro din ianuarie 2016, deși marchează o creștere relativ redusă față de luna anterioară, este și ea un record al primei luni a anului.

Reamintim că în trimestrul din 2015 în care s-a consemnat trecerea către PIB a pragului de 40 miliarde euro, cursul de schimb mediu a fost de 4,4282 lei/euro. La un curs de peste 4,50 lei/euro, acest prag nu ar mai fi fost trecut.

Or, se conturează un scenariu în care producția de bunuri și servicii va trebui să facă mari eforturi pentru a ține pasul cu creșterea veniturilor exprimate în lei.

(Citiți și: ”Aurelian Dochia: Să nu uităm de forțarea creșterii peste potențial din 2005. La contextul intern asemănător se adaugă riscurile externe”)

Așadar, revenind la nivelul PIB și la faptul că, mai devreme sau mai târziu vom face trecerea la moneda unică europeană, ar trebui să fim mai atenți la păstrarea unor atuuri pe calea recuperării decalajelor de nivel de trai. Pentru că atunci când se va trage linia la intrarea în Zona Euro, sub această linie vor figura ca rezultate definitive și bătute în cuie valori în euro.