”Trăiască importurile”: Consumul crește mult mai repede decât economia – abia a început anul excesului de cerere

În anul 2015, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu

autovehicule şi motociclete) a crescut faţă de anul 2014 ca serie brută cu 8,9%, potrivit datelor communicate de INS.

Această creștere este de aproximativ 2,5 ori mai mare decât avansul PIB și semnifică dezvoltarea unei neconcordanțe majore între producția de bunuri și servicii și veniturile aflate la dispoziția populației.

Pe fondul unei conjuncturi speciale a numărului de zile lucrătoare şi de sezonalitate, ultima lună a anului a adus un spor de achiziții de 8,6% față de luna precedentă ( doar 0,6% dacă se face corecția cu zilele lucrătoare și sezonalitatea, dar ceea ce contează efectiv este volumul total al sumelor cheltuite, mai puțin tendința de a cheltui mai mulți bani zilnic).

Dar, cea mai bună imagine a evoluțiilor din comerț o oferă comparația între decembrie 2015 și decembrie 2014, interval în care s-a produs simultan atât creșteri consistente ale veniturilor salariale și ale pensiilor cât și generalizarea scăderii TVA la produsele alimentare.

Demn de menționat : deficitul din comerțul exterior pe segmentul de bunuri urcase deja, după primele 11 luni ale anului 2015, la 6,5 miliarde euro, fiind cu circa un miliard de euro mai mare decât în aceeași perioadă a anului 20114.

Chiar și în serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2015, comparativ cu luna decembrie 2014 s-a înregistrat o creştere a vânzărilor cu 13%, urmare în principal a majorărilor înregistrate la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+26,3%) dar şi la vânzările de produse nealimentare (+9,3%).

Pe fondul scăderii prețurilor la carburanți, cifra de afaceri consemnată în comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu 1,1%.

Evoluția cifrei de afaceri (CA) din comerț cumulată de la începutul anului față de aceeași perioadă a anului precedent (%) :

”Trăiască importurile”

Din evoluția pe parcursul anului trecut se poate observa că declicul apetitului pentru creșterea semnificativă a consumului, peste capacitatea indicată de creșterea economică, s-a produs la începutul primăverii, după care lucrurile par să fi scăpat de sub control odată cu reducerea taxării produselor alimentare.

Ar fi de reținut și faptul că, de fapt, comerțul constituie partea principală a serviciilor iar acestea contribuie la formarea PIB cam cu jumătate din total sau, altfel pusă problema, cam de două ori mai mult decât industria. Cu alte cuvinte, o parte semnificativă din creșterea economică a venit tocmai din creșterea apetitului pentru consum.

Tocmai de aceea, avansul economic dezbrăcat de excesul de cerere, adică partea sustenabilă și care se poate menține pe termen mediu și lung, ar arăta cu mult mai modest decât valorile afișate acum drept dovadă a unei gestiuni economice de excepție. Desigur, o creștere era necesară pentru că ponderea în PIB a remunerării muncii era relativ redusă și aveam deficit pe partea de PIB potențial.

Totuși, ritmul în care s-a mers și faptul că ”am sărit calul” în partea cealaltă spre finalul anului, ne va trimite inevitabil în exces de cerere pe parcursul lui 2016, va genera dezechilibre macroeconomice și tendințe inflașioniste greu de gestionat, cu atât mai mult cu cât anul electoral este abia la început. Început marcat de indexări inoportune ca mărime și acordări de beneficii sociale exact când se reducea și TVA –ul cu patru puncte procentuale la toate mărfurile.

Dacă am ajuns la un ritm de creștere de 13% a vânzărilor din comerț în luna decembrie 2015, înainte de aceste indexări, de scăderea TVA și de intrarea în perioada oficială de soldări la toate magazinele, ne putem închipui cum vor arăta în curând cifrele din comerț pentru primele luni ale acestui an. Întrebarea este numai unde se va stabiliza acest iureș de consum și cum va putea fi gestionată situația.

Chiar și cu un ritm de creștere economică de 4%, devine clar că absorbția mărfurilor suplimentar achiziționate cu banii în plus disponibili se va face predominant din import. Este greu de crezut că producția internă se va adapta atât de rapid la cererea sporită iar această evoluție se va vedea undeva în alți indicatori economici. Cei pe care de-abia îi aliniasem la cerințele Maastricht.