Manfred Weber, șeful grupului de centru-dreapta PPE, promite că va face presiuni pentru eliminarea interdicției comercializării mașinilor cu motoare cu combustie internă din 2035. Câștigul electoral al dreptei în Parlamentul European repune în discuție ”Agenda verde” a UE, Green Deal, scrie Politico.
Prima măsură verde pusă în discuție este interzicerea din 2035 a vânzării de autovehicule cu motoare cu combustie internă – un pilon central al planului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pe şoselele Europei, prevăzut în cadrul „Green Deal”. Acesta a fost primul lucru menţionat de Manfred Weber, liderul Partidului Popular European (PPE), grupul de centru-dreapta, care a obţinut cele mai multe locuri în Parlamentul European în urma alegerilor.
Weber a declarat pentru Politico că interdicţia a fost o „greşeală”, promiţând că grupul său va discuta despre anularea acestei prevederi în „zilele următoare”.
Este o situaţie complet răsturnată faţă de precedentele alegeri europene din 2019, când toţi liderii, cu excepţia extremei drepte, au mizat pe cartea ecologică, în timp ce activiştii climatici, în frunte cu Greta Thunberg, mărşăluiau în stradă. Acum, planurile ambițioase ale UE de a limita încălzirea globală sunt reanalizate după alegeri în care partidele de pe dreapta au crescut, în timp ce verzii și socialiștii europeni s-au prăbuşit.
Un Green Deal mai puțin verde
Peter Liese, liderul grupului climatic al PPE în Parlamentul European, a declarat pentru Politico că rezultatele alegerilor au confirmat viziunea partidului său pentru un „Green Deal” mai puțin verde.
Green Deal este programul UE de eliminare a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2050.
„Va trebui să facem unele ajustări. Interzicerea motoarelor cu combustie – aceasta trebuie să dispară”, a spus el.
Un alt domeniu critic va fi agricultura, pe care PPE a promis să o protejeze de reglementări mai agresive în domeniul climei.
Totuşi, nu va fi atât de uşor. Anularea interdicţiei privind autovehiculele pe benzină sau motorină ar contrazice direct candidatul principal al PPE, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a introdus interdicţia şi a susţinut-o în campania electorală pentru un al doilea mandat de cinci ani în fruntea executivului UE. De asemenea, orice măsură de eliminare a legii ar declanşa un război total cu partidele de stânga.
Un lucru este acum sigur, potrivit lui Liese: „Nu vor mai fi luate decizii fără PPE”.
“Mă aştept ca noul Parlament European să folosească şi volanul sau pedala de frână, nu doar pedala de acceleraţie”
La rândul său, Alexandr Vondra, un eurodeputat ceh care a lucrat la legislaţia privind clima pentru grupul radical de dreapta Conservatorii şi Reformiştii Europeni (ECR), a declarat că politica în domeniul climei va deveni mai „realistă” în următorii cinci ani. „Dacă aş compara elaborarea politicilor privind Green Deal cu conducerea unei maşini, mă aştept ca noul Parlament European să folosească şi volanul sau pedala de frână, nu doar pedala de acceleraţie”, a spus el.
Pascal Canfin, un eurodeputat francez centrist care a fost preşedintele Comisiei de mediu a Parlamentului în ultima legislatură, a insistat că alegerile nu au produs „o majoritate pentru a desfiinţa Green Deal”.
Alţii nu au fost însă atât de siguri, potrivit Politico. „Green Deal nu este mort. Dar va trebui să vedem ce ne vor aduce următoarele săptămâni”, a declarat Michael Bloss, un eurodeputat verde german. „Dacă există majorităţi în care sunt implicate partide de dreapta, o revenire (asupra acestei politici) este o posibilitate”, a recunoscut el.
Liese a declarat că PPE este hotărât să reducă la zero contribuţia UE la încălzirea globală până în 2050, aşa cum cer obiectivele climatice ale blocului. „Dacă progresul este asimilat cu interdicţiile, va exista un regres”, a avertizat el. „Nu se va da înapoi în ceea ce priveşte obiectivele climatice, dar în ceea ce priveşte interdicţiile şi birocraţia, da” – a confirmat Liesse.
Green Deal și negocierile șefiei Comisiei Europene
Ursula von der Leyen va lupta acum pentru un al doilea mandat la conducerea executivului UE, ceea ce va necesita sprijinul Parlamentului European. Pentru a ajunge acolo, von der Leyen va încerca să construiască o coaliţie cu partide de centru-stânga şi cu PPE. Însă, dacă va pierde chiar şi câteva locuri din partea acestor partide, s-ar putea să nu obţină majoritatea de care are nevoie. Asta înseamnă că ea ar putea căuta să se înţeleagă cu Verzii sau cu dreapta dură.
Oricum ar fi, Green Deal promite să fie o piedică majoră. Principalul candidat al Verzilor, Bas Eickhout, a declarat că partidul său nu va susţine nicio revenire asupra legilor existente, inclusiv în ceea ce priveşte interzicerea motoarelor cu combustie. „Pentru noi, este destul de clar că legile care au fost adoptate trebuie să rămână pe drumul cel bun şi cred că asta este şi ceea ce doresc companiile”, a afirmat ecologistul.
Green Deal este un pachet complex de legi care reglementează emisiile de gaze cu efect de seră din aproape fiecare domeniu al economiei, dar care se referă şi la mulţi alţi poluanţi industriali. Marea majoritate a pachetului a trecut deja prin Parlament, iar Manfred Weber a declarat că PPE nu urmăreşte să dizolve acordul în întregime. „Nu va exista o revizuire a Green Deal în ansamblul său”, a dat el asigurări.
Consilierii ştiinţifici independenţi ai UE au subliniat necesitatea nu doar de a menţine politicile existente, ci şi de a face mult mai mult, în special în ceea ce priveşte emisiile din agricultură. Demonstraţiile zgomotoase din capitalele europene organizate la începutul acestui an arată însă că publicul vrea altceva.
Verzii, în cădere liberă
Duminică, la petrecerea de la Bruxelles organizată de Verzi în noaptea alegerilor, în sală s-a făcut linişte când au apărut primele rezultate din Germania. Partidul a alunecat de pe locul doi pe patru, cu mult în urma Alternativei pentru Germania, partid de extremă dreapta.
Germanii au indicat pacea, securitatea socială şi imigraţia ca fiind aspectele decisive pentru comportamentul lor de vot. Tema schimbărilor climatice, care a ocupat primul loc în 2019, a coborât pe locul patru, chiar dacă două treimi dintre oameni au declarat că se tem că încălzirea globală le va distruge mijloacele de trai.
În Franţa, Verzii au fost aproape de eliminarea completă din Parlament, oscilând în jurul pragului de 5% necesar pentru a obţine un loc în Parlamentul European.
Într-adevăr, preocupările legate de consecinţele devastatoare ale schimbărilor climatice nu mai conduc agenda publică aşa cum se întâmpla la alegerile din 2019. „Aş spune că este încă o preocupare a multor oameni”, a declarat Eickhout, candidatul principal al Verzilor. „Dar nu este principala preocupare”, a recunoscut el.
(Citiți și: ”Cristian Grosu / Europa von der Leyen și muncitorul german al lui Draghi”)
***
