Președintele Comisiei Europene a sugerat miercuri, potrivit Politico, că este deschisă ca, după alegerile europene din iunie, să colaboreze cu unii politicieni din familia ECR (gruparea conservatorilor și reformiștilor europeni), care se poziționează mai la dreapta decât propriul ei partid de centru-dreapta (PPE), în anumite condiții.
„Linia de demarcație este: „Sunteți pentru democrație?”, „Ne apărați valorile?”, „Susțineți ferm statul de drept?”, „Suțineți Ucraina?” și „Vă opuneți încercării lui Putin de a slăbi și de a împărți Europa? Și aceste răspunsuri trebuie să fie foarte clare”, a spus Ursula von der Leyen când a fost întrebată dacă va colabora cu ECR.
Precizarea finală a Ursulei von der Leyen: ”Ești împotriva domniei legii? Imposibil să colaborăm. Ești prietenul lui Putin? Din nou, imposibil să colaborăm!”
După ce în primul său mandat a promovat o legislație ambițioasă în domeniul climei, Ursula von der Leyen candidează pentru un al doilea mandat de cinci ani la conducerea Comisiei Europene, cu o nouă platformă. Aceasta pune acum accent pe securitate, industrie și diluează ambițiile climatice pentru a le face ”mai acceptabile” pentru marile afaceri.
(Citește și: ”Ursula von der Leyen anunță o strategie pentru industria de armament și va propune un comisar pentru apărare”)
Previziunile electorale arată că Ursula von der Leyen va avea nevoie de noi aliați
Dar pentru a ajunge din nou în fruntea Comisiei va avea nevoie de aprobarea majorității deputaților europeni din Parlamentul European, care se preconizează că se va deplasa spre dreapta.
De precizat: Ursula von der Leyen a obținut primul mandat de președinte al Comisiei cu doar 9 voturi mai multe decât avea nevoie. Sprijinul pentru Ursula von der Leyen a fost furnizat de PPE, S&D și Renew.
În 2024 însă, sondajele arată o importantă creștere a voturilor pentru dreapta spectrului politic, o prognozele arătând că dreapta naționalistă și extrema dreaptă ar putea obține aproape un sfert din locurile din noul Parlamentul European, în iunie. Aceleași sondaje indică potențiale pierderi de mandate pentru Renew și pentru S&D.
În aceste condiții, Ursula von der Leyen trebuie să își asigure susținerea unei a patra familii politice europene pentru a fi sigură că obține acest al doilea mandat. Cei mai previzibili aliați ar fi Verzii (profund nemulțumiți de reducerea ambițiilor climatice) sau ECR.
Proiectele controversate puse în așteptare: Green Deal și aderarea Ucrainei
În așteptarea votului din iunie, mai multe proiecte ale Comisiei Europene care puteau afecta scorul PPE au fost puse în așteptare.
(Citește și: ”Declarația de la Anvers”: industria europeană se trezește din pumni. Ursula von de Leyen a participat la o întâlnire cu ușile închise cu marii industriași”)
Este puțin probabil, de exemplu, ca negocierile de aderare cu Ucraina să înregistreze progrese semnificative înainte de alegerile din iunie. După aprobarea Consiliului pentru deschiderea negocierilor, decizie luată în decembrie 2023, Ursula von der Leyen ar fi trebuit deja să prezinte următorul pas: așa-numitul cadru de negociere, care stabilește liniile directoare și principiile de bază pentru discuțiile de aderare.
Într-o conferință de presă de miercuri, susținută împreună cu lideryul PPE Manfred Weber, Ursula von der Leyen a anunțat: „Încă lucrăm la cadrul de negociere. Cea mai bună presupunere este că acesta nu va fi gata înainte de alegerile europene, ci după aceea.”
Mai multe state europene, aflate sub asaltul fermierilor nemulțumiți de impactul facilităților economice acordate Ucrainei, se opun din motive evident electorale ca dezbaterile legate de aderarea Ucrainei să avanseze înainte de alegeri.
Chiar și inițiativa-fanion a primului mandat- Green Deal – suferă de câteva luni importante modificări.
Cea mai recentă a fost sugerată miercuri: interdicția motoarelor cu combustie internă după 2035 s-ar putea să nu se mai aplice în totalitate, fiind pregătită exceptarea pentru motoarele cu ardere internă ce folosesc combustibili ecologici.
Energia nucleară a fost deja reintrodusă în familia energiilor curate, iar țintele de reducere a emisiior de carbon urmează să fie ajustate.
Tot sub presiunea fermierilor, Comisia a amânat, din nou, punerea în aplicare a legii de reinstaurare a naturii pe terenuri agricole.
***
Urmărește-ne pe Google News
