Chestiunea

Analiză GlobalFocus Centre: Vulnerabilitățile statale ale României în fața jocurilor Rusiei în țările din Est

Premisa, fără echivoc: Propaganda, dezinformarea, acțiunile subversive și influența nefastă sunt instrumente cu ajutorul cărora războiul poate continua în timp de pace. Inamicul țintește azi… Mai mult

17.04.2018

La obiect

Indicatorii principali din educaţie: România în context european

Unul dintre obiectivele strategice ale ONU pentru dezvoltarea sustenabilă îl constituie calitatea educaţiei, cu asigurarea accesului echitabil şi a unei calităţi corespunzătoare pe tot parcursul… Mai mult

16.04.2018

La obiect

Consiliul Fiscal – analiză în context regional: Cum compromit politicile fiscale prociclice creşterea economică pe termen lung

România este captivă unor politici fiscale şi salariale ostile dezvoltării economiei sustenabile pe termen lung. Unul dintre cele mai izbitoare argumente este amplitudinea  foarte mare… Mai mult

16.04.2018

Chestiunea

Finanţarea României: cum ne-am despărțit de Ungaria și Polonia la costurile de împrumut

Septembrie 2016: Randamentul de piaţă al titlurilor de stat româneşti pe 10 ani era de 2,97%. Situație foarte bună: randamentul era mai mic cu  două… Mai mult

15.04.2018

Ponderea investiţiilor publice, la minime istorice

de Marin Pana 21.1.2018

Potrivit datelor Eurostat, România se află la cel mai scăzut nivel al investiţiilor publice ca pondere în PIB din întreaga perioadă monitorizată, cu doar 3,6%.

Cifra e valabilă pentru anul 2016, însă nici în anul 2017 factorii de răspundere nu au rupt bugetul cu investiții.

Cifra reprezintă mult mai puţin faţă de anul precedent, când reuşise să revină deasupra pragului de cinci procente. Prag critic pe care l-a depăşit în întregul interval 2006 – 2011 (v. tabelul).

Se poate observa cum aderarea a adus iniţial un interes relativ ridicat pentru alocarea de fonduri publice pentru investiţii. În primii doi ani de apartenenţă la UE şi chiar şi în primul an criză economică (e adevărat că şi pe fondul unei scăderi pronunţate a PIB în 2009), sumele aferente au trecut de 6%.

Din păcate, în timp, guvernele au găsit de cuviinţă să reducă fondurile pentru investiţii, cu excepţia notabilă a anului 2015, singurul care s-a apropiat de bunele practici economice pentru stabilitatea financiară şi dezvoltarea durabilă a ţării.

Reamintim că atunci ne-am încadrat cu deficitul la doar -0,8% pe standard ESA şi am îndepinit celebrul MTO – întreacăt fie spus, e mai puţin important dacă premierul de atunci ştia la ce se referă acronimul în limba engleză pentru obiectiv pe termen mediu. Important este că am ajustat sănătos deficitul structural şi puteam fi premiantul clasei.

Însă, în loc să perseverăm în alocarea de fonduri publice pentru dezvoltarea ţării ( a se citi generic „autostrăzi, şcoli şi spitale” mai pe înţelesul tuturor), poate şi sub imperiul faptului că nu se mai pot deturna cu uşurinţă banii europeni puşi la dispoziţie doar pentru proiecte clare, am inversat trendul sănătos şi am început să chefuim cu banii din buget, reducând masiv investiţiile.

Cifrele oferite tot de Eurostat arată sintetic şi cât se poate de clar cea mai mare scădere a alocărilor pentru investiţii publice, survenită tot în 2016. Din păcate, practica a continuat în 2017 (inclusiv la revizuirile bugetare recente, pe fondul dificultăţilor de colectare a veniturilor sperate şi a angajamentelor de creşteri de salarii bugetare şi pensii asumate hazardat)

… Și 2017 … :

Datele din execuţia bugetară la zece luni din 2017 arată o creştere ( cam şapte miliarde de lei în plus faţă de prestaţia dezamăgitoare din 2016) într-un an al sumelor destinate proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile şi o reducere destul de importantă a cheltuielilor de capital (aproximativ două miliarde de lei sub aceeaşi perioadă din anul anterior), dar să aşteptăm rezultatul final, pe date europene oficiale.

… Și 2018 …

Pentru susținerea investițiilor publice, în proiectul de buget pentru anul 2018 cheltuielile destinate investițiilor însumează doar 38,5 miliarde lei, reprezentând aproximativ 4,2% în PIB. Adică, cel puțin declarativ și planificat mai mult decât contraperformanţa din 2016, dar tot cel mai mic procentaj din 2006 încoace, chiar în cazul că până la urmă se vor aloca acești bani..

În mod evident, insuficient în raport cu necesităţile acumulate în timp prin nerealizarea unor obiective majore precum autotrăzile care să traverseze Carpaţii sau spitalele regionale în care să nu se mai moară pe capete din cauza lipsei de aparatură şi a infecţiilor intraspitaliceşti.

Fără a face trimiteri la noianuri de cifre şi a dezvolta o dispută referitoare la includerea de fonduri europene pe post de investiţii publice pentru a da mai bine la procentajul din PIB, se pune o singură întrebare:

Cât alocăm NOI, contribuabilii, din banii NOȘTRI ( ca să-i putem accesa pe ai LOR) pentru investiţii publice ? Mai mult sau mai puţin de 5% din PIB (ca să avem un reper simplu, deja destul de evident în istoria ultimilor ani) ? Adică ne pasă de ţară, de societatea în care trăim şi în care poate că am vrea să trăiască şi copiii noştri, sau ne interesează doar să băgăm cât mai mulţi bani în consum de moment.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.1.2018

2 comentarii

  1. adani
    21.1.2018, 9:49 pm

    Domnilor, lasati abureala asta cu investitiile.Eu inteleg perfect rolul lor in economie, insa majoritatea achizitiilor de bunuri si servicii din Romania se fac la suprapret de catre stat, inclusiv cele din fonduri europene! Am avut ocazia sa vad unele facturi de la un proiect local din fonduri europene pentru o cladire ce se vrea a fi centru turistic! Atunci mi-am dat seama ce fraieri sunteuropenii cand deconteaza tot felul de
    ‘investitii” la suprapret! Lacele din fonduri guvernamentale nici nu vreau sa ma gandesc! Deci, ca experti, ar trebui sa va preocupati inainte de calitatea investitiilor, sau randamentul/eficienta lor, si doar pe urma de cantitate!

  2. babic
    24.1.2018, 12:42 am

    adani

    Mda.
    Nu mai facem investitii, că se fură.
    Nu mai băgăm calculatoarele in priză, că sunt viruși.
    Nu mai mergem cu masina, că ne paște accidentul.

    Si, cu voia ta, nu mai vorbim, ca să nu spunem prostii… ☺

Lăsați un comentariu


Stiri

Tolo.ro: O notă a SRI arată cum politicieni și magistrați care se pregăteau să pună mână pe DNA divulgau informații secrete spionului chinez Wang Yan

Razvan Diaconu

O lungă anchetă jurnalistică a echipei Mirela Neag, Răzvan Luțac, Cătălin Tolontan culminează joi cu publicarea informației că o serie de politicieni și magistrați transmiteau… Mai mult

Stiri

Președintele Iohannis atacă la CCR legea prin care Monitorul Oficial trece de la Guvern la Camera Deputaților

Vladimir Ionescu

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, joi, Curţii Constituţionale a României o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 202/1998 privind organizarea… Mai mult

Stiri

Ministrul Justiției: Dacă protocoalele cu SRI sunt nelegale, semnatarii ar putea răspunde penal

Vladimir Ionescu

În cazul în care protocoalele se dovedesc nelegale, condamnările pe baza lor ar putea fi revizuite, iar semnatarii lor ar putea răspunde penal, a explicat… Mai mult

Europa

Președintele Cehiei anunță mutarea la Ierusalim a ambasadei din Israel. Guvernul se opune

Iulian Soare

Președintele ceh, Milos Zeman, a anunțat miercuri că țara sa își va muta ambasada la Ierusalim. În Cehia, însă, o astfel de decizie nu-i aparține… Mai mult

Europa

UE vrea să facă rezerve bugetare pentru a traversa cu bine eventuale noi șocuri economice

Iulian Soare

La Bruxelles este analizată o propunere care vizează, pe fondul creșterii bugetului UE, crearea unui ”buffer” financiar menit să protejeze ratingul de credit AAA al… Mai mult

Stiri

Sevil Shhaideh la DNA: a fost inculpată oficial în ”Dosarul Belina”

Vladimir Ionescu

Fostul vicepremier Sevil Shhaideh a petrecut miercuri trei ore în sediul DNA, unde i s-a adus la cunștință că este inculpată în Dosarul Belina, în… Mai mult

Stiri

Studiu – Fundaţia Friedrich Ebert: O statistică a religiozității și credinței la români. Diferență între credință și atitudinea socială

Mariana Bechir

Un procent de 95% din români cred în Dumnezeu, dar numai 27% consideră necesară organizarea unui referendum pentru definirea constituţională a familiei, potrivit unor date… Mai mult