Chestiunea

Bruxellesul confirmă adevărata porcărie de la București: România NU a solicitat UE niciun ajutor suplimentar. Rezultatul ”prevenției”: 77% dintre cazurile din UE-Ucraina apar în România

Pentru a evita minciunile și manipulările de la București, cursdeguvernare.ro a cerut detalii de la Bruxelles, pentru a analiza măsurile și eficiența liptei împotriva pestei… Mai mult

10.09.2018

Analiză

Cum se vede România prin prisma indicatorilor economici ai UE

Eurostatistics reprezintă o sinteză bazată pe un set de indicatori standardizat şi armonizat pentru comparabilitate între ţări la nivelul Uniunii Europene (Principal European Economic Indicators… Mai mult

09.09.2018

Chestiunea

Începe școala: Rata mare de abandon educaţional și problemele economiei pe termen lung

Proporţia celor care au părăsit timpuriu procesul de şcolarizare sau de formare profesională a scăzut puternic pe ansamblul Uniuni Europene, de la 17,0% în anul… Mai mult

09.09.2018

Europa

Parlamentul European și Partidul Popular European se pregătesc de ”testul Orban”

Pentru cel mai mare grup politic al UE a sosit momentul adevărului – Parlamentul European votează miercuri dacă să solicite Consiliului UE declanșarea procedurilor din… Mai mult

09.09.2018

Ponderea investiţiilor publice, la minime istorice

de Marin Pana 21.1.2018

Potrivit datelor Eurostat, România se află la cel mai scăzut nivel al investiţiilor publice ca pondere în PIB din întreaga perioadă monitorizată, cu doar 3,6%.

Cifra e valabilă pentru anul 2016, însă nici în anul 2017 factorii de răspundere nu au rupt bugetul cu investiții.

Cifra reprezintă mult mai puţin faţă de anul precedent, când reuşise să revină deasupra pragului de cinci procente. Prag critic pe care l-a depăşit în întregul interval 2006 – 2011 (v. tabelul).

Se poate observa cum aderarea a adus iniţial un interes relativ ridicat pentru alocarea de fonduri publice pentru investiţii. În primii doi ani de apartenenţă la UE şi chiar şi în primul an criză economică (e adevărat că şi pe fondul unei scăderi pronunţate a PIB în 2009), sumele aferente au trecut de 6%.

Din păcate, în timp, guvernele au găsit de cuviinţă să reducă fondurile pentru investiţii, cu excepţia notabilă a anului 2015, singurul care s-a apropiat de bunele practici economice pentru stabilitatea financiară şi dezvoltarea durabilă a ţării.

Reamintim că atunci ne-am încadrat cu deficitul la doar -0,8% pe standard ESA şi am îndepinit celebrul MTO – întreacăt fie spus, e mai puţin important dacă premierul de atunci ştia la ce se referă acronimul în limba engleză pentru obiectiv pe termen mediu. Important este că am ajustat sănătos deficitul structural şi puteam fi premiantul clasei.

Însă, în loc să perseverăm în alocarea de fonduri publice pentru dezvoltarea ţării ( a se citi generic „autostrăzi, şcoli şi spitale” mai pe înţelesul tuturor), poate şi sub imperiul faptului că nu se mai pot deturna cu uşurinţă banii europeni puşi la dispoziţie doar pentru proiecte clare, am inversat trendul sănătos şi am început să chefuim cu banii din buget, reducând masiv investiţiile.

Cifrele oferite tot de Eurostat arată sintetic şi cât se poate de clar cea mai mare scădere a alocărilor pentru investiţii publice, survenită tot în 2016. Din păcate, practica a continuat în 2017 (inclusiv la revizuirile bugetare recente, pe fondul dificultăţilor de colectare a veniturilor sperate şi a angajamentelor de creşteri de salarii bugetare şi pensii asumate hazardat)

… Și 2017 … :

Datele din execuţia bugetară la zece luni din 2017 arată o creştere ( cam şapte miliarde de lei în plus faţă de prestaţia dezamăgitoare din 2016) într-un an al sumelor destinate proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile şi o reducere destul de importantă a cheltuielilor de capital (aproximativ două miliarde de lei sub aceeaşi perioadă din anul anterior), dar să aşteptăm rezultatul final, pe date europene oficiale.

… Și 2018 …

Pentru susținerea investițiilor publice, în proiectul de buget pentru anul 2018 cheltuielile destinate investițiilor însumează doar 38,5 miliarde lei, reprezentând aproximativ 4,2% în PIB. Adică, cel puțin declarativ și planificat mai mult decât contraperformanţa din 2016, dar tot cel mai mic procentaj din 2006 încoace, chiar în cazul că până la urmă se vor aloca acești bani..

În mod evident, insuficient în raport cu necesităţile acumulate în timp prin nerealizarea unor obiective majore precum autotrăzile care să traverseze Carpaţii sau spitalele regionale în care să nu se mai moară pe capete din cauza lipsei de aparatură şi a infecţiilor intraspitaliceşti.

Fără a face trimiteri la noianuri de cifre şi a dezvolta o dispută referitoare la includerea de fonduri europene pe post de investiţii publice pentru a da mai bine la procentajul din PIB, se pune o singură întrebare:

Cât alocăm NOI, contribuabilii, din banii NOȘTRI ( ca să-i putem accesa pe ai LOR) pentru investiţii publice ? Mai mult sau mai puţin de 5% din PIB (ca să avem un reper simplu, deja destul de evident în istoria ultimilor ani) ? Adică ne pasă de ţară, de societatea în care trăim şi în care poate că am vrea să trăiască şi copiii noştri, sau ne interesează doar să băgăm cât mai mulţi bani în consum de moment.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.1.2018

2 comentarii

  1. adani
    21.1.2018, 9:49 pm

    Domnilor, lasati abureala asta cu investitiile.Eu inteleg perfect rolul lor in economie, insa majoritatea achizitiilor de bunuri si servicii din Romania se fac la suprapret de catre stat, inclusiv cele din fonduri europene! Am avut ocazia sa vad unele facturi de la un proiect local din fonduri europene pentru o cladire ce se vrea a fi centru turistic! Atunci mi-am dat seama ce fraieri sunteuropenii cand deconteaza tot felul de
    ‘investitii” la suprapret! Lacele din fonduri guvernamentale nici nu vreau sa ma gandesc! Deci, ca experti, ar trebui sa va preocupati inainte de calitatea investitiilor, sau randamentul/eficienta lor, si doar pe urma de cantitate!

  2. babic
    24.1.2018, 12:42 am

    adani

    Mda.
    Nu mai facem investitii, că se fură.
    Nu mai băgăm calculatoarele in priză, că sunt viruși.
    Nu mai mergem cu masina, că ne paște accidentul.

    Si, cu voia ta, nu mai vorbim, ca să nu spunem prostii… ☺

Lăsați un comentariu


Europa

Viktor Orban la Vladimir Putin: Rusia se gândește la o ramificaţie terestră a gazoductului Turkish Stream care să treacă prin Ungaria

Iulian Soare

Preşedintele rus Vladimir Putin a anunțat marţi că firma rusă pentru energie nucleară, Rosatom, va începe în curând construcţia a două reactoare la centrala nucleară Paks… Mai mult

Europa

Apple se extinde în România, după ce a plătit Irlandei 14 miliarde taxe solicitate de Comisia Europeană

Iulian Soare

Gigatul Apple și-a înființat în România o subsidiară, Apple Sales România SRL, pentru a coordona contraofensiva pe piața locală împotriva piaţa de mobile din România… Mai mult

Stiri

Video-Live, Conferință / Economia crește, competitivitatea scade: erori, ezitări, politici, calea de urmat spre creștere

Scăderea drastică a competitivității economiei, pe toate planurile, înseamnă un preț ce trebuie plătit în viitor. Dezbateri și soluții, la conferința organizată de CursDeGuvernare.ro. Înscriere… Mai mult

Europa

Germania: Şeful serviciului de informaţii interne, demis din cauza legăturilor cu extrema dreaptă

Iulian Soare

Şeful serviciului de informaţii interne al Germaniei (Biroul pentru protecţia Constituţiei, BfV), Hans-Georg Maassen (foto), a fost demis din funcţie, pe fondul scandalului declanşat de… Mai mult

Stiri

Controversatele modificări aduse Legii CSM trebuie promulgate – CCR a respins și ultima sesizare

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis este obligat să promulge controversatele modificări aduse Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, după ce Curtea Constituțională a respins marți, cu… Mai mult

Stiri

2 zile pentru ”Referendumul pentru familie”: 6 și 7 octombrie

Razvan Diaconu

Referendumul pentru familia tradițională se va desfășura în două zile, 6 și 7 octombrie. Anunțul a fost făcut marți de premierul Viorica Dăncilă, la începutul… Mai mult

Stiri

Viorica Dăncilă vrea să afle cine e vinovat că ea n-a ajuns la Băneasa când a aterizat Jean Claude Juncker

Vladimir Ionescu

Premierul Dăncilă vrea să afle cine e vinovat că întâlnirea sa cu președintele Comisiei Europene a fost ratată luni. „Premierul Viorica Dăncilă a solicitat Secretariatului… Mai mult