Analiză

O problemă-cheie pentru dezvoltarea României: unde au ajuns decalajele în profil teritorial

Decalajele în materie de PIB/locuitor între regiunile României se vor reduce până în anul 2023 dar, în majoritatea cazurilor, pe baza amplificării declajelor între județele… Mai mult

08.01.2020

La obiect

România are nevoie de ajutor de la Bruxelles pentru salvarea sistemului energetic naţional, respectiv a Complexului Energetic Oltenia

Sistemul energetic național (SEN) nu va mai putea asigura nici măcar prin importuri energia necesară României, dacă nu vor fi înlocuite capacităţile de producţie a… Mai mult

07.01.2020

Analiză

5 date economice pentru anii care vin – Prognoza oficială vs. cea a FMI

Față în față: datele din prognoza FMI privind România și cele ale Comisiei Nationale pentru Strategie și Prognoză pe care lucrează, îndeobște guvernele noastre. Pentru… Mai mult

07.01.2020

La obiect

O mică temă pentru Finanțe și ANAF: Circa 25% de companii nu și-au depus bilanțurile în 2018, de peste două ori mai multe decât în 2014

Peste 200.000 de companii nu și-au depus bilanțurile în 2018, de peste două ori mai multe decât la nivelul anului 2014, reiese din datele comunicate… Mai mult

06.01.2020

Cronicile

Ponderea investiţiilor publice, la minime istorice

de Marin Pana 21.1.2018

Potrivit datelor Eurostat, România se află la cel mai scăzut nivel al investiţiilor publice ca pondere în PIB din întreaga perioadă monitorizată, cu doar 3,6%.

Cifra e valabilă pentru anul 2016, însă nici în anul 2017 factorii de răspundere nu au rupt bugetul cu investiții.

Cifra reprezintă mult mai puţin faţă de anul precedent, când reuşise să revină deasupra pragului de cinci procente. Prag critic pe care l-a depăşit în întregul interval 2006 – 2011 (v. tabelul).

Se poate observa cum aderarea a adus iniţial un interes relativ ridicat pentru alocarea de fonduri publice pentru investiţii. În primii doi ani de apartenenţă la UE şi chiar şi în primul an criză economică (e adevărat că şi pe fondul unei scăderi pronunţate a PIB în 2009), sumele aferente au trecut de 6%.

Din păcate, în timp, guvernele au găsit de cuviinţă să reducă fondurile pentru investiţii, cu excepţia notabilă a anului 2015, singurul care s-a apropiat de bunele practici economice pentru stabilitatea financiară şi dezvoltarea durabilă a ţării.

Reamintim că atunci ne-am încadrat cu deficitul la doar -0,8% pe standard ESA şi am îndepinit celebrul MTO – întreacăt fie spus, e mai puţin important dacă premierul de atunci ştia la ce se referă acronimul în limba engleză pentru obiectiv pe termen mediu. Important este că am ajustat sănătos deficitul structural şi puteam fi premiantul clasei.

Însă, în loc să perseverăm în alocarea de fonduri publice pentru dezvoltarea ţării ( a se citi generic „autostrăzi, şcoli şi spitale” mai pe înţelesul tuturor), poate şi sub imperiul faptului că nu se mai pot deturna cu uşurinţă banii europeni puşi la dispoziţie doar pentru proiecte clare, am inversat trendul sănătos şi am început să chefuim cu banii din buget, reducând masiv investiţiile.

Cifrele oferite tot de Eurostat arată sintetic şi cât se poate de clar cea mai mare scădere a alocărilor pentru investiţii publice, survenită tot în 2016. Din păcate, practica a continuat în 2017 (inclusiv la revizuirile bugetare recente, pe fondul dificultăţilor de colectare a veniturilor sperate şi a angajamentelor de creşteri de salarii bugetare şi pensii asumate hazardat)

… Și 2017 … :

Datele din execuţia bugetară la zece luni din 2017 arată o creştere ( cam şapte miliarde de lei în plus faţă de prestaţia dezamăgitoare din 2016) într-un an al sumelor destinate proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile şi o reducere destul de importantă a cheltuielilor de capital (aproximativ două miliarde de lei sub aceeaşi perioadă din anul anterior), dar să aşteptăm rezultatul final, pe date europene oficiale.

… Și 2018 …

Pentru susținerea investițiilor publice, în proiectul de buget pentru anul 2018 cheltuielile destinate investițiilor însumează doar 38,5 miliarde lei, reprezentând aproximativ 4,2% în PIB. Adică, cel puțin declarativ și planificat mai mult decât contraperformanţa din 2016, dar tot cel mai mic procentaj din 2006 încoace, chiar în cazul că până la urmă se vor aloca acești bani..

În mod evident, insuficient în raport cu necesităţile acumulate în timp prin nerealizarea unor obiective majore precum autotrăzile care să traverseze Carpaţii sau spitalele regionale în care să nu se mai moară pe capete din cauza lipsei de aparatură şi a infecţiilor intraspitaliceşti.

Fără a face trimiteri la noianuri de cifre şi a dezvolta o dispută referitoare la includerea de fonduri europene pe post de investiţii publice pentru a da mai bine la procentajul din PIB, se pune o singură întrebare:

Cât alocăm NOI, contribuabilii, din banii NOȘTRI ( ca să-i putem accesa pe ai LOR) pentru investiţii publice ? Mai mult sau mai puţin de 5% din PIB (ca să avem un reper simplu, deja destul de evident în istoria ultimilor ani) ? Adică ne pasă de ţară, de societatea în care trăim şi în care poate că am vrea să trăiască şi copiii noştri, sau ne interesează doar să băgăm cât mai mulţi bani în consum de moment.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.1.2018

2 comentarii

  1. adani
    21.1.2018, 9:49 pm

    Domnilor, lasati abureala asta cu investitiile.Eu inteleg perfect rolul lor in economie, insa majoritatea achizitiilor de bunuri si servicii din Romania se fac la suprapret de catre stat, inclusiv cele din fonduri europene! Am avut ocazia sa vad unele facturi de la un proiect local din fonduri europene pentru o cladire ce se vrea a fi centru turistic! Atunci mi-am dat seama ce fraieri sunteuropenii cand deconteaza tot felul de
    ‘investitii” la suprapret! Lacele din fonduri guvernamentale nici nu vreau sa ma gandesc! Deci, ca experti, ar trebui sa va preocupati inainte de calitatea investitiilor, sau randamentul/eficienta lor, si doar pe urma de cantitate!

  2. babic
    24.1.2018, 12:42 am

    adani

    Mda.
    Nu mai facem investitii, că se fură.
    Nu mai băgăm calculatoarele in priză, că sunt viruși.
    Nu mai mergem cu masina, că ne paște accidentul.

    Si, cu voia ta, nu mai vorbim, ca să nu spunem prostii… ☺

Lăsați un comentariu


Europa

Kristalina Georgieva – FMI: Inegalitățile sociale pot duce la o criză globală la fel de „tulburătoare” ca aceea de acum 100 de ani

Adrian N Ionescu

Lumea riscă o criză cel puțin la fel de profundă, în deceniul următor, ca aceea declanșată în acum 100 de ani, cunoscută ca „Marea Depresie”.… Mai mult

Stiri

Ministrul Mediului nu riscă o nouă taxă auto, după eșecul celorlalte de până acum

Vladimir Ionescu

Guvernul nu va introduce în acest an o nouă taxă auto pe mașinile second-hand importate, pentru că au dat greș toate celelalte măsuri de acest… Mai mult

Stiri

Familia regală Emiratele Arabe Unite vrea să cumpere clubul de fotbal Dinamo

Vladimir Ionescu

Grupul de investiții Abu Dhabi Business Development, controlat de familia regală din Emiratele Arabe Unite, intenționează să cumpere Clubul de fotbal Dinamo București, potrivit unei… Mai mult

Europa

Ucraina: Preşedintele Zelenski a respins demisia premierului Honcearuk

Iulian Soare

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a respins vineri seară demisia prezentată în cursul dimineţii de premierul Oleksi Honcearuk (foto, stânga), care a luat această decizie după… Mai mult

Europa

FMI: Acordul dintre SUA şi China reduce dar nu elimină incertitudinile globale

Iulian Soare

Semnarea acordului comercial “Faza 1” între Statele Unite şi China va reduce, dar nu va elimina, incertitudinile care au afectat creşterea economiei mondiale, a afirmat… Mai mult

Stiri

România a fost condamnată de CEDO pentru încălcarea dreptului la liberă exprimare

Vladimir Ionescu

România a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru că a încălcat dreptul la liberă exprimare al unui protestatar. Acesta a fost… Mai mult

Europa

Dacia la al șaptelea record anual de vânzări în Europa. În creștere cu 5,1% în toată lumea

Adrian N Ionescu

Vânzările mondiale de autoturisme şi utilitare marca Dacia au crescut anul trecut cu 5,1% până la 736.570 unităţi,  și au înregistrat în 2019, pentru al… Mai mult