Institutul Național de Statistică a confirmat rezultatul semnal de creștere economică pe 2018 la nivelul de 4,1%, în prima varianta provizorie dată publicităţii. Valoarea nominală reieşită din calcul pentru ansamblul anului trecut a fost de 940.477,5 milioane lei, cu ceva mai mult de nouă miliarde de lei sau aproape 1% sub valoarea prognozată de CNSP şi utilizată de Ministerul Finanţelor (949.600 lei).
Rezultatul ajustat sezonier pentru trimestrul patru a fost de 0,7% faţă de trimestrul anterior, cea mai mică valoare din ultimele trei trimestre dar egală cu avansul din T4 2017. De remarcat revenirea la valori ceva mai temperate de creştere de la un trimestru la altul, după o anumită accelerare a ritmului pe parcursul primelor trei trimestre.
Ca de obicei, pe seria brută, se poate vedea o evoluţie în ultimul trimestru din 2017 identică în raport cu media anuală ( (valori similare au fost consemnate şi în anii anteriori).
Media de creştere economică din 2014 încoace – 5% pe an
Dată fiind stabilizarea destul de evidentă a creşterii economice undeva în jur de patru procente şi încetinirea ritmurilor în cazul principalilor parteneri comerciali, prognoza pentru 2019 pare a fi mai exactă din partea Comisiei Europeane ( 3,8%) decât varianta în care s-ar produce subit o creştere la 5,5%, valoarea utilizată pentru construcţia bugetară pe acest an.
Faţă de anul de referinţă 2008, PIB-ul României a avansat în termeni reali cu 21,4% în perioada 2015 – 2018, după ce revenise de-abia în 2014 exact la valoarea din 2008.
Performanţa medie de 5% pe ultimii patru ani apare ca foarte bună dar trebuie să fim atenţi în privinţa forţării creşterii peste potenţialul oferit de condiţiile din economie.
Rezultatele, cu avantaje şi dezvantaje
Trimestrul unu s-a situat semnificativ sub cota de 20% din rezultatul final, în timp ce trimestrul patru s-a apropiat de 30%. Astfel, şi pe fondul creşterii inflaţiei medii anuale la 4,63%, repartizarea valorilor nominale ale PIB trimestrial pe parcursul lui 2018 a devenit ceva mai dezechilibrată decât în anii precedenţi.
Spre deosebire de anul trecut, rezultatul final a fost semnificativ mai mic decât valoarea estimată de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză şi utilizată în raportări de Ministerul Finanţelor. Simplificat, 940,5 miliarde lei realizat faţă de 949,6 miliarde lei „planificat”, ceea ce modifică întrucâtva rezultatul de deficit bugetar pe cash de la 2,88% din PIB la 2,91% din PIB.
Dacă pentru anul trecut lucrurile se prezintă mai slab decât se spera iniţial ( reamintim că pentru 2018 s-a pornit de la o creştere scontată de 5,5% în termeni reali, la fel caşi pentru 2019), trebuie remarcat că reducerea bazei de raportare va însemna un avantaj din perspectiva realizării obiectivului de creştere economică pentru anul în curs.
Creşterile de salarii din sectorul bugetar au permis trecerea pragului de 4%
Din perspectiva contribuțiilor la creșterea PIB, ”partea leului” a revenit industriei, cu 1%, urmată de comerţ (+0,7%) şi un trio cu aceeaşi contribuţie de 0,4%: agricultură, activităţi profesionale şi informaţii şi comunicaţii.
De remarcat că administraţia publică, învăţământul, sănătatea etc. figurează şi ea cu 0,2 puncte procentuale (urmare a creşterilor salariale, deoarece aşa este metodologia de calcul a PIB), ceea ce a permis trecerea pragului de patru procente.
De remarcat influenţa destul de semnificativă pe teritoriul negativ a sectorului de construcţii, urmare a scăderii volumului de activitate (-5,6%), în pofida inducerii unei contribuţii pozitive pe segmentul tranzacţiilor imobiliare.
Se adună „nori negri” pe anumiţi indicatori economici
Trendul din comerțul exterior apare ca îngrijorător. Ritmul de creştere al exporturilor s-a situat sub cel al importurilor.
Mai mult, decalajul s-a dublat în ultimul trimestru faţă de situaţia înregistrată pe ansamblul anului trecut. Adică exact pe dos decât ar fi fost necesar pentru ne îmbunătăţi poziţia din comerţul exterior, unde alte ţări din regiune au înregistrat excedente şi nu deficite în creştere, precum noi.
Formarea brută de capital s-a îmbunătățit per total dar formarea brută de capital fix a fost în suferinţă (cu valori în scădere de peste trei procente atât per total cât şi în ultimul trimestru).
Tendinţa a fost una de uşoară îmbunătăţire a situaţiei, de natură să dea speranţe în privinţa previziunilor de creștere economică pe 2019.
Una peste alta, datele prezentate de statistica oficială arată încă rezonabil, dar rezultatele obţinute cu o anumită forţare ( în scădere) a echilibrelor macroeconomice vor trebui consolidate în 2019 – 2020 ( vezi semnele de atenţionare pe deficitul de cont curent de 4,6% din PIB şi evoluţia cursului ).
Asumarea de tip „no matter what” de către stat a repartizării unor beneficii bazate pe o creştere cam optimist estimată nu este recomandabilă.
