Chestiunea

Bruxellesul confirmă adevărata porcărie de la București: România NU a solicitat UE niciun ajutor suplimentar. Rezultatul ”prevenției”: 77% dintre cazurile din UE-Ucraina apar în România

Pentru a evita minciunile și manipulările de la București, cursdeguvernare.ro a cerut detalii de la Bruxelles, pentru a analiza măsurile și eficiența liptei împotriva pestei… Mai mult

10.09.2018

Analiză

Cum se vede România prin prisma indicatorilor economici ai UE

Eurostatistics reprezintă o sinteză bazată pe un set de indicatori standardizat şi armonizat pentru comparabilitate între ţări la nivelul Uniunii Europene (Principal European Economic Indicators… Mai mult

09.09.2018

Chestiunea

Începe școala: Rata mare de abandon educaţional și problemele economiei pe termen lung

Proporţia celor care au părăsit timpuriu procesul de şcolarizare sau de formare profesională a scăzut puternic pe ansamblul Uniuni Europene, de la 17,0% în anul… Mai mult

09.09.2018

Europa

Parlamentul European și Partidul Popular European se pregătesc de ”testul Orban”

Pentru cel mai mare grup politic al UE a sosit momentul adevărului – Parlamentul European votează miercuri dacă să solicite Consiliului UE declanșarea procedurilor din… Mai mult

09.09.2018

Pentru prima dată în ultimii 4 ani, deficit bugetar (semnificativ) la finele lunii februarie. Stat tot mai slab, obligații tot mai mari

de Marin Pana , 27.3.2018

Bugetul general consolidat a încheiat primele două luni din anul 2018 cu un deficit de 0,59% din PIB-ul estimat pentru anul în curs, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor.

Este pentru prima dată în ultimii patru ani când România înregistrează deficit la finele lunii februarie, precedenta situaţie de acest fel fiind consemnată în februarie 2014 (dar numai -0,46% din PIB), la ieşirea din criza economică.

Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, au avut creşteri relativ însemnate atât veniturile publice totale (+21,3%) cât şi cheltuielile publice totale (+38,5% !).

Diferenţa majoră de ritm de creştere a determinat trecerea pe deficit, după ce în anii anteriori se conturase deja trendul de scădere a micului excedent de început de an ( datorat încasărilor conjuntural mai mari aferente, în fapt, trimestrului IV din anul precedent).

De reţinut, diferenţa de ritm de creştere între veniturile şi cheltuielile CURENTE este încă şi  mai mare ( „scor” 13,1% – 30,9%), ceea ce nu îndreptăţeşte o viziune prea optimistă asupra unei eventuale redresări a situaţiei în lunile următoare. Mai mult, veniturile fiscale au avansat cu doar 3,8% în termeni nominali, adică sub nivelul inflaţiei anuale ( 4,32% pe ianuarie şi 4,72% pe februarie), adică au scăzut în termeni reali. 

Situaţia a fost mascată de sumele europene trecute prin buget şi pe ambele categorii de fluxuri financiare, cifrate la aproximativ 3 miliarde de lei atât pe venituri cât şi pe cheltuieli ( ritmurile de creştere publicate au ajuns la o creştere faţă de aceeaşi perioadă din anul anterior de 2.285,2% la sumele primite de la UE şi de 1.473,3% la proiectele cu finanţare externă din fonduri externe nerambursabile).

Oarecum surprinzător pentru o economie care a înregistrat o creştere economică anunţată provizoriu a fi de 7%, încasările statului din impozitul pe profit au scăzut în primele două luni ale anului cu 5,6% iar cele din impozitul pe salarii şi venit au stagnat (0%), pe fondul modificării cotei de impozitare de la 16% la 10%.

Pe partea de impozite indirecte cu efect major pe buget, rezultatele au fost împărţite. Încasările din TVA au fost cu 7,8% mai mari în termeni nominali dar la accize s-a înregistrat o scădere de 6,2%.

Semnificativ mai mulţi bani au venit la contribuţiile de asigurări sociale, unde s-au strâns în plus peste 3 miliarde de lei faţă de aceeaşi perioadă din 2017 ( sau +28,3%). În premieră absolută, acestea au depăşit ca volum TVA-ul şi accizele şi au crescut în importanţă până la aproape o treime din veniturile totale ale statului.

În context, apare întrebarea la ce foloseşte creşterea economică, din perspectiva societăţii, dacă ea nu aduce mai mulţi bani la buget pentru asigurarea unor servicii sociale restante ca volum şi calitate faţă de practica ţărilor mai dezvoltate. Sau pentru investiţiile presante, inclusiv la nivel local, care să îmbunătăţească infrastructura şi mediul de afaceri (autostrăzile şi guvernanţa electronică sunt în capul listei).

Stat tot mai slab, cu obligaţii tot mai mari

Pentru a sesiza dispunerea excedentelor şi deficitelor în bugetul general consolidat, vă prezentăm o selecţie a principalelor componente ale acestuia. Atenţie mare, însă, la ponderea veniturilor bugetului de stat în totalul finanţelor publice, care a coborât la mai puţin de 45%, în timp ce cheltuielile se apropie de 60%.

Astfel , la o forţă financiară în scădere raportat la PIB, statul îşi asumă ( pe bază de deficite nesustenabile în timp) obligaţii tot mai mari. De remarcat şi faptul că bugetele locale nu au beneficiat cu nimic de pe urma creşterii economice. Suma care le-a revenit în primele două luni a fost chiar ceva mai  mică în 2018 faţă de 2017 iar utilizarea lor atenuarea deficitului însemnat al bugetului de stat a devenit şi mai evidentă decât în anii anteriori.

De fapt, bugetul de stat a ajuns deja la un deficit de 1% din PIB estimat, ceea ce nu este sustenabil în timp şi se va vedea înainte de încheierea acestui an. Când va trebui să se pună foarte serios problema cum pot fi crescute încasările din taxe şi impozite sau cum ( şi dacă) se mai pot ajusta obligaţiile asumate faţă de categorii sociale tot mai extinse şi mai nemulţumite de veniturile situate sub aşteptările create.

Salariile bugetare, în ritm creştere peste asistenţa socială

O selecţie a cheltuielilor efectuate în primele două luni ale anului arată şi o evoluţie pozitivă în principiu. Mai puţin de patru miliarde de lei din cele peste 13 miliarde de lei cheltuite în plus au ajuns la plata bugetarilor şi pentru asistenţa socială, în timp ce aproximativ şapte miliarde de lei au fost alocate în plus pentru proiecte cu finanţare externă nerambursabilă, cheltuieli de capital, bunuri şi servicii.

De notat şi plata mai timpurie a subvenţiilor, care a contribuit, însă, la adâncirea cu ceva mai mult de 1 miliard de lei a deficitului consemnat pe baza datelor operative.

Totodată, însă, trebuie remarcată şi dispunerea creşterilor între cheltuielile de personal (+18,8%) şi asistenţa socială (12,6%).

Asta în condiţiile în care primele vor ieşi din anvelopa de 7% din PIB recomandată anterior de instituţiile internaţionale, iar cele din urmă rămân sub media UE.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.3.2018

Lăsați un comentariu


Europa

Viktor Orban la Vladimir Putin: Rusia se gândește la o ramificaţie terestră a gazoductului Turkish Stream care să treacă prin Ungaria

Iulian Soare

Preşedintele rus Vladimir Putin a anunțat marţi că firma rusă pentru energie nucleară, Rosatom, va începe în curând construcţia a două reactoare la centrala nucleară Paks… Mai mult

Europa

Apple se extinde în România, după ce a plătit Irlandei 14 miliarde taxe solicitate de Comisia Europeană

Iulian Soare

Gigatul Apple și-a înființat în România o subsidiară, Apple Sales România SRL, pentru a coordona contraofensiva pe piața locală împotriva piaţa de mobile din România… Mai mult

Stiri

Video-Live, Conferință / Economia crește, competitivitatea scade: erori, ezitări, politici, calea de urmat spre creștere

Scăderea drastică a competitivității economiei, pe toate planurile, înseamnă un preț ce trebuie plătit în viitor. Dezbateri și soluții, la conferința organizată de CursDeGuvernare.ro. Înscriere… Mai mult

Europa

Germania: Şeful serviciului de informaţii interne, demis din cauza legăturilor cu extrema dreaptă

Iulian Soare

Şeful serviciului de informaţii interne al Germaniei (Biroul pentru protecţia Constituţiei, BfV), Hans-Georg Maassen (foto), a fost demis din funcţie, pe fondul scandalului declanşat de… Mai mult

Stiri

Controversatele modificări aduse Legii CSM trebuie promulgate – CCR a respins și ultima sesizare

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis este obligat să promulge controversatele modificări aduse Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, după ce Curtea Constituțională a respins marți, cu… Mai mult

Stiri

2 zile pentru ”Referendumul pentru familie”: 6 și 7 octombrie

Razvan Diaconu

Referendumul pentru familia tradițională se va desfășura în două zile, 6 și 7 octombrie. Anunțul a fost făcut marți de premierul Viorica Dăncilă, la începutul… Mai mult

Stiri

Viorica Dăncilă vrea să afle cine e vinovat că ea n-a ajuns la Băneasa când a aterizat Jean Claude Juncker

Vladimir Ionescu

Premierul Dăncilă vrea să afle cine e vinovat că întâlnirea sa cu președintele Comisiei Europene a fost ratată luni. „Premierul Viorica Dăncilă a solicitat Secretariatului… Mai mult