Chestiunea

Economia subterană – 21% din PIB, varianta de lucru a INS

La nu mai puțin de 21% PIB se ridică în România așa numita ”economie neobservată”. E vorba de activitățile economice care – într-un fel sau… Mai mult

10.02.2020

Analiză

Acoperirea importurilor cu exporturi s-a întors la valoarea din anul de criză 2010: Deficitul comercial pe 2019 – 8% din PIB

Deficitul comercial pe luna decembrie 2019 a fost de 1.768,4 milioane euro, cu trei procente mai mare față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult

10.02.2020

Analiză

Deficitele din sectorul public și cele din sectorul privat

Sectorul privat a consemnat valori cu mult mai bune ale soldului din schimburile externe în raport cu statul român, care a lucrat sistematic cu deficite… Mai mult

09.02.2020

La obiect

Urgențele României care se amână, din nou, până la clarificarea urgențelor politice

De miercuri, 5 februarie, treburile statului sunt doar administrate de un guvern interimar, situație care se poate prelungi până în iunie dacă planul de organizare… Mai mult

09.02.2020

Cronicile

Pentru prima dată în ultimii 4 ani, deficit bugetar (semnificativ) la finele lunii februarie. Stat tot mai slab, obligații tot mai mari

de Marin Pana , 27.3.2018

Bugetul general consolidat a încheiat primele două luni din anul 2018 cu un deficit de 0,59% din PIB-ul estimat pentru anul în curs, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor.

Este pentru prima dată în ultimii patru ani când România înregistrează deficit la finele lunii februarie, precedenta situaţie de acest fel fiind consemnată în februarie 2014 (dar numai -0,46% din PIB), la ieşirea din criza economică.

Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, au avut creşteri relativ însemnate atât veniturile publice totale (+21,3%) cât şi cheltuielile publice totale (+38,5% !).

Diferenţa majoră de ritm de creştere a determinat trecerea pe deficit, după ce în anii anteriori se conturase deja trendul de scădere a micului excedent de început de an ( datorat încasărilor conjuntural mai mari aferente, în fapt, trimestrului IV din anul precedent).

De reţinut, diferenţa de ritm de creştere între veniturile şi cheltuielile CURENTE este încă şi  mai mare ( „scor” 13,1% – 30,9%), ceea ce nu îndreptăţeşte o viziune prea optimistă asupra unei eventuale redresări a situaţiei în lunile următoare. Mai mult, veniturile fiscale au avansat cu doar 3,8% în termeni nominali, adică sub nivelul inflaţiei anuale ( 4,32% pe ianuarie şi 4,72% pe februarie), adică au scăzut în termeni reali. 

Situaţia a fost mascată de sumele europene trecute prin buget şi pe ambele categorii de fluxuri financiare, cifrate la aproximativ 3 miliarde de lei atât pe venituri cât şi pe cheltuieli ( ritmurile de creştere publicate au ajuns la o creştere faţă de aceeaşi perioadă din anul anterior de 2.285,2% la sumele primite de la UE şi de 1.473,3% la proiectele cu finanţare externă din fonduri externe nerambursabile).

Oarecum surprinzător pentru o economie care a înregistrat o creştere economică anunţată provizoriu a fi de 7%, încasările statului din impozitul pe profit au scăzut în primele două luni ale anului cu 5,6% iar cele din impozitul pe salarii şi venit au stagnat (0%), pe fondul modificării cotei de impozitare de la 16% la 10%.

Pe partea de impozite indirecte cu efect major pe buget, rezultatele au fost împărţite. Încasările din TVA au fost cu 7,8% mai mari în termeni nominali dar la accize s-a înregistrat o scădere de 6,2%.

Semnificativ mai mulţi bani au venit la contribuţiile de asigurări sociale, unde s-au strâns în plus peste 3 miliarde de lei faţă de aceeaşi perioadă din 2017 ( sau +28,3%). În premieră absolută, acestea au depăşit ca volum TVA-ul şi accizele şi au crescut în importanţă până la aproape o treime din veniturile totale ale statului.

În context, apare întrebarea la ce foloseşte creşterea economică, din perspectiva societăţii, dacă ea nu aduce mai mulţi bani la buget pentru asigurarea unor servicii sociale restante ca volum şi calitate faţă de practica ţărilor mai dezvoltate. Sau pentru investiţiile presante, inclusiv la nivel local, care să îmbunătăţească infrastructura şi mediul de afaceri (autostrăzile şi guvernanţa electronică sunt în capul listei).

Stat tot mai slab, cu obligaţii tot mai mari

Pentru a sesiza dispunerea excedentelor şi deficitelor în bugetul general consolidat, vă prezentăm o selecţie a principalelor componente ale acestuia. Atenţie mare, însă, la ponderea veniturilor bugetului de stat în totalul finanţelor publice, care a coborât la mai puţin de 45%, în timp ce cheltuielile se apropie de 60%.

Astfel , la o forţă financiară în scădere raportat la PIB, statul îşi asumă ( pe bază de deficite nesustenabile în timp) obligaţii tot mai mari. De remarcat şi faptul că bugetele locale nu au beneficiat cu nimic de pe urma creşterii economice. Suma care le-a revenit în primele două luni a fost chiar ceva mai  mică în 2018 faţă de 2017 iar utilizarea lor atenuarea deficitului însemnat al bugetului de stat a devenit şi mai evidentă decât în anii anteriori.

De fapt, bugetul de stat a ajuns deja la un deficit de 1% din PIB estimat, ceea ce nu este sustenabil în timp şi se va vedea înainte de încheierea acestui an. Când va trebui să se pună foarte serios problema cum pot fi crescute încasările din taxe şi impozite sau cum ( şi dacă) se mai pot ajusta obligaţiile asumate faţă de categorii sociale tot mai extinse şi mai nemulţumite de veniturile situate sub aşteptările create.

Salariile bugetare, în ritm creştere peste asistenţa socială

O selecţie a cheltuielilor efectuate în primele două luni ale anului arată şi o evoluţie pozitivă în principiu. Mai puţin de patru miliarde de lei din cele peste 13 miliarde de lei cheltuite în plus au ajuns la plata bugetarilor şi pentru asistenţa socială, în timp ce aproximativ şapte miliarde de lei au fost alocate în plus pentru proiecte cu finanţare externă nerambursabilă, cheltuieli de capital, bunuri şi servicii.

De notat şi plata mai timpurie a subvenţiilor, care a contribuit, însă, la adâncirea cu ceva mai mult de 1 miliard de lei a deficitului consemnat pe baza datelor operative.

Totodată, însă, trebuie remarcată şi dispunerea creşterilor între cheltuielile de personal (+18,8%) şi asistenţa socială (12,6%).

Asta în condiţiile în care primele vor ieşi din anvelopa de 7% din PIB recomandată anterior de instituţiile internaţionale, iar cele din urmă rămân sub media UE.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.3.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Salt semnificativ în deprecierea leului: Nou record istoric la 4,7834 lei / euro

Adrian N Ionescu

Banca Naţională a României a anunţat, joi,  o medie a cursului monedei unice de 4,7834 lei/ euro, valoare care nu este numai un nou maxim… Mai mult

Stiri

e-Popriri: Din martie, aplicația care va permite înființarea și ridicarea în timp real a popririlor va fi funcțională

AVOCATNET

Aplicația e-Popriri urmează să fie pusă efectiv în funcțiune în cursul lunii martie 2020, conform declarațiilor Mirelei Călugăreanu, președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).… Mai mult

Europa

Mandatul european de arestare împlinește 16 ani: România a emis 14.230 de mandate și i s-au predat 5.181 fugari

Mariana Bechir

Statele membre au emis între 2005 și 2017 un număr de 168.104 mandate europene de arestare, dintre care mai puțin de o treime au fost… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis a numit șefii de la Parchetul General, DNA și DIICOT – doi au aviz negativ de la CSM

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a semnat joi decretele de numire în funcție a celor trei persoane propuse de ministrul Cătălin Predoiu să devină cei mai importanți… Mai mult

Stiri

Adina Florea, respinsă la conducerea DNA și a Secției speciale, candidat pentru Inspecția Judiciară

Vladimir Ionescu

Procurorul Adina Florea, propunerea fără succes a fostului ministru Tudorel Toader la șefia a două parchete importante – DNA și Secția specială pentru investigarea magistraților… Mai mult

Stiri

Contraperformanță cu repetiție: Transgaz, scădere cu 30% a profitului net în 2019. Cauzele

Adrian N Ionescu

Profitul net al Transgaz (TGN) a scăzut cu 29,5% în 2019, o reducere mai mare decât cea din 2018 ( -14,3%), potrivit unui raport al… Mai mult

Stiri

9 universități românești în topul Times Higher Education Emerging Economies – ASE, trend ascendent

Vladimir Ionescu

Nouă universități din România au intrat în topul Times Higher Education Emerging Economies, pe locurile 200+. Prima universitate clasată în top este Universitatea Babeș-Bolyai din… Mai mult