La obiect

Inflaţia anuală a urcat înapoi spre 4%. Spaţiul rămas pentru creşterea preţurilor pe 2019, îngustat semnificativ

Preţurile de consum pentru populaţie au crescut în luna ianuarie 2019 cu  0,79%, valoare ceva mai mică decât în luna precedentă dar semnificativ mai mare… Mai mult

12.03.2019

La obiect

O oportunitate ratată: ”Dezvoltare la dobânzi mici”. Cauzele externe şi cauzele interne

Sfârșitul programelor de relaxare monetară din SUA și din UE reduce și mai mult șansele României de dezvoltare economică bazată pe împrumuturi avantajoase, după ce… Mai mult

12.03.2019

La obiect

Atenție la comerțul exterior: Deficit comerial expandat cu 62% în ianuarie! Cel mai mic ritm de creștere a exporturilor din ultimii 3 ani

Deficitul comercial pe ianuarie 2018 a fost de 1,2593 miliarde de euro, în creştere puternică (+62%) faţă de aceeaşi lună a anului anterior. Mai mult,… Mai mult

12.03.2019

La obiect

Trei proiecte majore de transformare digitală, sprijinite de Comisia Europeană, așteaptă de peste un an mobilizarea autorităților de la București

  Centrele de inovare digitală (Digital Innovation Hubs – DIH), create și sprijinite de Comisia Europeană au nevoie, pentru a putea funcționa și a avea… Mai mult

11.03.2019

Cronicile

Pentru prima dată în ultimii 4 ani, deficit bugetar (semnificativ) la finele lunii februarie. Stat tot mai slab, obligații tot mai mari

de Marin Pana , 27.3.2018

Bugetul general consolidat a încheiat primele două luni din anul 2018 cu un deficit de 0,59% din PIB-ul estimat pentru anul în curs, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor.

Este pentru prima dată în ultimii patru ani când România înregistrează deficit la finele lunii februarie, precedenta situaţie de acest fel fiind consemnată în februarie 2014 (dar numai -0,46% din PIB), la ieşirea din criza economică.

Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, au avut creşteri relativ însemnate atât veniturile publice totale (+21,3%) cât şi cheltuielile publice totale (+38,5% !).

Diferenţa majoră de ritm de creştere a determinat trecerea pe deficit, după ce în anii anteriori se conturase deja trendul de scădere a micului excedent de început de an ( datorat încasărilor conjuntural mai mari aferente, în fapt, trimestrului IV din anul precedent).

De reţinut, diferenţa de ritm de creştere între veniturile şi cheltuielile CURENTE este încă şi  mai mare ( „scor” 13,1% – 30,9%), ceea ce nu îndreptăţeşte o viziune prea optimistă asupra unei eventuale redresări a situaţiei în lunile următoare. Mai mult, veniturile fiscale au avansat cu doar 3,8% în termeni nominali, adică sub nivelul inflaţiei anuale ( 4,32% pe ianuarie şi 4,72% pe februarie), adică au scăzut în termeni reali. 

Situaţia a fost mascată de sumele europene trecute prin buget şi pe ambele categorii de fluxuri financiare, cifrate la aproximativ 3 miliarde de lei atât pe venituri cât şi pe cheltuieli ( ritmurile de creştere publicate au ajuns la o creştere faţă de aceeaşi perioadă din anul anterior de 2.285,2% la sumele primite de la UE şi de 1.473,3% la proiectele cu finanţare externă din fonduri externe nerambursabile).

Oarecum surprinzător pentru o economie care a înregistrat o creştere economică anunţată provizoriu a fi de 7%, încasările statului din impozitul pe profit au scăzut în primele două luni ale anului cu 5,6% iar cele din impozitul pe salarii şi venit au stagnat (0%), pe fondul modificării cotei de impozitare de la 16% la 10%.

Pe partea de impozite indirecte cu efect major pe buget, rezultatele au fost împărţite. Încasările din TVA au fost cu 7,8% mai mari în termeni nominali dar la accize s-a înregistrat o scădere de 6,2%.

Semnificativ mai mulţi bani au venit la contribuţiile de asigurări sociale, unde s-au strâns în plus peste 3 miliarde de lei faţă de aceeaşi perioadă din 2017 ( sau +28,3%). În premieră absolută, acestea au depăşit ca volum TVA-ul şi accizele şi au crescut în importanţă până la aproape o treime din veniturile totale ale statului.

În context, apare întrebarea la ce foloseşte creşterea economică, din perspectiva societăţii, dacă ea nu aduce mai mulţi bani la buget pentru asigurarea unor servicii sociale restante ca volum şi calitate faţă de practica ţărilor mai dezvoltate. Sau pentru investiţiile presante, inclusiv la nivel local, care să îmbunătăţească infrastructura şi mediul de afaceri (autostrăzile şi guvernanţa electronică sunt în capul listei).

Stat tot mai slab, cu obligaţii tot mai mari

Pentru a sesiza dispunerea excedentelor şi deficitelor în bugetul general consolidat, vă prezentăm o selecţie a principalelor componente ale acestuia. Atenţie mare, însă, la ponderea veniturilor bugetului de stat în totalul finanţelor publice, care a coborât la mai puţin de 45%, în timp ce cheltuielile se apropie de 60%.

Astfel , la o forţă financiară în scădere raportat la PIB, statul îşi asumă ( pe bază de deficite nesustenabile în timp) obligaţii tot mai mari. De remarcat şi faptul că bugetele locale nu au beneficiat cu nimic de pe urma creşterii economice. Suma care le-a revenit în primele două luni a fost chiar ceva mai  mică în 2018 faţă de 2017 iar utilizarea lor atenuarea deficitului însemnat al bugetului de stat a devenit şi mai evidentă decât în anii anteriori.

De fapt, bugetul de stat a ajuns deja la un deficit de 1% din PIB estimat, ceea ce nu este sustenabil în timp şi se va vedea înainte de încheierea acestui an. Când va trebui să se pună foarte serios problema cum pot fi crescute încasările din taxe şi impozite sau cum ( şi dacă) se mai pot ajusta obligaţiile asumate faţă de categorii sociale tot mai extinse şi mai nemulţumite de veniturile situate sub aşteptările create.

Salariile bugetare, în ritm creştere peste asistenţa socială

O selecţie a cheltuielilor efectuate în primele două luni ale anului arată şi o evoluţie pozitivă în principiu. Mai puţin de patru miliarde de lei din cele peste 13 miliarde de lei cheltuite în plus au ajuns la plata bugetarilor şi pentru asistenţa socială, în timp ce aproximativ şapte miliarde de lei au fost alocate în plus pentru proiecte cu finanţare externă nerambursabilă, cheltuieli de capital, bunuri şi servicii.

De notat şi plata mai timpurie a subvenţiilor, care a contribuit, însă, la adâncirea cu ceva mai mult de 1 miliard de lei a deficitului consemnat pe baza datelor operative.

Totodată, însă, trebuie remarcată şi dispunerea creşterilor între cheltuielile de personal (+18,8%) şi asistenţa socială (12,6%).

Asta în condiţiile în care primele vor ieşi din anvelopa de 7% din PIB recomandată anterior de instituţiile internaţionale, iar cele din urmă rămân sub media UE.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.3.2018

Lăsați un comentariu


Europa

Reacția Comisiei Europene față de intenția Guvernului de a schimba codurile penale prin OUG

Iulian Soare

Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat, la solicitarea și potrivit G4Media.ro, că nu va specula în legătura cu posibilitatea ca Guvernul României… Mai mult

Stiri

Ministrul de finanțe explică lipsa de credibilitate a României: Previziunile economice pesimiste ale Comisiei influențează piețele, efectul confirmă prognoza

Alexandra Pele

Raportul de țară al Comisiei Europene este nefavorabil României, iar prognozele pesimiste ”tind să se confirme”, a acuzat Eugen Teodorovici, vineri, în cadrul conferinței de… Mai mult

Stiri

Selecție pentru naționala României la Campionatul European de Securitate Cibernetică

Vladimir Ionescu

Tinerii cu talent la calculatoare se pot înscrie la preselecțiile pentru echipa națională a României care va participa la Campionatul European de Securitate Cibernetică 2019,… Mai mult

Stiri

Neuroleptice administrate copiilor – CRJ cere explicații pentru unul dintre abuzurile din sistemul de protecție specială

Vladimir Ionescu

Neuroleptice în cantități alarmante și de cele mai multe ori la cererea îngrijitorilor acestora, nu a reprezentantului lor legal, au fost administrate anul trecut, în… Mai mult

Stiri

Reacții furioase ale Siriei după afirmația lui Donald Trump că ”a venit vremea ca SUA să recunoscă suveranitatea Israel în Golan”

Razvan Diaconu

”După 52 de ani, a venit vremea ca Statele Unite să recunoască deplin suveranitatea Israelului în Golan, care are o importanţă strategică pentru statul Israel… Mai mult

Stiri

Președintele Iohannis cheamă reprezentanții societății civile la consultări privind referendumul pe justiţie

Vladimir Ionescu

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis invitaţii reprezentanţilor unor organizaţii neguvernamentale pentru consultări privind referendumul pe justiţie, care vor avea loc marţi. Anunţul, potrivit News.ro, a… Mai mult

Stiri

Taxa pe activele bancare va fi modificată săptămână viitoare. Impactul asupra băncilor ar urma să scadă la sub un miliard de lei

Alexandra Pele

Taxa pe activele bancare va fi modificată săptămână viitoare, printr-un OUG care ar urma să fie pus în dezbatere publică vineri, după o nouă discuție… Mai mult