Pe ultima sută de metri – Legea HoReCa: Un hotel de lux va plăti un impozit forfetar anual cât unul dintre angajații săi. Legea care favorizează marii operatori în fața IMM-urilor din Turism a fost votată

de Cristian Grosu | 29.6.2016 .

marriotCamera Deputaților a votat marți – după luni de controverse și retrimiteri la dezbatere – așa numita ”Lege privind impozitul specific unor activități”.

Legea se referă, în speță, la introducerea impozitului forfetar în așa numita industrie HoReCa – industria turismului.

Deși, inițial, rațiunea legii era stimularea investitiilor mici și mijlocii în turim, modul în care se calculează impozitul forfetar favoriozează drastic marii operatori din industria hotelieră și a restaurantelor.

cursdeguvernare.ro a abordat acest subiect precum și controversele sale pe cât Legea se afla în stadiul de proiect, din perspectiva modului în care sunt favorizate marile rețele (Un LINK – AICI) Între timp, până la votul de marți, Legea a abolit și pragul maxim inițial până la care contribuabilii se încadrează la impozitul forfetar, de 5 milioane de euro anual cifră de afaceri : a fost abolit orice prag.

Încercând să conserve rațiunea pentru care e nevoie de o astfel de facilitate pentru IMM-uri, guvernul își condiționase avizul favorabil doar pentru plafonul maxim de 500 de mii de euro cifră de afaceri anuală.

Cât și cum arată acest impozit și cum sunt favorizate marile rețele, în câteva cifre, mai jos :

O bodegă de maximum 50 mp de la marginea Bucureștiului plătește jumătate din cât plătește un retsurant de lux din Centru

Anexa la Lege după care se calculează impozitul forfetar poate fi deschisă în Document-AICI.

Potrivit formulelor de calcul, o pensiune de 3 stele va fi impozitată cu 267 lei/an/loc de cazare în timp ce impozitul maxim este de 891 lei/loc anual la cel mai scump hotel din centrul Bucureștiului.

Un restaurant de lux de 800 (opt sute) mp din centrul Bucureștiului va plăti maximum 38.000 lei/an, în timp ce o șaormerie de maximum 30 (trei zeci) mp va plăti 11.200 lei/an impozit.  Cu mențiunea că, în timp ce în al doilea caz vorbim de o mică afacere, în primul vorbim de cifre de afaceri de milioane sau zeci de milioane de euro.

Modul de calcul al impozitului forfetar pentru orice afacere din turism poate fi descărcat și folosit din linkul de mai sus.

O informație importantă din real life: o tonetă de înghețată plătește un impozit de 1.500 de lei pe sezon: de doar 2,5 ori mai puțin decât plătește un restaurant de lux de 800 mp din Centrul Bucureștiului pe un an întreg.

Astfel, o lege pornită inițial ca fiind stimulent pentru IMM-urile autohtone s-a transformat într-o lege care va aduna cele mai multe impozite – socotind la fiscalizarea discriminatorie a fiecărui metru pătrat sau a fiecărui loc hotelier, sau a fiecărui euro din cifra de afaceri – prin comparație cu marii operatori, tocmai de la la IMM-uri.

Altfel calculat, 3 firmulițe mici vor plăti un impozit egal cu o companie concurentă mare, cu o cifră de afaceri de zeci sau chiar de sute de ori mai mare. Iar acest impozit, fiind forfetar, chiar se va plăti.

Gabriel Biriș: Un restaurant de lux din centrul Capitalei va plăti impozit anual cât un angajat cu salariu mediu

Secretarul de stat Gabriel Biriș, cel care a discutat din partea guvernului prevederile și oportunitatea formulelor de calcul, a respins, miercuri, maniera în care Parlamentul a căzut de acord pe modificările de ultimă oră intruduse în lege. Lege care va pleca la promulgare.

Doua observatii, o recomandare si o propunere.

Observatiile:

1. 38.430 lei.
Atat este suma maxima pe care o vor plati marile restaurante si cluburi (peste 800 mp) din centrul Bucurestiului (cei mari de pe litoral sau alte localitati vor avea de platit mai putin) ca impozit ANUAL! Adica, comparabil cu “darile” pe care un angajat cu salariul mediu pe economie le plateste statului! Ce bine sa ai prieteni in Parlament…

2. 11.214 lei
Atat este suma minima ce va trebui platita de micile afaceri din domeniu (sub 20 mp). Adica un restaurant de 20mp (afacere mica, de subzistenta) va plati un impozit specific pe mp cu 1460% (!!!) mai mare decat unul de 1.000mp (ditamai afacerea!).
Mai tineti minte “forfetarul lui Pogea”? Cel despre care s-a spus ca a omorat zeci de mii de afaceri mici? Acela era doar de 4300 de lei, adica de aproape 3 ori mai mic decat impozitul acesta. Cam cati dintre micii antreprenori vor ingrosa randurile somerilor? Asta doreste Parlamentul nostru?

Recomandare, pentru “beneficiarii” acestei legi:

Puneti ceva bani de o parte, tocmai ati primit un dar grecesc. Diferenta dintre impozitul pe profit datorat in mod normal si acest “minunat” impozit specific se numeste “ajutor de stat”. Care ajutor de stat poate fi acordat, dar numai dupa ce se indeplinesc ceva formalitati. Care nu au fost facute… Iar ajutoarele de stat care nu respecta reglementarile (europene, deci nu putem sa o smecherim aici), vor trebui recuperate de stat de la beneficiari. Cu dobanzi. Care vor fi calculate, ghici cum? In urma unor controale (tematice)… Ce chestie, exact asta nu mai vroiau domnii si doamnele speriati de BAU-BAU – controale! Care controale vor veni, evident, cam la limita perioadei de prescriptie, ca sa se stranga si dobanzi…
Remember – there is no free lunch! –

a scris Gabriel Biriș, într-o postare făcută pe o retea de socializare.

Problema: ajutorul de stat pentru marii operatori și avertizările Consiliului Concurenței

Rațiunea inițială a legii era sprijinirea IMM-urilor din turism, însă calculele arată cu un IMM plătește după noua lege un forfetar de cu circa 1500%/mp mai mare decât un operator corporatist.

Anularea acestei rațiuni a legii trimite, însă, problema într-o zonă cu grad de pericol din punctul de vedere al ajutorului de stat.

Într-un punct de vedere oficial referitor la această lege, Consiliul Concurenței avertizează :

”Având în vedere că, la acest moment, Consiliul Concurenței nu deține o justificare a msurii prin prisma naturii sau economiei sistemului de referință, considerăm că sistemul de impozitare (…) așa cum este el prevăzut de proiectul de lege, este susceptibil de a conține măsuri de ajutor de stat. (…) Considerăm necesară consultarea Comisiei Europene asupra compabilității măsurii cu prevederile legislației comunitare privind ajutorul de stat” –

scrie Consiliul Concurenței într-o adresă din 24 aprilie 2016 – în care face vorbire și de ”avantajele selective acordate anumitor întreprinderi”.

Faclitățile operatorilor din turism față în față cu Turismul din real life

Noua lege privind impozitul forfetar în turism, care facilitează îndeosebi marii operatori se adaugă unei alte facilități pe care industria a primit-o la începutul anului trecut : scăderea TVA la 9%.

Dacă rezultatele nu s-au văzut în scăderea prețurilor, nici numărul de turiști nu a explodat nici la un an de la implementarea primelor facilități :

potrivit datelor Institutului Național de Statistică, și în anul 2015 doar circa 20% dintre străinii care au vizitat România au venit pentru turism autentic (nicio modificare de dinainte de acordarea facilității la TVA) – în timp ce 60% din acestia au venit în interes de afaceri.

Același lucru se putea constata și la numărul de înnoptări ale românilor în hotelurile din România. (O analiză  detaliată – AICI).

Inițiatorul legii: va crește gradul de conformare fiscală în Turism

Într-un punct de vedere trimis cursdeguvernare.ro joi seară, Mircea Titus Dobre – deputat PSD și inițiatorul Legii – susține că maniera în care a fost gândită legea va crește gradul de conformare și disciplina fiscală în industria turismului.

În anul 2014 primele 65 companii din România care dețin peste 65.000 locuri de cazare au avut o cifră de afaceri totală de 1.225.335.300 lei iar în anul 2015 a fost de 1.342.504.179 lei. Observăm o creștere a cifrei de afaceri cu aproximativ 10%. Profitul însumat al acestor companii a fost în 2014 de 32.461.934 lei. În 2015 a fost de numai 14.012.985 lei. Crește cifra de afaceri dar profitul scade, implicit și impozitul profit. Multă lume se va gândi că au fost investiții etc. Nu este chiar așa. Sunt companii care au cifra de afaceri în creștere din anul 2008 fără ca numărul angajaților să crească dar acestea sunt în pierdere de peste 8 ani și nu plătesc impozit pe profit. Conform proiectului de lege toate aceste companii vor plăti cumulat de 7 ori mai mult decât impozitul pe profit din 2015 – aproximativ 2.300.000 lei, și-anume peste 15.000.000 lei.

Acest nou sistem fiscal nu va fi perceput ca un element perturbator sau o creștere a presiunii fiscale ci, dimpotrivă, ca un element care va crește disciplina în derularea acestor tipuri de afaceri și care va contribui la eliminarea concurenței neloiale și creșterea conformării voluntare în sectorul turismului și alimentației publice. –

scrie, în poziția sa, deputatul Dobre.

Noua lege

Noua lege pleacă la promulgare și este prevăzută să intre în vigoare de la 01 ianuarie 2017.

La dezbateri a fost contestată vehement de UDMR care a insistat ca, în cazul mocroîntreprinderilor, contribuabilii să poată opta pentru impozitul forfetar sau impozitul pe microîntreprindere.

În fapt, prezentarea în spatiul public și în media a dezbaterii s-a făcut pe o pistă diferită de adevărata miză :

în timp ce discuțiile prezentau ca pe un succes introducerea în program și a IMM-urilor și microîntreprinderilor, adevărata miză era abolirea pragului maxim al cifrei de afaceri precum și stabilirea unei formule de calcul care să favorizeze marile lanțuri hoteliere și de restaurante în fața micilor întreprinzători din turism.

Legea a fost inițiată de deputatul Mircea Titus Dobre – deputat PSD de Constanța.

Publicat la data de 29.6.2016 .

2 comentarii

  1. Ceghevara 2
    29.6.2016, 7:23 pm

    Cum??? Adica psd a facut o lege pentru rehcinii capitalisti in defavoarea immurilor romanesti???? Face stanga lui dragnea-tonta-nastase asta ?????

    Sinteti niste manipulatori!!!!!

  2. P Stancu
    11.7.2016, 8:20 am

    Vezi ca nu e un pesedist oarecare, e un haiduc facut in laboratorul din republica Mazare & Niso Constantinescu printre carciumi si hoteluri, ia de la saraci si da la bogati

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Atenție la legislația FFW: 4 legi esențiale – scoase din dezbatere publică și programate la legiferare până la Crăciun

Coaliția de guvernare PSD-ALDE a decis miercuri că legi esențiale pentru societate vor fi emise de parlament până la finalul acestei sesiuni. În lista...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Analiză: Leopardul din spatele Split TVA. Cifrele care arată că guvernul ascunde adevăratele probleme ale TVA

Premierul Tudose a anunțat joi că split TVA se va aplica doar pentru companiile cu probleme: O decizie justă: nu plata defalcată ar fi...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Split TVA: Ce nu vrea să vadă guvernul la frauda cu TVA și de ce are o definitie diferită a gap-ului față de Comisia Europeană

Când vine vorba de ”gap TVA”, Guvernul României și Comisia Europeană au viziuni diferite asupra elementelor care contribuie la acest indicator. Ba chiar și...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Analiză om cu om: Membrii guvernului care a decis split TVA își protejează firmele proprii de split TVA

În democrație, puterea exemplului este o modalitate des utilizată de oficiali ai statului pentru a demonstra justețea deciziilor asumate. Nu vezi prea des să...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Polarizarea drastică a economiei românești. Cifrele ignorate de măsurile oricărui guvern

Concentrarea activităţii economice în tot mai puţine companii mari, repartizarea teritorială a acestora şi problemele de capitalizare a majorităţii copleșitoare a firmelor românești sunt...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română