Pe ultima sută de metri – Legea HoReCa: Un hotel de lux va plăti un impozit forfetar anual cât unul dintre angajații săi. Legea care favorizează marii operatori în fața IMM-urilor din Turism a fost votată

de Cristian Grosu | 29.6.2016 .

marriotCamera Deputaților a votat marți – după luni de controverse și retrimiteri la dezbatere – așa numita ”Lege privind impozitul specific unor activități”.

Legea se referă, în speță, la introducerea impozitului forfetar în așa numita industrie HoReCa – industria turismului.

Deși, inițial, rațiunea legii era stimularea investitiilor mici și mijlocii în turim, modul în care se calculează impozitul forfetar favoriozează drastic marii operatori din industria hotelieră și a restaurantelor.

cursdeguvernare.ro a abordat acest subiect precum și controversele sale pe cât Legea se afla în stadiul de proiect, din perspectiva modului în care sunt favorizate marile rețele (Un LINK – AICI) Între timp, până la votul de marți, Legea a abolit și pragul maxim inițial până la care contribuabilii se încadrează la impozitul forfetar, de 5 milioane de euro anual cifră de afaceri : a fost abolit orice prag.

Încercând să conserve rațiunea pentru care e nevoie de o astfel de facilitate pentru IMM-uri, guvernul își condiționase avizul favorabil doar pentru plafonul maxim de 500 de mii de euro cifră de afaceri anuală.

Cât și cum arată acest impozit și cum sunt favorizate marile rețele, în câteva cifre, mai jos :

O bodegă de maximum 50 mp de la marginea Bucureștiului plătește jumătate din cât plătește un retsurant de lux din Centru

Anexa la Lege după care se calculează impozitul forfetar poate fi deschisă în Document-AICI.

Potrivit formulelor de calcul, o pensiune de 3 stele va fi impozitată cu 267 lei/an/loc de cazare în timp ce impozitul maxim este de 891 lei/loc anual la cel mai scump hotel din centrul Bucureștiului.

Un restaurant de lux de 800 (opt sute) mp din centrul Bucureștiului va plăti maximum 38.000 lei/an, în timp ce o șaormerie de maximum 30 (trei zeci) mp va plăti 11.200 lei/an impozit.  Cu mențiunea că, în timp ce în al doilea caz vorbim de o mică afacere, în primul vorbim de cifre de afaceri de milioane sau zeci de milioane de euro.

Modul de calcul al impozitului forfetar pentru orice afacere din turism poate fi descărcat și folosit din linkul de mai sus.

O informație importantă din real life: o tonetă de înghețată plătește un impozit de 1.500 de lei pe sezon: de doar 2,5 ori mai puțin decât plătește un restaurant de lux de 800 mp din Centrul Bucureștiului pe un an întreg.

Astfel, o lege pornită inițial ca fiind stimulent pentru IMM-urile autohtone s-a transformat într-o lege care va aduna cele mai multe impozite – socotind la fiscalizarea discriminatorie a fiecărui metru pătrat sau a fiecărui loc hotelier, sau a fiecărui euro din cifra de afaceri – prin comparație cu marii operatori, tocmai de la la IMM-uri.

Altfel calculat, 3 firmulițe mici vor plăti un impozit egal cu o companie concurentă mare, cu o cifră de afaceri de zeci sau chiar de sute de ori mai mare. Iar acest impozit, fiind forfetar, chiar se va plăti.

Gabriel Biriș: Un restaurant de lux din centrul Capitalei va plăti impozit anual cât un angajat cu salariu mediu

Secretarul de stat Gabriel Biriș, cel care a discutat din partea guvernului prevederile și oportunitatea formulelor de calcul, a respins, miercuri, maniera în care Parlamentul a căzut de acord pe modificările de ultimă oră intruduse în lege. Lege care va pleca la promulgare.

Doua observatii, o recomandare si o propunere.

Observatiile:

1. 38.430 lei.
Atat este suma maxima pe care o vor plati marile restaurante si cluburi (peste 800 mp) din centrul Bucurestiului (cei mari de pe litoral sau alte localitati vor avea de platit mai putin) ca impozit ANUAL! Adica, comparabil cu “darile” pe care un angajat cu salariul mediu pe economie le plateste statului! Ce bine sa ai prieteni in Parlament…

2. 11.214 lei
Atat este suma minima ce va trebui platita de micile afaceri din domeniu (sub 20 mp). Adica un restaurant de 20mp (afacere mica, de subzistenta) va plati un impozit specific pe mp cu 1460% (!!!) mai mare decat unul de 1.000mp (ditamai afacerea!).
Mai tineti minte “forfetarul lui Pogea”? Cel despre care s-a spus ca a omorat zeci de mii de afaceri mici? Acela era doar de 4300 de lei, adica de aproape 3 ori mai mic decat impozitul acesta. Cam cati dintre micii antreprenori vor ingrosa randurile somerilor? Asta doreste Parlamentul nostru?

Recomandare, pentru “beneficiarii” acestei legi:

Puneti ceva bani de o parte, tocmai ati primit un dar grecesc. Diferenta dintre impozitul pe profit datorat in mod normal si acest “minunat” impozit specific se numeste “ajutor de stat”. Care ajutor de stat poate fi acordat, dar numai dupa ce se indeplinesc ceva formalitati. Care nu au fost facute… Iar ajutoarele de stat care nu respecta reglementarile (europene, deci nu putem sa o smecherim aici), vor trebui recuperate de stat de la beneficiari. Cu dobanzi. Care vor fi calculate, ghici cum? In urma unor controale (tematice)… Ce chestie, exact asta nu mai vroiau domnii si doamnele speriati de BAU-BAU – controale! Care controale vor veni, evident, cam la limita perioadei de prescriptie, ca sa se stranga si dobanzi…
Remember – there is no free lunch! –

a scris Gabriel Biriș, într-o postare făcută pe o retea de socializare.

Problema: ajutorul de stat pentru marii operatori și avertizările Consiliului Concurenței

Rațiunea inițială a legii era sprijinirea IMM-urilor din turism, însă calculele arată cu un IMM plătește după noua lege un forfetar de cu circa 1500%/mp mai mare decât un operator corporatist.

Anularea acestei rațiuni a legii trimite, însă, problema într-o zonă cu grad de pericol din punctul de vedere al ajutorului de stat.

Într-un punct de vedere oficial referitor la această lege, Consiliul Concurenței avertizează :

”Având în vedere că, la acest moment, Consiliul Concurenței nu deține o justificare a msurii prin prisma naturii sau economiei sistemului de referință, considerăm că sistemul de impozitare (…) așa cum este el prevăzut de proiectul de lege, este susceptibil de a conține măsuri de ajutor de stat. (…) Considerăm necesară consultarea Comisiei Europene asupra compabilității măsurii cu prevederile legislației comunitare privind ajutorul de stat” –

scrie Consiliul Concurenței într-o adresă din 24 aprilie 2016 – în care face vorbire și de ”avantajele selective acordate anumitor întreprinderi”.

Faclitățile operatorilor din turism față în față cu Turismul din real life

Noua lege privind impozitul forfetar în turism, care facilitează îndeosebi marii operatori se adaugă unei alte facilități pe care industria a primit-o la începutul anului trecut : scăderea TVA la 9%.

Dacă rezultatele nu s-au văzut în scăderea prețurilor, nici numărul de turiști nu a explodat nici la un an de la implementarea primelor facilități :

potrivit datelor Institutului Național de Statistică, și în anul 2015 doar circa 20% dintre străinii care au vizitat România au venit pentru turism autentic (nicio modificare de dinainte de acordarea facilității la TVA) – în timp ce 60% din acestia au venit în interes de afaceri.

Același lucru se putea constata și la numărul de înnoptări ale românilor în hotelurile din România. (O analiză  detaliată – AICI).

Inițiatorul legii: va crește gradul de conformare fiscală în Turism

Într-un punct de vedere trimis cursdeguvernare.ro joi seară, Mircea Titus Dobre – deputat PSD și inițiatorul Legii – susține că maniera în care a fost gândită legea va crește gradul de conformare și disciplina fiscală în industria turismului.

În anul 2014 primele 65 companii din România care dețin peste 65.000 locuri de cazare au avut o cifră de afaceri totală de 1.225.335.300 lei iar în anul 2015 a fost de 1.342.504.179 lei. Observăm o creștere a cifrei de afaceri cu aproximativ 10%. Profitul însumat al acestor companii a fost în 2014 de 32.461.934 lei. În 2015 a fost de numai 14.012.985 lei. Crește cifra de afaceri dar profitul scade, implicit și impozitul profit. Multă lume se va gândi că au fost investiții etc. Nu este chiar așa. Sunt companii care au cifra de afaceri în creștere din anul 2008 fără ca numărul angajaților să crească dar acestea sunt în pierdere de peste 8 ani și nu plătesc impozit pe profit. Conform proiectului de lege toate aceste companii vor plăti cumulat de 7 ori mai mult decât impozitul pe profit din 2015 – aproximativ 2.300.000 lei, și-anume peste 15.000.000 lei.

Acest nou sistem fiscal nu va fi perceput ca un element perturbator sau o creștere a presiunii fiscale ci, dimpotrivă, ca un element care va crește disciplina în derularea acestor tipuri de afaceri și care va contribui la eliminarea concurenței neloiale și creșterea conformării voluntare în sectorul turismului și alimentației publice. –

scrie, în poziția sa, deputatul Dobre.

Noua lege

Noua lege pleacă la promulgare și este prevăzută să intre în vigoare de la 01 ianuarie 2017.

La dezbateri a fost contestată vehement de UDMR care a insistat ca, în cazul mocroîntreprinderilor, contribuabilii să poată opta pentru impozitul forfetar sau impozitul pe microîntreprindere.

În fapt, prezentarea în spatiul public și în media a dezbaterii s-a făcut pe o pistă diferită de adevărata miză :

în timp ce discuțiile prezentau ca pe un succes introducerea în program și a IMM-urilor și microîntreprinderilor, adevărata miză era abolirea pragului maxim al cifrei de afaceri precum și stabilirea unei formule de calcul care să favorizeze marile lanțuri hoteliere și de restaurante în fața micilor întreprinzători din turism.

Legea a fost inițiată de deputatul Mircea Titus Dobre – deputat PSD de Constanța.

Publicat la data de 29.6.2016 .

2 comentarii

  1. Ceghevara 2
    29.6.2016, 7:23 pm

    Cum??? Adica psd a facut o lege pentru rehcinii capitalisti in defavoarea immurilor romanesti???? Face stanga lui dragnea-tonta-nastase asta ?????

    Sinteti niste manipulatori!!!!!

  2. P Stancu
    11.7.2016, 8:20 am

    Vezi ca nu e un pesedist oarecare, e un haiduc facut in laboratorul din republica Mazare & Niso Constantinescu printre carciumi si hoteluri, ia de la saraci si da la bogati

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Economia reală: Profiturile marilor companii pe 2016 ascund tensiunile creşterii pe consum. Topul dividendelor

Tensiunile ascunse de creșterea economică a României pe 2016 (4,8%) sunt reflectate de rezultatele pe 2016 ale celor mai mari 20 de companii româneşti...Citeste mai departe »

Victor Bratu

De ce nu reușește România să adere la OECD: criteriile pe care nu le îndeplinește și ce e de făcut

Aderarea României la OCDE reprezintă un obiectiv major al politicii externe române încă din 2004. După 7 guverne perindate pe la Palatul Victoria și...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Riscurile României din perspectiva investitorilor străini

Datele economice fundamentele urmărite de analiştii marilor grupuri financiare internaţionale sunt, încă, până într-atât de favorabile României, încât aceasta a fost denumită „tigrul Europei...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Guvernul suspendă pentru un an articole esențiale din Legea finanțelor: dispare limita maximă de cheltuieli, creditele pot fi utilizate în alt scop decât cel aprobat, fără ca nimeni să răspundă

Una din cele mai riscande decizii ale guvernului a fost adoptată prin Ordonanța nr. 9 – document care a trecut neobservat în scandalul Ordonanțelor...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Cum a ajuns energia românească la cel mai mare preț din Europa: mixul nociv de înțelegeri, incompetență și interese

UPDATE:Ministrul Energiei s-a îmblonăvit brusc marți și s-a internat în spital pentru circa 2 săptămâni. Detalii AICI. * Informația inițială: ANRE și Consiliul Concurenței...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5190 lei
4.2856 lei
5.3429 lei

OPINII & EDITORIAL

Cristian Grosu / Sorry, e cam șocant: de ce, realmente, NU se poate fără mită în România

Cristian Grosu

Textul de mai jos e pentru cei dispuși să lase ipocrizia de-o parte. Cine nu poate, să nu se obosească. Știm cu adevărat în...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Pe înțelesul tuturor: Decizia CCR privind abuzul în serviciu

Cristi Danilet

Celebra, de acum, OUG 13/2017 și-a propus modificarea textul din Codul penal care reglementa abuzul în serviciu sub pretextul că ar exista o decizie...Citeste mai departe »

Die Hard / Die Easy

Marin Pana

Dacă ar fi să punem marea problemă într-o singură frază, ea ar suna cam așa : Detaşarea de rezultatele economice/implicarea în rezultatele electorale a...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Ordinea post-occidentală” a lui Lavrov… Altul e pericolul

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De câteva zile se scrie cu emoție și cu frenezie despre noua “ordine post-occidentală”, așa-zisul concept (cam mult spus) lansat de ministrul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

Daniel Daianu

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cei puțini și cei mulți: România iminentă și România unei lumi periculoase

Cristian Grosu

Cuvântul cheie al acestor ani e ”ireversibil”. Cheie: exact ca în imn – trecerea pragului critic de la care normalitatea intră în faza de...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / OUG 13, protestele și statul de drept de la București: o privire de dincolo de granițe

Cristian Diaconescu

Situaţia în România este tensionată din cauza unor proiecte de acte normative, care atât prin conţinut cât mai ales prin modalitatea de promovare au...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Europa şi lumea se schimbă periculos. Tocmai acum derapează România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Nu se putea un moment mai prost în care România să cadă în dizgrația Occidentului, pe o temă care marchează o vulnerabilitate...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Ordonanța de marți noapte pe înțelesul tuturor

Cristi Danilet

Adoptare. În noaptea de 31 ian/1 febr 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 92/2017 Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 13/2017 care...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / „Ucenicul” în acţiune: răscolirea Americii şi a lumii. Unde duce „revoluţia” lui Trump?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pe măsură ce trec zilele şi apar, una după alta, ordonanţele de la Casa Albă, se conturează tot mai clar profilul intern...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Doru exportatoru și Constituția lui Doru. Și viața lui Doru în țara lui Doru

N-am să uit niciodată privirea lui Doru (personaj real), în acel miez de zi din acel miez de vară din 1999. Luciditatea sadică cu...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română