Pe ultima sută de metri – Legea HoReCa: Un hotel de lux va plăti un impozit forfetar anual cât unul dintre angajații săi. Legea care favorizează marii operatori în fața IMM-urilor din Turism a fost votată

de Cristian Grosu | 29.6.2016 .

marriotCamera Deputaților a votat marți – după luni de controverse și retrimiteri la dezbatere – așa numita ”Lege privind impozitul specific unor activități”.

Legea se referă, în speță, la introducerea impozitului forfetar în așa numita industrie HoReCa – industria turismului.

Deși, inițial, rațiunea legii era stimularea investitiilor mici și mijlocii în turim, modul în care se calculează impozitul forfetar favoriozează drastic marii operatori din industria hotelieră și a restaurantelor.

cursdeguvernare.ro a abordat acest subiect precum și controversele sale pe cât Legea se afla în stadiul de proiect, din perspectiva modului în care sunt favorizate marile rețele (Un LINK – AICI) Între timp, până la votul de marți, Legea a abolit și pragul maxim inițial până la care contribuabilii se încadrează la impozitul forfetar, de 5 milioane de euro anual cifră de afaceri : a fost abolit orice prag.

Încercând să conserve rațiunea pentru care e nevoie de o astfel de facilitate pentru IMM-uri, guvernul își condiționase avizul favorabil doar pentru plafonul maxim de 500 de mii de euro cifră de afaceri anuală.

Cât și cum arată acest impozit și cum sunt favorizate marile rețele, în câteva cifre, mai jos :

O bodegă de maximum 50 mp de la marginea Bucureștiului plătește jumătate din cât plătește un retsurant de lux din Centru

Anexa la Lege după care se calculează impozitul forfetar poate fi deschisă în Document-AICI.

Potrivit formulelor de calcul, o pensiune de 3 stele va fi impozitată cu 267 lei/an/loc de cazare în timp ce impozitul maxim este de 891 lei/loc anual la cel mai scump hotel din centrul Bucureștiului.

Un restaurant de lux de 800 (opt sute) mp din centrul Bucureștiului va plăti maximum 38.000 lei/an, în timp ce o șaormerie de maximum 30 (trei zeci) mp va plăti 11.200 lei/an impozit.  Cu mențiunea că, în timp ce în al doilea caz vorbim de o mică afacere, în primul vorbim de cifre de afaceri de milioane sau zeci de milioane de euro.

Modul de calcul al impozitului forfetar pentru orice afacere din turism poate fi descărcat și folosit din linkul de mai sus.

O informație importantă din real life: o tonetă de înghețată plătește un impozit de 1.500 de lei pe sezon: de doar 2,5 ori mai puțin decât plătește un restaurant de lux de 800 mp din Centrul Bucureștiului pe un an întreg.

Astfel, o lege pornită inițial ca fiind stimulent pentru IMM-urile autohtone s-a transformat într-o lege care va aduna cele mai multe impozite – socotind la fiscalizarea discriminatorie a fiecărui metru pătrat sau a fiecărui loc hotelier, sau a fiecărui euro din cifra de afaceri – prin comparație cu marii operatori, tocmai de la la IMM-uri.

Altfel calculat, 3 firmulițe mici vor plăti un impozit egal cu o companie concurentă mare, cu o cifră de afaceri de zeci sau chiar de sute de ori mai mare. Iar acest impozit, fiind forfetar, chiar se va plăti.

Gabriel Biriș: Un restaurant de lux din centrul Capitalei va plăti impozit anual cât un angajat cu salariu mediu

Secretarul de stat Gabriel Biriș, cel care a discutat din partea guvernului prevederile și oportunitatea formulelor de calcul, a respins, miercuri, maniera în care Parlamentul a căzut de acord pe modificările de ultimă oră intruduse în lege. Lege care va pleca la promulgare.

Doua observatii, o recomandare si o propunere.

Observatiile:

1. 38.430 lei.
Atat este suma maxima pe care o vor plati marile restaurante si cluburi (peste 800 mp) din centrul Bucurestiului (cei mari de pe litoral sau alte localitati vor avea de platit mai putin) ca impozit ANUAL! Adica, comparabil cu “darile” pe care un angajat cu salariul mediu pe economie le plateste statului! Ce bine sa ai prieteni in Parlament…

2. 11.214 lei
Atat este suma minima ce va trebui platita de micile afaceri din domeniu (sub 20 mp). Adica un restaurant de 20mp (afacere mica, de subzistenta) va plati un impozit specific pe mp cu 1460% (!!!) mai mare decat unul de 1.000mp (ditamai afacerea!).
Mai tineti minte “forfetarul lui Pogea”? Cel despre care s-a spus ca a omorat zeci de mii de afaceri mici? Acela era doar de 4300 de lei, adica de aproape 3 ori mai mic decat impozitul acesta. Cam cati dintre micii antreprenori vor ingrosa randurile somerilor? Asta doreste Parlamentul nostru?

Recomandare, pentru “beneficiarii” acestei legi:

Puneti ceva bani de o parte, tocmai ati primit un dar grecesc. Diferenta dintre impozitul pe profit datorat in mod normal si acest “minunat” impozit specific se numeste “ajutor de stat”. Care ajutor de stat poate fi acordat, dar numai dupa ce se indeplinesc ceva formalitati. Care nu au fost facute… Iar ajutoarele de stat care nu respecta reglementarile (europene, deci nu putem sa o smecherim aici), vor trebui recuperate de stat de la beneficiari. Cu dobanzi. Care vor fi calculate, ghici cum? In urma unor controale (tematice)… Ce chestie, exact asta nu mai vroiau domnii si doamnele speriati de BAU-BAU – controale! Care controale vor veni, evident, cam la limita perioadei de prescriptie, ca sa se stranga si dobanzi…
Remember – there is no free lunch! –

a scris Gabriel Biriș, într-o postare făcută pe o retea de socializare.

Problema: ajutorul de stat pentru marii operatori și avertizările Consiliului Concurenței

Rațiunea inițială a legii era sprijinirea IMM-urilor din turism, însă calculele arată cu un IMM plătește după noua lege un forfetar de cu circa 1500%/mp mai mare decât un operator corporatist.

Anularea acestei rațiuni a legii trimite, însă, problema într-o zonă cu grad de pericol din punctul de vedere al ajutorului de stat.

Într-un punct de vedere oficial referitor la această lege, Consiliul Concurenței avertizează :

”Având în vedere că, la acest moment, Consiliul Concurenței nu deține o justificare a msurii prin prisma naturii sau economiei sistemului de referință, considerăm că sistemul de impozitare (…) așa cum este el prevăzut de proiectul de lege, este susceptibil de a conține măsuri de ajutor de stat. (…) Considerăm necesară consultarea Comisiei Europene asupra compabilității măsurii cu prevederile legislației comunitare privind ajutorul de stat” –

scrie Consiliul Concurenței într-o adresă din 24 aprilie 2016 – în care face vorbire și de ”avantajele selective acordate anumitor întreprinderi”.

Faclitățile operatorilor din turism față în față cu Turismul din real life

Noua lege privind impozitul forfetar în turism, care facilitează îndeosebi marii operatori se adaugă unei alte facilități pe care industria a primit-o la începutul anului trecut : scăderea TVA la 9%.

Dacă rezultatele nu s-au văzut în scăderea prețurilor, nici numărul de turiști nu a explodat nici la un an de la implementarea primelor facilități :

potrivit datelor Institutului Național de Statistică, și în anul 2015 doar circa 20% dintre străinii care au vizitat România au venit pentru turism autentic (nicio modificare de dinainte de acordarea facilității la TVA) – în timp ce 60% din acestia au venit în interes de afaceri.

Același lucru se putea constata și la numărul de înnoptări ale românilor în hotelurile din România. (O analiză  detaliată – AICI).

Inițiatorul legii: va crește gradul de conformare fiscală în Turism

Într-un punct de vedere trimis cursdeguvernare.ro joi seară, Mircea Titus Dobre – deputat PSD și inițiatorul Legii – susține că maniera în care a fost gândită legea va crește gradul de conformare și disciplina fiscală în industria turismului.

În anul 2014 primele 65 companii din România care dețin peste 65.000 locuri de cazare au avut o cifră de afaceri totală de 1.225.335.300 lei iar în anul 2015 a fost de 1.342.504.179 lei. Observăm o creștere a cifrei de afaceri cu aproximativ 10%. Profitul însumat al acestor companii a fost în 2014 de 32.461.934 lei. În 2015 a fost de numai 14.012.985 lei. Crește cifra de afaceri dar profitul scade, implicit și impozitul profit. Multă lume se va gândi că au fost investiții etc. Nu este chiar așa. Sunt companii care au cifra de afaceri în creștere din anul 2008 fără ca numărul angajaților să crească dar acestea sunt în pierdere de peste 8 ani și nu plătesc impozit pe profit. Conform proiectului de lege toate aceste companii vor plăti cumulat de 7 ori mai mult decât impozitul pe profit din 2015 – aproximativ 2.300.000 lei, și-anume peste 15.000.000 lei.

Acest nou sistem fiscal nu va fi perceput ca un element perturbator sau o creștere a presiunii fiscale ci, dimpotrivă, ca un element care va crește disciplina în derularea acestor tipuri de afaceri și care va contribui la eliminarea concurenței neloiale și creșterea conformării voluntare în sectorul turismului și alimentației publice. –

scrie, în poziția sa, deputatul Dobre.

Noua lege

Noua lege pleacă la promulgare și este prevăzută să intre în vigoare de la 01 ianuarie 2017.

La dezbateri a fost contestată vehement de UDMR care a insistat ca, în cazul mocroîntreprinderilor, contribuabilii să poată opta pentru impozitul forfetar sau impozitul pe microîntreprindere.

În fapt, prezentarea în spatiul public și în media a dezbaterii s-a făcut pe o pistă diferită de adevărata miză :

în timp ce discuțiile prezentau ca pe un succes introducerea în program și a IMM-urilor și microîntreprinderilor, adevărata miză era abolirea pragului maxim al cifrei de afaceri precum și stabilirea unei formule de calcul care să favorizeze marile lanțuri hoteliere și de restaurante în fața micilor întreprinzători din turism.

Legea a fost inițiată de deputatul Mircea Titus Dobre – deputat PSD de Constanța.

Publicat la data de 29.6.2016 .

2 comentarii

  1. Ceghevara 2
    29.6.2016, 7:23 pm

    Cum??? Adica psd a facut o lege pentru rehcinii capitalisti in defavoarea immurilor romanesti???? Face stanga lui dragnea-tonta-nastase asta ?????

    Sinteti niste manipulatori!!!!!

  2. P Stancu
    11.7.2016, 8:20 am

    Vezi ca nu e un pesedist oarecare, e un haiduc facut in laboratorul din republica Mazare & Niso Constantinescu printre carciumi si hoteluri, ia de la saraci si da la bogati

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Atenție la mecanismul care toacă miliardele de euro investiții: Fața nevăzută a PNDL – într-un raport al Curții de Conturi ținut 2 ani la secret

Președintele PSD Liviu Dragnea anunța săptămâna trecută, la Antena 3, că printre obiectivele deja îndeplinite din programul de guvernare se află lansarea programului PNDL...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Cum se pregătește un blocaj logistic: Sistemul impozitării gospodăriilor mai leagă o piatră de moară de gâtul ANAF

Modificările la Codul fiscal pregătite de guvernul Grindeanu – referitoarea la implementarea sistemului de taxare pe gospodării – complică semnificativ procedura de declarare și...Citeste mai departe »

Marin Pana

Un tablou sumbru: lista lucrurilor pe care NU știm să le putem produce. Ce importă România din UE şi de la cine. Nu prea e clar (sau e?) și de ce

Schimburile cu țările din UE au fost în anul trecut de circa 43 miliarde de euro la export (75% din total exporturi) și aproape...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Fondul Suveran de 10 miliarde – bolile congenitale: au fost alese moașele, se scrie deja actul de naștere

Primul pas spre înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții a fost făcut miercuri, când Monitorul Oficial a publicat decizia guvernului Grindeanu de creare...Citeste mai departe »

Victor Bratu

SOS forța de muncă / Învățământul profesional și tehnic: țările de la care România poate învăța meserie

Nevoia de asigurare a forței de muncă calificate cu ajutorul sistemului de învățământ profesional și tehnic este deja critică pentru economia românească. Lucrurile ar...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5333 lei
4.1453 lei
5.3604 lei

OPINII & EDITORIAL

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Macron va fi Preşedintele Franţei, dar transformarea politicii în Europa continuă

Valentin Naumescu

Puncte cheie: În absenţa unei „lebede negre” în următoarele două săptămâni, candidatul pro-european de centru, Emmanuel Macron, va fi ales pe 7 mai Preşedintele...Citeste mai departe »

Care e treaba cu disputa privind banii din pilonul II

Marin Pana

Aproape 7 milioane de români au acumulat până acum circa 7 miliarde de lei în cadrul aşa-numitului pilon II al sistemului de pensii, respectiv...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Cele două Turcii vor intra într-o lungă perioadă conflictuală. Dar este ceva și mai grav

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Rezultatul în sine al referendumului din Turcia nu este surprinzător. Eu m-aș fi așteptat la o diferență chiar mai mare decât 51,4%...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Zona euro – iluzii europene, iluzii românești

Radu Crăciun

Privind in trecut, inca refuz sa cred ca un proiect de complexitatea zonei euro a fost demarat ca un proiect politic. Adica, un proiect...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Start-up nation: un mare viciu de construcție

Andreea Paul

Cel mai mare viciu de construcție al programului START-UP NATION este acordarea fondurilor de la stat antreprenorilor debutanți în proporție de 100%, fără contribuții...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problema (mare, foarte mare) a Serviciilor secrete: Rezolvați-o odată!

Cristian Grosu

Problema Serviciilor secrete în România Nu ține doar de drepturile omului – așa cum știm/credem că se petrece în democrațiile consolidate, ci e una...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Trump-Merkel: O întâlnire transatlantică ratată şi o ridicolă „factură” a unei „datorii” care schimbă paradigma de securitate a Europei

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Zilele trecute, întâlnirea şefilor executivelor din cele mai importante două puteri ale lumii occidentale, Statele Unite şi Germania, ne-a lăsat un gust...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Din miezul noii faze istorice a (de)capitalizării României: Fenomenul ”Cocotierul” și efectul ”Bombonica”

Cristian Grosu

La ora la care scriu aceste rânduri, sistemul judiciar din România tocmai turnează încă un episod penibil, dintr-un șir tot mai lung de episoade...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Balada elefantului alb: deci, ce facem cu Cioloș

Cristian Grosu

Percepția și studiile noastre arată că cititorii cursdeguvernare.ro se împart în trei : -,antreprenori sau manageri pe toate palierele, care conduc societăți în terenul...Citeste mai departe »

România cu două viteze

Marin Pana

” Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Ipocrizia „Europei cu două viteze”. Începe refluxul Occidentului. Rămânem pe uscat?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ceea ce se discuta de multă vreme ca posibilitate teoretică, înainte chiar de valul extinderii masive spre Est, adică aşa-zisa alternativă a...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Marin Pana

Ai murit? N-ai terminat. Pentru noi rămân peripețiile înmormântării și lichidării conturilor

Deşi obişnuit la job cu problemele macro, inevitabil apar în viaţă momente micro. Cum ar fi un deces. Prilej cu care organizarea românească apare...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română