Când relaxarea fiscală nu e de ajuns: Cifrele necruțătoare ale turismului cu TVA 9% - CursDeGuvernare.ro
vineri

22 octombrie, 2021

Când relaxarea fiscală nu e de ajuns: Cifrele necruțătoare ale turismului cu TVA 9%

5 iulie, 2015

turism romania 3România se situează detașat pe ultimul loc în UE la încasările din turism, cu doar 0,7% din PIB în 2014, în scădere față de nivelul de 0,8% consemnat pe 2013. An în care, potrivit datelor Eurostat, eram devansați de țări precum Croația (16,7% din PIB), Bulgaria (7,7% din PIB), Ungaria (3,9% din PIB), Cehia (3,6% din PIB) sau Polonia (2,2% din PIB).

Lucrurile par să stea la fel și după extinderea reducerii de TVA la 9%, după cazare, la serviciile all-inclusiv, din luna ianuarie 2015.

Cum arată tabloul după 4 luni de reducere a fiscalității ?

Ca și bizareria de la alimente: potențial excepțional, producător de deficit


Activitatea din turism reprezintă doar circa două procente din rezultatele consemnate în contul curent, ceva mai puțin pe partea de încasări și ceva mai mult pe partea de cheltuieli. Datele disponibile la patru luni din 2015 arată că cheltuielile se mențin cam cu 30% mai mari, ceea ce determină o majorare a deficitului sectorial, dar cu păstrarea gradului de acoperire a cheltuielilor cu încasări la 77%.

tabgel 1
(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Cu toate acestea, deși turismul nu are o pondere prea însemnată în schimburile economice cu exteriorul, creșterea deficitului pe acest segment a fost suficientă pentru a trimite rezultatul cumulat de pe plus pe minus. Dat fiind potențialul natural al țării și nivelul încă relativ al veniturilor majorității românilor, acest fapt este cel puțin la fel de ciudat ca și deficitul din sectorul produselor alimentare.

Ponderea turiștilor străini în cadrul sosirilor în structurile de cazare turistică a rămas relativ redusă în raport cu alte țări din UE. Doar ceva mai mult de un sfert dintre cei cazați (mai exact 26,4% în luna mai 2015) au venit din afara României, situație similară cu cea din urmă cu un an.

Deși a crescut cu 2,6 puncte procentuale față de aceeași lună din anul trecut, indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a fost de numai 27,4%. Datele oficiale arată că peste media națională s-au situat doar hotelurile ( 34,6%), în timp ce vilele turistice ( 19,1%), hostelurile (17,4%), motelurile (17,0%) și pensiunile turistice (16,7%) au comunicat cifre semnnificativ mai reduse.


Nici situația referitoare la durata cazării nu este prea îmbucurătoare. Partea din totalul înnoptărilor care a revenit turiștilor străini a fost de doar 23,4%, adică mai mică decât cea a numărului de persoane, ceea ce semnifică un sejur mai redus pentru turiștii străini decât pentru cei români (media este de 1,9 zile față de 2,3 zile, nici aceasta din urmă nefiind mare lucru).

Situația se păstrează la fel ca anul trecut, când media a fost de 2,5 zile la turiștii români și 2,0 zile la turiștii străini). Dacă se ia în calcul perioada scursă de la începutul acestui an, decalajul apare ceva mai mic (2,1 zile la turiștii români față de 2,0 zile la turiștii străini), dar nu printr-un interes mai mare din partea celor din urmă, ci prin scăderea duratei de sejur a românilor.

Trebuie spus că acest indicator este important deoarece măsoară, dincolo de numărul de vizitatori, intensitatea turismului. Or, noi suntem încă departe de media la nivelul UE, care se situează la o medie de 5 înnoptări de turist.

Statistica privind sosirile și plecările înregistrate la punctele de frontieră este mai puțin relevantă, deoarece ea reflectă preponderent micul trafic la graniță, cam 60% dintre cei care au intrat în țara nostră venind din Ungaria și Bulgaria. Per total, în perioada ianuarie – mai s-au înregistrat cam 3 milioane de intrări și 5 milioane de ieșiri, respectiv un trafic lunar mediu de 600 de mii de intrări în țară și 1 milion de ieșiri ( nu neapărat persoane, deoarece în multe cazuri este vorba despre intrări și ieșiri repetate ale acelorași persoane).

Interesant, topul sosirilor de turiști străini sosiți în structurile de cazare reflectă ordinea din comerțul exterior, dar cu intercalarea pe podium a Israelului, apariția SUA în poziția a cincea și a Regatului Unit în poziția a șasea.

tabel 2
(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Acestea sunt cele șapte țări care concentrează mai mult de jumătate din clienții potențiali ai structurilor de cazare din turismul românesc, țări care trec de pragul de 100.000 de turiști anual sau de cota simbolică de 5% din totalul străinilor veniți în România ( acesta s-a ridica în 2014 la 1.911.817 persoane, cifră comparabilă cu populația Bucureștiului).

Cine, ce vizitează: peste 60% în interes de afaceri, sub 20% – turism autentic

Cifra ar putea părea rezonabil de mare dacă, de fapt, nu ar fi vorba în majoritatea cazurilor de deplasări în interes de afaceri.

Edificator este faptul că doar aproximativ 7% dintre turiști au preferat zona montană, mai puțin de 2% turismul balnear și stațiunile din zona litorală și doar 0,7% (!) o regiune unicat a Europei, și anume Delta Dunării.

tabel 3
(CLICK PENTRU MĂRIRE)

De altfel, datele INS certifică faptul că principalul motiv al sejurului petrecut în România NU îl reprezintă atracțiile turistice ale României, insuficient promovate și relativ greu accesibile în condiții civilizate de secol XXI, ci afacerile, participarea la congrese, conferințe, cursuri, târguri și expoziții (61,3% din numărul total de turiști nerezidenți).

Cât și pe ce cheltuie turiștii străini

Mai direct, majoritatea celor care vin la noi vin pentru cu treburi de serviciu și nu pentru relaxare de vacanță.
În această categorie se regăsesc și peste două treimi din cheltuielile efectuate per total ( a se citi încasările noastre), respectiv 68% din cele 5,09 miliarde lei cheltuiți în România de către străini, sumă echivalentă cu aproximativ 0,7% din PIB-ul național.

Cazarea continuă să dețină, de departe, ponderea cea mai mare în cheltuielile efectuate ( cam jumătate din total sau 300 de euro la o medie de aproape 600 de euro de turist, urmată în proporții de circa o șesime ( 100 de euro) din total de baruri și restaurante în cazul călătoriilor de afaceri și de cumpărături sau recreere în cazul turismului în scop particular.

tabel 4
(CLICK PENTRU MĂRIRE)

De reținut nivelul de înapoiere în care se află rețeaua nostră de drumuri, cu un număr foarte redus de kilometri de autostradă (nelegată cu vestul continentului).

Doar 12,8% dintre turiștii nerezidenți ( atenție, inclusiv români plecați din țară și stabiliți în străinătate) s-au încumetat să vină la noi cu autoturismele proprii. Grosul sosirilor a fost dat de transportul cu avionul (77,4%) iar 7,8% au preferat autocarul.

În context, se impunea acordarea voucherelor de vacanță, care va aduce în industria turismului, potrivit Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT) un plus de 400 de milioane de euro anual. Reamintim că toate primele de vacanță care se vor acorda în sistemul de stat, din 2016, vor fi numai sub formă de vouchere de vacanță, cu o valoare de până la șase salarii minime brute (7.200 lei).

E bună și aplicarea de cote reduse la TVA pentru serviciile conexe cazarii sau pentru alimente, dar scăderea fiscalității s-a dovedit departe de-a fi suficientă: mai trebuie făcute multe îmbunătățiri pentru a spori confortul și siguranța celor care se încumetă să vină pentru a admira bogățiile naturale de care dispune România. Aici stă adevărata miză pentru ca turismul românesc să vină cu un aport în formarea PIB mai mare de cele 3% din prezent și să urce spre 5%.

Date necesare privind contextul european:

La nivelul UE, turismul contribuie cu aproximativ 4% la PIB-ul Uniunii Europene, variind între 2% într-o serie de state membre şi până la 12% în Malta. Contribuţia indirectă a turismului la PIB este mult mai mare, acesta generând indirect mai mult de 10% din PIB-ul Uniunii Europene şi asigurând aproximativ 12% din totalul locurilor de muncă.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Astfel, activitățile conexe au o importanţă deosebită în ceea ce priveşte oferta de locuri de muncă destinate tinerilor şi a femeilor, care sunt de două ori mai numeroşi în sectorul turismului decât în restul economiei, precum şi în ceea ce privește oferta de locuri de muncă sezoniere şi part-time.

Una din zece întreprinderi din sectorul non-financiar european desfășoară activități în turism. Cele 2,2 milioane întreprinderi angajează circa 22% din personalul care activează pe segmentul serviciilor ( circa 12 milioane persoane), generează 3,6% din cifra de afaceri și 5,5% din valoarea adăugată a sectorului non-financiar.

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Excelent articol!
    Bine documentat si corect interpretate datele prezentate.
    Turismul are potential excelent insa este condus/ guvernat dezastruos !

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Excelent articol!
    Bine documentat si corect interpretate datele prezentate.
    Turismul are potential excelent insa este condus/ guvernat dezastruos !

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr