Parlamentul, reunit în şedinţă comună, a adoptat vineri cu 255 de voturi ”pentru” şi 95 de voturi ”împotrivă” legea bugetului de stat pentru anul 2018.
Ulterior, și proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2018 a fost adoptat cu 255 voturi ”pentru”, 90 au fost împotrivă.
Bugetul de stat, modificările Parlamentului
Faţă de proiectul Bugetului de Stat aprobat iniţial de Guvern, Parlamentul a suplimentat bugetele mai multor instituţii.
Cea mai mare sumă, 350 de milioane de lei, a fost transferată fondului de rezervă al Guvernului, iar banii au fost luaţi din bugetul alocat pentru contribuţia României la Uniunea Europeană.
Au fost acordate 60 de milioane de lei în plus Secretariatului General al Guvernului pentru finanţarea cultelor religioase şi alte 5 milioane pentru minorităţi.
De asemenea, Ministerul Culturii a primit în plus 8 milioane de lei pentru construirea monumentului Unirii de la Alba Iulia.
10 milioane de lei în plus a primit şi Ministerul Energiei pentru un program de cercetare în domeniul nuclear.
Radioul public a primit 3 milioane de lei în plus faţă de ce dăduse Guvernul iniţial.
Tot cu 3 milioane de lei a fost majorat şi bugetul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni.
Curtea Constituţională a primit 2 milioane de lei în plus faţă de varianta aprobată iniţial de Guvern.
În schimb, plenul reunit al Parlamentului a respins, luni, amendamentul adoptat vineri în Comisiile de buget-finanţe privind creşterea cotelor defalcate din impozitul pe venit care merg la bugetele locale.
Dubiile Consiliului fiscal
În opinia preliminară asupra proiectului Bugetului de Stat 2018, Consiliul fiscal a afirmat că proiectul se menține în deja tradiționala politică fiscală prociclică, determinând o adâncire a deviației față de obiectivul pe termen mediu, în contradicție cu regulile fiscale statuate de Legea Responsabilității Fiscal-Bugetare.
Potrivit acestei opinii, una dintre problemele proiectului de Buget 2018 este: Situarea deficitului sub plafonul de 3% depinde în mod semnificativ de venituri cu caracter excepțional.
Instituția mai apreciază că ”scenariul macroeconomic ales este mai degrabă optimist, ai cărui parametri apar situați în partea superioară a intervalului posibilităților”, în condițiile în care în realitate ”balanța riscurilor este inclinată spre evoluții mai puțin favorabile celor luate în calcul”.
Mai precis: Consiliul fiscal afirmă că ”veniturile din TVA prognozate pentru 2018 apar drept semnificativ supraevaluate, chiar în condițiile utilizării scenariului macroeconomic al CNP”. Aceasta, afirmă Consiliul fiscal, va genera ”implicații asupra asigurării finanțării autorităților locale”.
Suplimentar, Consiliul consideră: cheltuielile de asistență socială apar drept semnificativ subevaluate.
Datele oficiale
În proiectul de buget trimis Parlamentului, Guvernul mizează pe o creştere a Produsului Intern Brut (PIB) de 5,5% anul viitor, până la 907,85 miliarde lei (196 miliarde euro), ritm în scădere faţă de estimarea Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP) pentru acest an, de 6,1%.
Proiectul de buget pentru 2018 mai prognozează o inflaţie medie anuală de 3,1%, curs mediu de 4,55 lei/euro şi câştig salarial mediu net lunar de 2.614 lei.
Deficitul bugetar (cash) este estimat la 2,97% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,96% din PIB.
În proiectul de buget au fost prevăzute resursele pentru:
- acordarea de vouchere de vacanţă pentru toţi salariaţii din sistemul public
- creşterea salariului minim şi mediu net în întreaga economie cu 9%
- majorarea, de la 1 iulie, a pensiilor cu 10% şi a pensiei minime cu 23%
- creşterea indemnizaţiei persoanelor cu dizabilități cu 30%, de la 1 ianuarie
- programele de ajutor de stat (4,5 miliarde lei)
Veniturile bugetare proiectate pentru 2018 au fost estimate la 287,5 miliarde lei, respectiv 31,7% din PIB.
Cele mai mari ponderi in veniturile bugetare pe 2018 le înregistreaz:
- contribuţiile sociale, 10,1%
- TVA, 6,8%
- accize, 3,3%
- impozit pe salarii şi impozit pe venit, 2,3% din PIB
Cheltuielile bugetare pentru anul 2018 au fost estimate la 314,5 miliarde lei miliarde lei, ceea ce reprezintă 34,6% din PIB.
Cheltuielile de personal au fost estimate la 81,2 miliarde lei, o creştere de 11,6 miliarde lei faţă de anul 2017, pe fondul aplicării Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
Cheltuielile cu asistenţa socială ajung în 2018 la 98,6 miliarde lei, respectiv 10,9% din PIB.
Cheltuielile cu bunurile şi serviciile vor fi în anul 2018 – 39,9 miliarde lei (4,4% din PIB), în timp ce cheltuielile cu datoria publică sunt estimate la 12,1 miliarde lei ( 1,3 % din PIB), potrivit proiectului.
Cheltuielile cu investiţiile în anul 2018 vor fi de 38,5 miliarde lei ( 4,2% din PIB), în creştere cu 13 miliarde lei faţă de anul 2017, potrivit estimărilor Guvernului.
