Analiză

Ce şanse avem (avem?) să ne încadrăm în deficitul limită de 3% din PIB

Datele publicate de Ministerul Finanţelor arată că, în ultimii patru ani, România a păstrat obiceiul de a „da drumul” la deficitul public pe ultimul trimestru,… Mai mult

04.11.2018

Chestiunea

6 indicatori psihoculturali care (de)formează spiritul antreprenorial la români. O comparație cu antreprenorul american

Textul de mai jos e doar un fragment din articolul apărut în revista (exclusiv print) ”CRONICILE Curs de Guvernare (despre ”CRONICI …” – un LINK-AICI),… Mai mult

02.11.2018

Analiză

Problema gravă a împărțirii avuției în societate: Cum au ajuns românii cu cel mai mic venit median din UE

Eurostat a publicat cele mai recente date pentru statele membre UE referitoare la venitul median net pe gospodărie. România figurează pe ultimul loc pentru anul… Mai mult

31.10.2018

Chestiunea

Românii din străinătate au trimis bani în România cât a atras guvernul din fondurile și subvențiile europene

Românii care lucrează în străinătate au trimis în ţară 2,695 de miliarde de euro în primele opt luni ale anului 2018, cât toate fondurile şi… Mai mult

31.10.2018

Cronicile

Oportunități ratate: Companiile româneşti nu au fructificat anii dobânzilor scăzute. Și nici băncile. Cauzele

de Adrian N Ionescu 8.1.2018

Companiile românești au ratat fereastra de oportunitate din ultimii ani, de finanțare la dobânzi mici.

Au luat în considerare oportunitatea abia în a doua jumătate a anului 2016, adică atunci când aceasta a început să se epuizeze.

Revirimentul apetitului pentru credite s-a produs, însă, căci fereastra de oportunitate s-a obturat considerabil din septembrie 2017 încoace, adică de când piaţa a declanşat un nou ciclu monetar, marcat de noua tendință de creștere a dobânzilor.

Ferestrele de oportunitate

Piața dobânzilor a revenit pe parcursul anului 2010 la valorile de dinainte de criză, și s-a stabilizat în următorii trei ani și jumătate pe un palier între 9 și 10%, dobândă medie la creditele noi, potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR).

Intervalul de stabilizare a dobânzii, deși relativ larg, confirma scăderea remarcabilă a volatilității acesteia față de primii ani ai crizei.

Evoluția dobânzii de piață  la creditele noi  a și justificat creșterea soldului total al creditelor pentru companii nefinanciare de la 98 de miliarde de lei în martie 2010, până la maximul istoric din septembrie 2012 (121,8 mld. lei, în echivalent).

Oportunitatea din anii 2011-2013 a fost însă doar parțial fructificată. Creșterea volumului creditelor a fost efectul demersurilor de reparație a daunelor crizei, al restructurării și refinanțării unor credite mai vechi, mai degrabă decât al revenirii apetitului pentru finanțarea dezvoltării.

Astfel că, volumul majoritar de credite în lei a fost pe termene scurte de sub un an. Și din totalul creditelor în valută, cam o treime erau pe termen de sub un an.

În plus, o mare parte din soldul record din 2012 a constituit-o și volumul de credite neperformante (inclus în statistica BNR). Curățirea bilanțurilor prin vânzarea acestora a prins viteză abia în anii următori, când volumul creditelor corporatiste acordate a și scăzut până la 99 de miliarde în august 2016.

Șanse ratate

Din iunie 2013, dobânda medie de piață la creditele noi a scăzut vertiginos, de la 9,21%, până la 6,84% în decembrie 2013, la 6,01% în iunie 2014 și la 5,87% în decembrie 2014, cu perioade de stabilitate relativă în acest răstimp, după cum se poate vedea în Graficul 1.

Tendința de scădere a dobânzilor a fost, însă, pe cât de certă, pe atât de puțin fructificată, căci soldul creditelor corporatiste a scăzut, în loc să crească, după cum se poate vedea în Graficul 2.

Când dobânda a ajuns la minimul istoric de 3,51%, în septembrie 2016, soldul creditelor era de 99,9 miliarde de lei, foarte aproape de minimul ultimilor șase ani, înregistrat cu o lună înainte.

Este drept, tot în acea vreme băncile au făcut progrese tot mai remarcabile de curățire a bilanțurilor de credite neperformante.

Soldul creditelor acordate companiilor a început să crească abia din septembrie 2016, luna în care – ironic sau nu, s-a produs explozia dobânzilor pe piața interbancară, ca urmare a faptului că nevoia de bani a guvernului a curățat piața de lichididități.

Tot atunci, BNR a fost nevoită să-și modifice perspectivele de politică monetară, să-și mute atenția de la protecția cursului la cea a dobânzilor și să-și corecteze în sus ținta de inflație. Astfel că băncile se așteaptă acum la majorarea în mai multe tranșe a ratei de dobândă de politică monetară.

Este și o certitudine oficială: epoca dobânzilor mici a apus, iar soldul creditelor corporatiste a ajuns, în noiembrie 2017, abia la 107,3 mld. lei, adică abia la nivelul din iunie 2011 (109 mld. lei).
De ce nu au reușit companiile românești să profite de dobânzile mici?

Potențialul

Saltul de dobândă din ultimul trimestru al anului 2017 s-a produs într-un mod suficient de agresiv încât BNR să simtă nevoia de a evalua rezistența mediului economic la șocuri.

„Estimări preliminare arată că rata creditelor neperformante s-ar majora de la valoarea actuală de 15,8% la 18,7% în ipoteza unui şoc de 200 de puncte de bază pe rata dobânzii”, spune cel mai recent raport al BNR, privind stabilitatea financiară.

Totuși, analizele BNR au identificat un potenţial de creditare de circa 113 miliarde de lei, nefructificat de cele aproximativ 14.300 de companii, care s-ar fi putut califica conform reglementărilor şi ofertelor băncilor, potrivit celor mai recente date, din iunie 2017.

„Peste două treimi din volumul adiţional de finanţare poate fi absorbit de către sectorul privat (69%), în timp ce restul de către sectorul companiilor de stat. Cele mai importante sume ar putea fi direcţionate către domenii de activitate precum industria (26,3%) sau serviciile (14,2%)”, spune raportul privind stabilitatea financiară a României, publicat de BNR în decembrie.

Cauzele ratării

Statistic, foarte multe dintre companiile românești nici nu se califică pentru credite. Adică nu sunt bancabile și, primul dintre argumentele „contra” este că deja au capitaluri proprii negative. Altfel spus, au deja datorii mai mari decât fondurile proprii, inclusiv capitalul.

Pe de altă parte, nici băncile nu se străduie prea mult să câștige prea mulți clienți corporatiști.

Dimpotrivă, băncile se mulțumesc fie cu rulajele marilor multinaționale (care nici nu prea au nevoie de credite de la un punct încolo, pentru că activitatea lor este mare generatoare de cash), fie cu creditarea statului.

BNR spune, în cel mai recent raport al său asupra stabilității financiare, că „principalii factori de risc pentru stabilitatea financiară sunt:

  • „(i) subcapitalizarea unui număr semnificativ de companii (peste 276.000 de firme au un nivel al capitalului propriu sub nivelul reglementat, din care peste 268.000 de firme au capital negativ).

Subcapitalizarea este determinată în principal de înregistrarea de pierderi (peste 217.000 de firme au avut pierderi de 33de miliarde lei în anul 2016), respectiv de gradul ridicat de îndatorare în anumite sectoare;

  • (ii) creșterea obligațiilor restante față de bugetul de stat (+5,9% în anul 2016);
  • (iii) capacitatea redusă de recuperare a creanțelor comerciale, în special la nivelul microîntreprinderilor;
  • (iv) numărul important de firme din portofoliul instituțiilor de credit care nu au trecut printr-un ciclu economic complet;
  • (v) reintrarea fenomenului de insolvență pe un trend ascendent, atât ca număr de firme nou-intrate în insolvență (6.100 în primele opt luni ale anului 2017), cât și ca volum al neperformanței generate asupra sectorului bancar (volumul creditelor neperformante generate de către firmele în insolvență a crescut cu circa o treime, la 1 miliard lei) și
  • (vi) majorarea arieratelor bugetului de stat față de sectorul real (+9 la sută în intervalul septembrie 2016 – septembrie 2017, la 223,1 milioane lei), potrivit raportului citat.

Pe de altă parte, deficitul de preocupare a băncilor pentru atragerea și cultivarea clientelei corportatiste este suficient de mare ca să declanșeze comentarii dedicate din partea guvenratorului BNR.

Mugur Isărescu a îndemnat băncile să dea mai multă atenție chiar educației financiare a clienților lor, de mai multe ori pe parcursul anului trecut.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.1.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Impozitarea trecutului / Profiturile Romgaz și Transgaz scad – Statul le cere dividende tot mai mari din anii anteriori

Adrian N Ionescu

Statul cere dividende tot mai mari din rezerve și rezultatele reportate anterioare de Romgaz și Transgaz, chiar dacă profiturile lor pe primele 9 luni din… Mai mult

Europa

Dominic Raab, ministrul pentru Brexit, a demisionat. Exemplul său a fost urmat de alți 3 membri ai cabinetului

Iulian Soare

UPDATE. Din guvernul britanic și-au mai anunțat demisiile ministrul adjunct pentru Brexit, Suella Braverman, ministrul pentru muncă și pensii, Esther McVeym și ministrul adjunct pentru… Mai mult

Stiri

Un primar care participa la un curs pentru combaterea corupției a plecat acasă cu un aparat din hotelul în care a fost cazat

Vladimir Ionescu

Primarul comunei Mihăești, Constantin Bărzăgeanu (PNL), a fost filmat de camerele de supraveghere ale unui hotel din Băile Felix, în care era cazat, în timp… Mai mult

Stiri

Ford caută 1.700 de angajați pentru producția modelului SUV EcoSport

Vladimir Ionescu

Reprezentanţii Ford Craiova s-au întâlnit, miercuri, cu primarii din 30 de localităţi din judeţul Dolj pentru a stimula atragerea celor 1.700 de noi angajați necesari… Mai mult

Stiri

AmCham: Securitatea energetică a României poate fi periclitată de lipsa investițiilor în capacități de generare a energiei electrice

Razvan Diaconu

Camera de Comerț Americană în România (AmCham Romania) urmărește cu atenție evoluția fluxurilor investiționale în economia românească, context în care atrage atenția asupra lipsei de… Mai mult

Stiri

Guvernul britanic a aprobat acordul Brexit – problemele și soluțiile acestora

Victor Bratu

Guvernul britanic a aprobat miercuri, după o şedinţă maraton, acordul pentru Brexit, acord care trasează condițiile ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană. Anunţul a fost… Mai mult

Stiri

Festivitatea tristeții: Primăria Sectorului 1 a vrut să premieze elevii de nota 10 la Bac, însă premianții sunt toți deja plecați din țară

Vladimir Ionescu

Primăria Sectorului 1 a organizat, miercuri, o ceremonie pentru premierea elevilor care au obținut media 10 la Evaluarea Națională și la examenul de Bacalaureat sau… Mai mult