La obiect

T1 2018 – pensia medie lunară, cu peste zece procente mai mare faţă de anul trecut, puterea de cumpărare cam cu 5% mai mare

În primul trimestru din 2018, pensia medie lunară a fost de 1.122 lei, cu zece lei sau 0,9% mai puţin faţă de trimestrul precedent. Totodată,… Mai mult

13.06.2018

Evenimentul

Sub ochii Chinei și Rusiei: Acordul Trump – Kim, un progres mai curând simbolic în absența detaliilor concrete, urmează negocieri grele

Acordul semnat marți de președintele SUA, Donald Trump, și de cel al Coreei de Nord, Kim Jong Un, consemnează angajamentul coreean privind denuclearizarea completă în… Mai mult

12.06.2018

La obiect

Inflația anuală a ajuns în luna mai la 5,41%: responsabile – legumele, carburanții și tutunul

Inflaţia pe luna mai 2018 a fost de +0,47%, semnificativ peste cea din mai 2017 (+0,28%). Ceea ce a trimis, prin efect de bază, inflaţia… Mai mult

12.06.2018

La obiect

Creşterea exporturilor a depăşit-o pe cea a importurilor. Totuşi, deficitul comercial lunar a atins din nou miliardul de euro

Deficitul comercial pe luna aprilie 2018 a trecut din nou pragul de 1 miliard de euro, deşi, pentru prima dată în acest an, ritmul de… Mai mult

11.06.2018

O chestiune de dus în CSAT: 7 hărți ale izolării României din cauza infrastructurii

de Cristian Grosu 24.11.2015

autostradaAșa cum chestiunea corupției a fost dusă în CSAT – și lucrurile au început să se miște – o altă problemă a României a depășit deja masa critică a prejudiciului. Infrastructura.
Deja progresele de competitivitate, obținute prin capital, tehnologie, dezvoltarea spiritului antreprenorial și libera circulație a persoanelor, mărfurilor și capitalurilor este subminată de lipsa infrastructurii.

De asemenea, unele dintre avantajele comparative ale României – ieșire la Mare prin portul Constanța, forța de muncă calificată și ieftină din Moldova și Oltenia, sectoarele cu potențial agricol excepțional de dincoace de Carpați – sunt neutralizate pur și simplu de lipsa infrastructurii în primul rând rutiere.

Un om de afaceri povestea în urmă cu ceva vreme că a decis să-și cumpere avion: calculele sale arătau că deplasarea echipelor de audit din compania sa între punctele de lucru deschise de-a lungul și de-a latul țării costa mai mult (ca timp și bani) decât costurile – nici ele mici – ale unui avion cu tot ce presupun acestea.

Un detaliu: Potrivit hărților de mai jos, distanța Constanța – Szeged (urcarea pe autostrada ungurească) se face într-un timp mai lung decât distanța Szeged-Berlin (care străbate Ungaria, Slovacia, Cehia și o bună parte din Germania). Am ales Constanța pentru că acest port ar fi putut  deveni nod comercial – unul din avantajele comparative ale României. 

La data de 1 decembrie 2018, când se vor împlini 100 de ani de la Marea Unire, Transilvania va fi racordată la Europa prin autostrăzi: România va fi, prin măcar o autostradă care să traverseze Carpații ?

Prezentăm mai jos câteva hărți a căror realitate seacă configurează izolarea unor zone întregi din România de Europa cu care face comerț și economie. Și le vom suprapune peste harta divergenței interne severe, cu observațiile necesare, care arată relația dintre lipsa infrastructurii și subdezvoltare. Or, asta e deja o problemă de siguranță națională, dat fiind că această divergență internă se adâncește an de an în loc să se amelioreze.

La final, vom veni cu niște propuneri pentru care nu trebuie să fii expert în infrastructură pentru a le demara: un cizmar cu studii completate la Moscova (Nicolae Ceaușescu) a știut în ce direcție să înceapă austostrada.

Notă: atenție, pe hărți, la numărul de ore necesare trasportului

Hărțile subdezvoltării întreținute de lipsa infrastructurii

Imaginile de mai jos aparțin unui studiu al Băncii Mondiale, făcut anul trecut, folosind date valabile pentru anul 2013: situația de astăzi este neschimbată, cu mențiunea că între timp în România s-a brevetat demolarea unui tronson de autostradă.

1-, Portul Constanța rămâne subdezvoltat și nu poate deveni un adevărat nod comercial (cu toate consecințele pozitive care decurg din acest statut) pentru că, odată ajunse măfurile aici, nu există infrastructură coerentă și directă spre granița de Vest.

România pierde, sau folosește mult sub capacitate, avantajul comparativ al ieșirii la mare :

În imaginile de mai jos: timpul necesar ajungerii mărfurilor de la Constanța la granița de Vest și în orice al punct al țării (Fig1), și timpul necesar dacă s-ar finaliza autostrăzile spre Vest (cu Pitești-Sibiu) și autostrada Moldova (București-Botoșani – unde nu trebuie străpunși Carpații).

fig1 -constanta - vest acum

(CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

 

fig2- vest - constanta

(CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

2- Cât de ruptă e România de principalii ei parteneri economici și comerciali: țările UE.

În figura 3 sunt timpii necesari ca mărfurile produse în România să ajungă la granița Schengen. Și nu e vorba numai de mărfuri: oamenii de afaceri, capitalurile, tehnologia, fluxul economic în general sunt dependente de infrastructura de trecere a Carpaților lăsată de economia lui Nicolae Ceaușescu.

În Figura 4 – cum s-ar ameliora (spectaculos) acești timpi dacă ar exista autostrăzile :

fig3- vest - țară acum

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

 

fig4 -vest - țară cu infrastructură

(CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

3- Economia și dezvoltarea ei după infrastructură. Modelul gravitațional ne arată concentrările de activitate economică.

O mențiune: Iașiul și Constanța (neracordate prin infrastructură la Europa) sunt centre de activitate economică datorită modelelor economice gândite în perioada comunistă: supraindustrializare, poziție de pol geografic, tradiție etc. Problemele de infrastructură nu le descalifică de la acest statut, însă le diminuează potențialul. 

În rest, harta arată unde și cum se concentrează banii, investițiile și comerțul în funcție de infrastructură.

Acum și/sau în cazul că se întreprinde neapărat și foarte repede ceva.

fig5- model gravitational economic

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

4- Nu există dezvoltare economică fără cel mai scump capital: capitalul uman. Modelul gravitațional demografic își exhibă și el dependența de infrastructură.

Nu e de mirare că afacerile deschise în Transilvania își caută mâna de lucru (oferind beneficii care să compenseze deplasarea) în cele mai aproiate zone de unde o pot racola: Moldova și Oltenia. Mai ușor muți banii și marfa decât oamenii:

fig 6- model gravitational demografic

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

5- Și efectele. Dintre cele numeroase, am ales o hartă făcută în urmă cu mai bine de un an de cursdeguvernare.ro, cu ”Cele 4 Românii”: dacă scoatem din calcul Bucureștiul, Constanța și Iașiul – ale căror avantaje comparative le țin pe harta europeană cu precădere datorită moștenirii economico-industriale din comunism – totul arată cum lipsa infrastructurii le subminează potențialul :

fig 7 divergenta interna

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Niște măsuri

Deși pare simplu, construirea autostrăzilor care să reconecteze România atât la Europa cât, mai ales, la ea însăși, e o chestiune care ține de atât de complicata decizie politică – a cărei incoerență seamănă uneori cu un sabotaj foarte coerent.

Căteva măsuri care ar putea tranșa această problemă :

a- introducerea MasterPlanului în legislație, cu Pitești-Sibiu prioritară

b- Lege care să consfințească construcția de autostrăzi potrivit Coridoarelor aprobate la nivel european.

c- demarat proceduri pentru construirea unei autostrăzi care să lege Moldova de restul țării și de Europa : la câți miniștri cu viză de flotant pe Bruxelles avem, nu ar trebui să fie o problemă chiar atât de mare – mai ales că am putea avea și sprijinul comisarului (român) pentru dezvoltare regională.

d- de adus problema infrastructurii în CSAT, din cel puțin 2 motive :

d1: nimic nu subminează competitivitatea României în acest moment așa cum o face infrastructura, riscăm să rămânem în zona periferică a economiei europene, cu toate consecințele care decurg de aici:
spulberarea avantajelor comparative, transformarea economiei într-o structură de tip manufacturier, depopularea unor întregi zone din cauza acestor fenomene, creșterea distanței economice dintre regiunile ”izolate” și cele prospere : deja Botoșaniul (de exemplu) e mai aproape, economic vorbind, de Ucraina, decât de media României. Iar Vasluiul de Republica Moldova.

d2- dacă problema nu e dusă în CSAT, fiecare guvern va fi îndreptățit să vină cu ”autostrăzile lui”:
deja unii se comportă – în privința tronsonului Comarnic-Brașov (pentru care guvernul Ponta luase în calcul înculsiv să garanteze anual niște sute de milioane de euro privatului din parteneriatului public-privat) se comportă ca și cum și-ar fi luat comisioanele înainte.

(Un bonus)

Și pentru nu e vorba numai de infrastructura rutieră :

1- la fel stă situația și cu transportul aerian: ruta București-Cluj (și invers) e printre puținele (și uneori singura) rută pe profit a Tarom: e drept că un bilet costă circa 230 euro (de la București spre Bruxelles-Charleroi costă jumătate).

2- În cazul că ar exista voci care să invoce alternativa (transportul feroviar) publicăm (ca sursă tot analiza Băncii Mondiale) o hartă care spune aproape totul. ”Aproape”: din 2007 – anul la care sunt valabile datele – situația s-a înrăutățit an de an. Cât s-a înrăutățit, pot fi citite ultimele date AICI-LINK.

fig8

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 24.11.2015

Lăsați un comentariu


Stiri

GRECO: România – progrese limitate în implementarea recomandărilor

Vladimir Ionescu

România a înregistrat progrese limitate în implementarea recomandărilor din raportul întocmit în martie de Grupul Statelor împotriva Corupţiei (GRECO), arată un comunicat al acestui organism… Mai mult

Stiri

Operațiunile de Check-In și Boarding, suspendate la nivel global din cauza unei defecțiuni a sistemului – Tarom anunță întârzieri la toate cursele

Mariana Bechir

SITA – Departure Control System (sistemul folosit pentru check-in și îmbarcare) este, sâmbătă, indisponibil la nivel global, din cauza unei defecțiuni, astfel încât aeroporturile care-l… Mai mult

Stiri

Sindicatele din penitenciare: Doar 79 de deținuți sunt condamnați pentru abuz în serviciu, nu câteva mii, cum a declarat Liviu Dragnea: niciunul din ei nu a furat bani de la copii

Vladimir Ionescu

Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) precizează că în acest moment sunt încarcerați doar 79 de deținuți condamnați pentru abuz în serviciu, nu… Mai mult

Stiri

Rezoluție ONU privind retragerea trupelor militare străine din Republica Moldova

Vladimir Ionescu

Adunarea Generală a ONU a adoptat vineri proiectul de rezoluţie privind retragerea trupelor ruse din Transnistria, regiune separatistă din estul Republicii Moldova. Proiectul a fost… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis anunță că va candida pentru al doilea mandat de președinte al României

Vladimir Ionescu

Klaus Iohannis a anunțat sâmbătă dimineață, la Sibiu, că va candida pentru al doilea mandat de președinte al României. Anunțul, foarte scurt, a fost făcut… Mai mult

Stiri

Președintele cere Comisiei de la Veneția să emită cât mai curând raportul preliminar privind modificarea legilor Justiției

Vladimir Ionescu

Bogdan Dima, consilier de stat în Administrația prezidențială și reprezentantul acesteia la ședința Comisiei de la Veneția de vineri, în care s-a discutat reforma Justiției… Mai mult

Stiri

Liviu Dragnea anunță dictatura prin Ordonanțe: ”Abordarea procedurală corectă prin Parlament e greșită, de la legea fondului de investiții la legile justiției. Vom fi mai fermi și mai radicali”

Razvan Diaconu

”Am decis să fim mult mai fermi și mai radicali. Maniera mea de a avea o abordare procedurală corectă, în Parlament, s-a dovedit greșită. În… Mai mult