La obiect

Coboară: Investițiile străine țin pasul cu investițiile publice. De la spectacolul legilor bugetelor, la tristețea din execuțiile bugetare

Investiţiile publice și-au menținut coborârea încă din anii crizei financiare, conform execuţiilor bugetare, chiar dacă legile bugetelor de stat din ultimii trei ani au arătat cifre în creştere.… Mai mult

10.02.2019

La obiect

Educaţia – 4 indicatori esenţiali la care stăm foarte slab

În contextul abordărilor prioritare la nivel european privind dezvoltarea sustenabilă, Eurostat a publicat un set sintetic de indicatori uniformizat ca metodologie pentru fiecare ţară, indicatori… Mai mult

10.02.2019

Interviu

România consumului văzută prin ochii unui superretailer. O viziune care ar putea deveni politici publice

Textul de mai jos e o compilație de mici fragmente din interviul pe care Iulian Stanciu – CEO al e-mag – l-a acordat pentru numărul 99… Mai mult

07.02.2019

Analiză

Câteva grafice: Haosul desăvârșit din Bugetele României. O analiză pe 4 ani a diferenței dintre Lege și Execuție

Deși la prima vedere sunt greu de întocmit, Bugetele publice ale României sunt, de fapt, o înșiruire de indicatori și liste de venituri și cheltuieli care… Mai mult

06.02.2019

Cronicile

O bizarerie? Pe locul 1 la creșterea PIB, pe ultimul loc în UE la costurile de împrumut: Pragul de 5% pe an a fost trecut în iulie

de Marin Pana , 22.8.2018

România este ţara care se împrumută cel mai scump dintre toate statele UE, iar pragul de 5% randament pentru obligaţiunile emise de stat a fost trecut în luna iulie.

Cu 5,05%, ne plasăm de cam patru ori mai sus  faţă de o medie europeană de 1,31%, sau de cinci ori peste media Zonei Euro (1,04%).

În urmă cu 12 luni, timp în care datele consemnate de Eurostat arată că nu s-au produs modificări importante la nivelul mediilor UE şi Zonei Euro, eram la nivelul de 3,86%, ceea ce indică şi faptul că am avut cea mai mare deteriorare a acestui indicator dintre toate ţările membre, cu excepţia Cehiei, aflată pe un cu totul alt palier ( de la 0,83% a urcat la 2,11%).

Viteza de creștere a costurilor: o comparație cu statele UE

Practic, la finalul anului trecut ne-am interesectat cu Grecia, noi mergând în sus cu dobânzile plătite la împrumuturi iar ei în jos, după care le-am luat locul de cel mai riscant plasament pentru pieţele de capital, în pofida creşterii economice record la nivel european de 6,9%, ceea ce constituie o bizarerie de proporţii.

Că aceste cifre ce reflectă percepţia pieţelor internaţionale sunt căpătate meritat sau nu importă mai puţin.

Ceea ce contează este costul pe care îl vom avea de suportat cu toţii, evident mai mare odată cu trecerea timpului. Deşi nivelul datoriei publice  (culmea) s-a redus la doar 35% din PIB, este esnţială dobânda la care vom putea să o „rostogolim”.

Pentru referinţă, amintim şi câteva randamente „la zi” plătite pentru obligaţiunile emise de alte ţări precum Bulgaria (0,92%), Croaţia (2,26%, în scădere de la 2,87% în urmă cu 12 luni), Polonia (3,17%, de la 3,33% în urmă cu 12 luni) şi Ungaria (3,39%). Ca să nu mai vobim despre Germania (0,28%) sau Franţa (0,67%), ceva mai aproape de noi fiind Italia (2,64%), Portugalia (1,76%) şi Spania (1,33%), toate cu o datorie publică mult mai mare decât a noastră.

(Citiți și: ”Echilibrele financiare ale României – în discordanţă cu ale statelor din regiune. Creștere – cu preţul deprecierii și scumpirii leului”)

Paradoxal, deşi am beneficiat de o creştere economică relativ ridicată, se pare că alţii (grijulii cu plasamentele lor) nu prea sunt de părere că ştim ce să facem cu ea din punct de vedere al gestiunii bugetelor publice. Practic, ne aşteaptă la cotitură să ne împrumutăm şi o fac doar dacă oferim randamente cu mult mai mari decât se practică la nivel regional.

Deocamdată este şi complicat şi prematur să facem un calcul referitor la cât ne costă imaginea de nesustenabilitate a cheltuielilor publice angajate. Dar când se va trage linia costurilor suplimentare astfel generate într-o perioadă în care avem o datorie de circa 70 miliarde de euro, bani pe care nu ni i-a dat nimeni pe degeaba ci pentru a încasa dobânzi, s-ar putea să ne apuce durerea de cap.

5,05% faţă de 3,86% în urmă cu un an nu este o simplă schimbare de cifre, ci o mutare din zona cât de cât acceptabilă în zona unui semnal de alarmă tras pe vreme încă senină dar pe care alţii, specializaţi în stabilitate macroeconomică, o văd tot mai înnegurată. Motiv pentru care îşi asumă riscul de împrumut doar la cote de remunerare exagerate.

Nu zice nimeni să ajungem spre acele miraculoase 0,28% ale Germaniei dar nici să ieşim clar din rând faţă de ţările cu regim de curs flotant similar, precum Polonia sau Ungaria.

Când lucrurile sunt amestecate, fiecare vede ce vrea şi scoate în evidenţă ce îi convine. Simplificat, însă, undeva la un procent – un procent şi jumătate reprezintă cost pur de gestiune inadecvată a banilor publici.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 22.8.2018

Un raspuns

  1. stefan60
    23.8.2018, 9:42 pm

    Ce face Romania cu imprumuturile contractate ?
    1- achita 100% din dobanda anuala la datoria publica .
    Suplimentar :
    2- achita si parte din cheltuieli curente care nu au acoperire prin incasarile bugetului general consolidat . Exemplu , sistemul de pensi cu accent pe originalitatea numita pensi speciale/de servici .

    Ambele caracteristici (punctul 1+2) au fost o constanta anuala in politicile grecesti premergatoare intrarii in incapacitate de plata .
    Deci avind un exemplu real , recent , de ce ar trebui investitorii sa ceara guvernului roman dobanzi mici cind e clar ca imprumuturile contractate an de an sint cheltuite “la consum”?

    Iar partea cu dobanzile achitate in proportie de 100% din noi imprumuturi , e dovada clara ca Romania e un stat falit financiar .

    NOTA . Agravantul intregii situatii , Romania NU MAI ARE BANCI AUTOHTONE MARI .
    Deci oricare nou imprumut e in realitate cerut preponderent de la straini .
    – Direct pe piata internationala.
    – Indirect bancilor din RO dar care sint majoritar a unor grupuri financiare straine .
    Putini vad si mult mai putin inteleg catastrofa asta financiara romaneasca creata exclusiv de politici improvizate , amatoriale a unei clase politice fara cele mai elementare notiuni de contabilitate -finante .

Lăsați un comentariu


Stiri

Cele 11 revendicări: Mobilizare fără precedent a magistraților împotriva măsurilor care le subminează independența

Vladimir Ionescu

Judecătorii și procurorii recurg la o mobilizare fără precedent pentru a bloca aplicarea ultimelor modificări aduse legilor Justiției. A fot formulată și o listă cu revendicări… Mai mult

Europa

Miniştrii Comerţului din UE discută la București despre relațiile cu SUA și modernizarea OMC

Adrian N Ionescu

Miniştrii Comerţului din ţările membre ale Uniunii Europene participă, vineri la Palatul Parlamentului, la o reuniune informală pentru a discuta despre procesul de modernizare a… Mai mult

Europa

L’Espresso: Negocieri secrete pentru finanţarea partidului lui Salvini cu bani ruseşti

Iulian Soare

Publicaţia L’Espresso publică o investigaţie care vizează un acord de vânzare a trei milioane de tone de combustibil diesel către o companie italiană, un contract… Mai mult

Stiri

Președintele Iohannis i-a numit în funcție pe noii miniștri ai Transporturilor și Dezvoltării

Vladimir Ionescu

Administrația Prezidențială a anunțat joi că șeful statului a semnat decretele de numire ale lui Daniel Suciu, în funcția de viceprim-ministru, ministrul Dezvoltării regionale și… Mai mult

Stiri

Analiză: Regiuni și fonduri de dezvoltare regională

Ioana Morovan

Dezvoltarea economică a României este indisolubil legată de fondurile europene. În ultimul deceniu, Uniunea Europeană a fost cel mai mare investitor în România și sute… Mai mult

Stiri

Cristi Danileț: Unii magistrați își vor suspenda activitatea, în semn de protest față de OUG pe Justiție

Razvan Diaconu

Magistrații români vor organiza proteste după model polonez, anunță la RFI judecătorul Cristi Danileț, în contextul noii OUG pe legile justiției. El spune că unii… Mai mult

Stiri

Președintele Iohannis a trimis Parlamentului spre reexaminare legea privind Codul Fiscal

Vladimir Ionescu

Administrația Prezidențială a anunțat joi că președintele Klaus Iohannis a trimis Parlamentului spre reexaminare legea privind Codul Fiscal. Preşedinţia susţine că între momentul emiterii de… Mai mult