O analiză Eurostat pe prețurile în UE. Poziția României

de Marin Pana | 14.12.2016 .

supermarket-euroEurostat a dat publicității o analiză privind nivelul prețurilor din statele europene care permite comparații privind puterea de cumpărare și arată cum stăm față de colegele din Uniune.

Pentru determinarea coeficienților care permit aceste comparații, au fost colectate și prelucrate costurile cu peste 2.400 de produse și servicii în cadrul unui program comun cu organizația țărilor cu economii dezvoltate,OECD.

1- Ce înseamnă PPPs și PPS și la ce folosesc

Paritățile puterii de cumpărare (Purchasing power parities, abreviat PPPs în lb. Engleză) sunt indicatori ai diferențelor de prețuri între diferite țări. Ele asigură conversia între valoarea în monedă națională și o valută comună artificială denumită, tot în engleză, Purchasing power standard (PPS). Acest PPS elimină efectul diferențelor de prețuri și permite compararea puterilor de cumpărare la nivel internațional.

În cazul Produsului Intern Brut, utilizarea ratelor nominale de schimb valutar ar supraestima nivelul lui real în țările care au prețuri mai ridicate față de cele unde prețurile sunt mai scăzute. Utilizarea PPPs aduce la un numitor comun datele nominale și conduce la o comparare corectă a volumului economiilor naționale, la un nivel de preț uniform.

Să luăm un exemplu edificator. De pildă, potrivit datelor statistice provizorii, România a înregistrat în 2015 un PIB/locuitor de 7.800 euro. Care, ajustat cu paritatea puterii de cumpărare de 51% din media UE, a făcut ca nivelul real al PIB/locuitor atunci când se ține cont de prețurile situate aproape la jumătate față de media Uniunii, a determinat un nivel real de 15.300 euro/locuitor față de 26.500 euro/locuitor .

Ce ar trebui să reținem pentru prezent este că avem un PIB situat în euro la aproape 30% din media UE și doar nivelul relativ scăzut al prețurilor (51,2% din media UE în prezent) ne trimite la cele 58% nivel al PIB/locuitor larg mediatizate. De fapt, nu avem 58% din banii europeni ci este ca și cum am avea acești bani. Doar pentru că putem cumpăra la noi acasă cu cei 30% exact ce poate cumpăra, în medie, un european care are 58% din PIB-ul Uniunii la el acasă.

De aici rezultă că trebuie să avem la fel de multă grijă pentru prețuri, care oricum se vor apropia (sperăm) lent de media UE ca și de sumele încasate, atenție mare, în euro și nu în lei.

Asta deoarece mai există un factor stabilizat de vreo cinci ani de zile, cursul de schimb euro/leu, care, de fapt, este flotant și se poate modifica semnificativ în orice moment.

2-Cum arată indicii de preț la nivel european

Vă prezentăm, mai jos, o selecție a indicilor de preț care fac trecerea înte valorile nominale, consemnate majoritar în euro, și cele care reflectă corect puterea de cumpărare în PPS. Asta pentru a putea aprecia cu cât sunt mai scumpe anumite grupe de produse sau servicii, din perspectiva unei gospodării oarecare, pe cuprinsul UE.

Observați că, întâmplător sau nu, singurele state occidentale dezvoltate care au negociat la data aderării o clauză care le permite să nu adopte moneda unică europeană (Marea Britanie și Danemarca) sau au blocat de facto trecerea la euro ( Suedia) sunt exact cele care au și cei mai mari indici de preț. Adică veniturile sunt penalizate cel mai mult prin prețurile relativ ridicate la nivelul puterii de cumpărare efective.

tabel1

De asemeni, trebuie remarcat că tonul prețurilor la nivel continental este dat de locomotiva economică a Uniunii, Germania, în pofida prețurilor ridicate la energie pe care trebuie să le suporte cetățenii săi pentru a susține competitivitatea economiei sale.

Cu un nivel de trai mai scăzut, Italia vine să confirme și să determine în mare măsură nivelul de referință al prețurilor în UE. De reținut pentru noi, aceste țări sunt și principalii parteneri ai României în comerțul exterior.

Oarecum surprinzător, Zona Euro figurează ușor sub media UE, pe baza valorilor mai mici ale unor grupe de produse care nu au fost incluse în tabel (are 95% din prețul mediu la băuturi alcoolice și tutun, 99% la încălțăminte, 98% la mobilă, covoare etc. și 98% la electronicele de larg consum). Desigur, procesul de lărgire a Zonei din ultimii ani cu state în care prețurile sunt mai scăzute a jucat un rol important.

Imediat sub media UE, apar, din nou întâmplător sau nu, câteva țări care se confruntă cu probleme economice serioase, perechea iberică Spania-Portugalia și cea mediteraneeană Grecia-Cipru. De unde se vede că nu prea bine să intri în Zona Euro și să te aliniezi cu prețurile până când nu ai o economie suficient de solidă, cu o creștere stabilă și capabilă să absoarbă șocuri.

3-Constatări utile pentru noi

În fine, ar trebui făcută o remarcă importantă, mai ales pentru românii care au deja un nivel de trai relativ bun din perspectivă națională.

Se poate observa cum prețurile tind să crească pe măsură ce o țară se dezvoltă, astfel încât o bună parte din avansul PIB se va eroda la nivel individual. Adică, pe măsură ce vom plimba mai mulți bani prin buzunare sau conturi s-ar putea să constatăm că nu putem face cu ei, în aceeași măsură, mai multe față de situația din prezent.

Până prin 2008, procesul de convergență a prețurilor, măsurat matematic prin niște coeficienți mai complicați la care nu are rost să ne referim, a fost unul real. Criza a determinat o oarecare temporizare și chiar o revenire spre divergență a acestor prețuri, care ne-a ajutat la creșterea PIB/locuitor la echivalentul a 58% din media UE. Reluarea generalizată a creșterii economice în statele UE a repus procesul de convergență pe calea de până în 2008 iar România nu va face excepție.

Publicat la data de 14.12.2016 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

PIAROM: Tabloul salariaților – economia lunecă spre domenii necompetitive. Dezechilibrele regionale care îngrijorează

În 2016, numărul salariaților cu studii superioare s-a diminuat, în timp ce totalul angajaților cu studii generale a crescut, comparativ cu 2015, este principala...Citeste mai departe »

Marin Pana

E drept că la Educație suntem ultimii, dar la Cultură suntem și mai jos

România a mai încasat o lingură de lemn de la Eurostat, odată cu publicarea raportului referitor la situaţia Culturii în ţările membre ale UE....Citeste mai departe »

Victor Bratu

München: Efortul Europei de-a înțelege mesajele SUA și Rusiei. Germania și Marea Britanie decid cooperarea militară aprofundată

Mandatul lui Donald Trump la Casa Albă a debutat cu un grad semnificativ de incoerență în ceea ce privește politica externă. Vicepreședintelui Mike Pence...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Totul despre negocierile Brexit, în cifre: 21 de rapoarte UE – cea mai completă colecție de date privind complexitatea negocierilor

O ”gaură neagră” de 10 miliarde euro în bugetul UE, peste 20.000 de acte normative, 1.800 de britanici aflați pe statele de plată ale...Citeste mai departe »

Marin Pana

Contul curent pe 2016 – pe minus cu peste 4 miliarde de euro. Excedentul din servicii a acoperit 80% din deficitul pe bunuri

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat anul trecut un deficit de 4.118 milioane euro, rezultat de peste două ori mai slab decât...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5190 lei
4.2856 lei
5.3429 lei

OPINII & EDITORIAL

Cristian Grosu / Sorry, e cam șocant: de ce, realmente, NU se poate fără mită în România

Cristian Grosu

Textul de mai jos e pentru cei dispuși să lase ipocrizia de-o parte. Cine nu poate, să nu se obosească. Știm cu adevărat în...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Pe înțelesul tuturor: Decizia CCR privind abuzul în serviciu

Cristi Danilet

Celebra, de acum, OUG 13/2017 și-a propus modificarea textul din Codul penal care reglementa abuzul în serviciu sub pretextul că ar exista o decizie...Citeste mai departe »

Die Hard / Die Easy

Marin Pana

Dacă ar fi să punem marea problemă într-o singură frază, ea ar suna cam așa : Detaşarea de rezultatele economice/implicarea în rezultatele electorale a...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Ordinea post-occidentală” a lui Lavrov… Altul e pericolul

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De câteva zile se scrie cu emoție și cu frenezie despre noua “ordine post-occidentală”, așa-zisul concept (cam mult spus) lansat de ministrul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

Daniel Daianu

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cei puțini și cei mulți: România iminentă și România unei lumi periculoase

Cristian Grosu

Cuvântul cheie al acestor ani e ”ireversibil”. Cheie: exact ca în imn – trecerea pragului critic de la care normalitatea intră în faza de...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / OUG 13, protestele și statul de drept de la București: o privire de dincolo de granițe

Cristian Diaconescu

Situaţia în România este tensionată din cauza unor proiecte de acte normative, care atât prin conţinut cât mai ales prin modalitatea de promovare au...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Europa şi lumea se schimbă periculos. Tocmai acum derapează România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Nu se putea un moment mai prost în care România să cadă în dizgrația Occidentului, pe o temă care marchează o vulnerabilitate...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Ordonanța de marți noapte pe înțelesul tuturor

Cristi Danilet

Adoptare. În noaptea de 31 ian/1 febr 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 92/2017 Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 13/2017 care...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / „Ucenicul” în acţiune: răscolirea Americii şi a lumii. Unde duce „revoluţia” lui Trump?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pe măsură ce trec zilele şi apar, una după alta, ordonanţele de la Casa Albă, se conturează tot mai clar profilul intern...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Doru exportatoru și Constituția lui Doru. Și viața lui Doru în țara lui Doru

N-am să uit niciodată privirea lui Doru (personaj real), în acel miez de zi din acel miez de vară din 1999. Luciditatea sadică cu...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română