O analiză Eurostat pe prețurile în UE. Poziția României

de Marin Pana | 14.12.2016 .

supermarket-euroEurostat a dat publicității o analiză privind nivelul prețurilor din statele europene care permite comparații privind puterea de cumpărare și arată cum stăm față de colegele din Uniune.

Pentru determinarea coeficienților care permit aceste comparații, au fost colectate și prelucrate costurile cu peste 2.400 de produse și servicii în cadrul unui program comun cu organizația țărilor cu economii dezvoltate,OECD.

1- Ce înseamnă PPPs și PPS și la ce folosesc

Paritățile puterii de cumpărare (Purchasing power parities, abreviat PPPs în lb. Engleză) sunt indicatori ai diferențelor de prețuri între diferite țări. Ele asigură conversia între valoarea în monedă națională și o valută comună artificială denumită, tot în engleză, Purchasing power standard (PPS). Acest PPS elimină efectul diferențelor de prețuri și permite compararea puterilor de cumpărare la nivel internațional.

În cazul Produsului Intern Brut, utilizarea ratelor nominale de schimb valutar ar supraestima nivelul lui real în țările care au prețuri mai ridicate față de cele unde prețurile sunt mai scăzute. Utilizarea PPPs aduce la un numitor comun datele nominale și conduce la o comparare corectă a volumului economiilor naționale, la un nivel de preț uniform.

Să luăm un exemplu edificator. De pildă, potrivit datelor statistice provizorii, România a înregistrat în 2015 un PIB/locuitor de 7.800 euro. Care, ajustat cu paritatea puterii de cumpărare de 51% din media UE, a făcut ca nivelul real al PIB/locuitor atunci când se ține cont de prețurile situate aproape la jumătate față de media Uniunii, a determinat un nivel real de 15.300 euro/locuitor față de 26.500 euro/locuitor .

Ce ar trebui să reținem pentru prezent este că avem un PIB situat în euro la aproape 30% din media UE și doar nivelul relativ scăzut al prețurilor (51,2% din media UE în prezent) ne trimite la cele 58% nivel al PIB/locuitor larg mediatizate. De fapt, nu avem 58% din banii europeni ci este ca și cum am avea acești bani. Doar pentru că putem cumpăra la noi acasă cu cei 30% exact ce poate cumpăra, în medie, un european care are 58% din PIB-ul Uniunii la el acasă.

De aici rezultă că trebuie să avem la fel de multă grijă pentru prețuri, care oricum se vor apropia (sperăm) lent de media UE ca și de sumele încasate, atenție mare, în euro și nu în lei.

Asta deoarece mai există un factor stabilizat de vreo cinci ani de zile, cursul de schimb euro/leu, care, de fapt, este flotant și se poate modifica semnificativ în orice moment.

2-Cum arată indicii de preț la nivel european

Vă prezentăm, mai jos, o selecție a indicilor de preț care fac trecerea înte valorile nominale, consemnate majoritar în euro, și cele care reflectă corect puterea de cumpărare în PPS. Asta pentru a putea aprecia cu cât sunt mai scumpe anumite grupe de produse sau servicii, din perspectiva unei gospodării oarecare, pe cuprinsul UE.

Observați că, întâmplător sau nu, singurele state occidentale dezvoltate care au negociat la data aderării o clauză care le permite să nu adopte moneda unică europeană (Marea Britanie și Danemarca) sau au blocat de facto trecerea la euro ( Suedia) sunt exact cele care au și cei mai mari indici de preț. Adică veniturile sunt penalizate cel mai mult prin prețurile relativ ridicate la nivelul puterii de cumpărare efective.

tabel1

De asemeni, trebuie remarcat că tonul prețurilor la nivel continental este dat de locomotiva economică a Uniunii, Germania, în pofida prețurilor ridicate la energie pe care trebuie să le suporte cetățenii săi pentru a susține competitivitatea economiei sale.

Cu un nivel de trai mai scăzut, Italia vine să confirme și să determine în mare măsură nivelul de referință al prețurilor în UE. De reținut pentru noi, aceste țări sunt și principalii parteneri ai României în comerțul exterior.

Oarecum surprinzător, Zona Euro figurează ușor sub media UE, pe baza valorilor mai mici ale unor grupe de produse care nu au fost incluse în tabel (are 95% din prețul mediu la băuturi alcoolice și tutun, 99% la încălțăminte, 98% la mobilă, covoare etc. și 98% la electronicele de larg consum). Desigur, procesul de lărgire a Zonei din ultimii ani cu state în care prețurile sunt mai scăzute a jucat un rol important.

Imediat sub media UE, apar, din nou întâmplător sau nu, câteva țări care se confruntă cu probleme economice serioase, perechea iberică Spania-Portugalia și cea mediteraneeană Grecia-Cipru. De unde se vede că nu prea bine să intri în Zona Euro și să te aliniezi cu prețurile până când nu ai o economie suficient de solidă, cu o creștere stabilă și capabilă să absoarbă șocuri.

3-Constatări utile pentru noi

În fine, ar trebui făcută o remarcă importantă, mai ales pentru românii care au deja un nivel de trai relativ bun din perspectivă națională.

Se poate observa cum prețurile tind să crească pe măsură ce o țară se dezvoltă, astfel încât o bună parte din avansul PIB se va eroda la nivel individual. Adică, pe măsură ce vom plimba mai mulți bani prin buzunare sau conturi s-ar putea să constatăm că nu putem face cu ei, în aceeași măsură, mai multe față de situația din prezent.

Până prin 2008, procesul de convergență a prețurilor, măsurat matematic prin niște coeficienți mai complicați la care nu are rost să ne referim, a fost unul real. Criza a determinat o oarecare temporizare și chiar o revenire spre divergență a acestor prețuri, care ne-a ajutat la creșterea PIB/locuitor la echivalentul a 58% din media UE. Reluarea generalizată a creșterii economice în statele UE a repus procesul de convergență pe calea de până în 2008 iar România nu va face excepție.

Publicat la data de 14.12.2016 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

România și BREXIT: Pagubele Bucureștiului în comparaţie cu ţările Europei Centrale şi de Est. Efecte limitate pe termen scurt, mari amenințări pe termen lung

Deşi se vor resimţi substanţial abia după 2019, când ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană se va fi consumat efectiv, efectele Brexit asupra României...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Concluziile FMI după o săptămână la București: nu mai e spațiu pentru alte reduceri de fiscalitate

România şi-a consolidat economia, în ultimii ani, după criză, însă reducerile de taxe şi impozite şi majorările salariale ce nu țin cont de productivitate,...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Lalele cu spini. „Populismul bun” şi „populismul rău”. Vestea bună şi vestea rea din alegerile olandeze

Puncte cheie: Pe termen scurt, vestea bună din Olanda este, desigur, că Geert Wilders şi partidul extremist anti-UE (PVV) nu au câştigat alegerile parlamentare...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Document – mult așteptatul Proiect al Legii prevenției: cele 396 de contravenții pentru care sancțiunile se dau cu preaviz

La 2 luni de la prezentarea în ședință de guvern a principiilor și a modului de funcționare a Legii prevenției, guvernul se pregătește să...Citeste mai departe »

Marin Pana

Puterea de cumpărare în ianuarie – la cea mai mare creştere anuală: dispunerea creșterii pe domenii de activitate

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna ianuarie 2017 a fost de 3.168 de lei cu 2,7% sub vârful sezonier atins în...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5552 lei
4.2149 lei
5.2643 lei

OPINII & EDITORIAL

Andreea Paul / România și talentele: cum le atrage, cum le păstrează

Andreea Paul

A apărut recent Raportul global al competitivităţii talentelor, unde România se află pe locul 55 în lume și pe locul 32 în Europa, din 118...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Un scenariu: Statele Unite versus Coreea de Nord. Consecinţe în sistemul internaţional

Valentin Naumescu

Puncte cheie: În aşteptarea Declaraţiei de la Roma, de peste câteva zile, care ne va sugera spre ce fel de Uniune Europeană ne îndreptăm,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Balada elefantului alb: deci, ce facem cu Cioloș

Cristian Grosu

Percepția și studiile noastre arată că cititorii cursdeguvernare.ro se împart în trei : -,antreprenori sau manageri pe toate palierele, care conduc societăți în terenul...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / De ce România e condamnată să improvizeze: România Neproductivă și delirul decidenților

Cristian Grosu

Nu e vorba de faptul că, de bine sau de rău, în fiecare seară vom avea ce arunca în oală – noi, salariați, antreprenori,...Citeste mai departe »

România cu două viteze

Marin Pana

” Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Ipocrizia „Europei cu două viteze”. Începe refluxul Occidentului. Rămânem pe uscat?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ceea ce se discuta de multă vreme ca posibilitate teoretică, înainte chiar de valul extinderii masive spre Est, adică aşa-zisa alternativă a...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Sorry, e cam șocant: de ce, realmente, NU se poate fără mită în România

Cristian Grosu

Textul de mai jos e pentru cei dispuși să lase ipocrizia de-o parte. Cine nu poate, să nu se obosească. Știm cu adevărat în...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Pe înțelesul tuturor: Decizia CCR privind abuzul în serviciu

Cristi Danilet

Celebra, de acum, OUG 13/2017 și-a propus modificarea textul din Codul penal care reglementa abuzul în serviciu sub pretextul că ar exista o decizie...Citeste mai departe »

Die Hard / Die Easy

Marin Pana

Dacă ar fi să punem marea problemă într-o singură frază, ea ar suna cam așa : Detaşarea de rezultatele economice/implicarea în rezultatele electorale a...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Ordinea post-occidentală” a lui Lavrov… Altul e pericolul

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De câteva zile se scrie cu emoție și cu frenezie despre noua “ordine post-occidentală”, așa-zisul concept (cam mult spus) lansat de ministrul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

Daniel Daianu

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cei puțini și cei mulți: România iminentă și România unei lumi periculoase

Cristian Grosu

Cuvântul cheie al acestor ani e ”ireversibil”. Cheie: exact ca în imn – trecerea pragului critic de la care normalitatea intră în faza de...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Marin Pana

Ai murit? N-ai terminat. Pentru noi rămân peripețiile înmormântării și lichidării conturilor

Deşi obişnuit la job cu problemele macro, inevitabil apar în viaţă momente micro. Cum ar fi un deces. Prilej cu care organizarea românească apare...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română