O analiză Eurostat pe prețurile în UE. Poziția României

de Marin Pana | 14.12.2016 .

supermarket-euroEurostat a dat publicității o analiză privind nivelul prețurilor din statele europene care permite comparații privind puterea de cumpărare și arată cum stăm față de colegele din Uniune.

Pentru determinarea coeficienților care permit aceste comparații, au fost colectate și prelucrate costurile cu peste 2.400 de produse și servicii în cadrul unui program comun cu organizația țărilor cu economii dezvoltate,OECD.

1- Ce înseamnă PPPs și PPS și la ce folosesc

Paritățile puterii de cumpărare (Purchasing power parities, abreviat PPPs în lb. Engleză) sunt indicatori ai diferențelor de prețuri între diferite țări. Ele asigură conversia între valoarea în monedă națională și o valută comună artificială denumită, tot în engleză, Purchasing power standard (PPS). Acest PPS elimină efectul diferențelor de prețuri și permite compararea puterilor de cumpărare la nivel internațional.

În cazul Produsului Intern Brut, utilizarea ratelor nominale de schimb valutar ar supraestima nivelul lui real în țările care au prețuri mai ridicate față de cele unde prețurile sunt mai scăzute. Utilizarea PPPs aduce la un numitor comun datele nominale și conduce la o comparare corectă a volumului economiilor naționale, la un nivel de preț uniform.

Să luăm un exemplu edificator. De pildă, potrivit datelor statistice provizorii, România a înregistrat în 2015 un PIB/locuitor de 7.800 euro. Care, ajustat cu paritatea puterii de cumpărare de 51% din media UE, a făcut ca nivelul real al PIB/locuitor atunci când se ține cont de prețurile situate aproape la jumătate față de media Uniunii, a determinat un nivel real de 15.300 euro/locuitor față de 26.500 euro/locuitor .

Ce ar trebui să reținem pentru prezent este că avem un PIB situat în euro la aproape 30% din media UE și doar nivelul relativ scăzut al prețurilor (51,2% din media UE în prezent) ne trimite la cele 58% nivel al PIB/locuitor larg mediatizate. De fapt, nu avem 58% din banii europeni ci este ca și cum am avea acești bani. Doar pentru că putem cumpăra la noi acasă cu cei 30% exact ce poate cumpăra, în medie, un european care are 58% din PIB-ul Uniunii la el acasă.

De aici rezultă că trebuie să avem la fel de multă grijă pentru prețuri, care oricum se vor apropia (sperăm) lent de media UE ca și de sumele încasate, atenție mare, în euro și nu în lei.

Asta deoarece mai există un factor stabilizat de vreo cinci ani de zile, cursul de schimb euro/leu, care, de fapt, este flotant și se poate modifica semnificativ în orice moment.

2-Cum arată indicii de preț la nivel european

Vă prezentăm, mai jos, o selecție a indicilor de preț care fac trecerea înte valorile nominale, consemnate majoritar în euro, și cele care reflectă corect puterea de cumpărare în PPS. Asta pentru a putea aprecia cu cât sunt mai scumpe anumite grupe de produse sau servicii, din perspectiva unei gospodării oarecare, pe cuprinsul UE.

Observați că, întâmplător sau nu, singurele state occidentale dezvoltate care au negociat la data aderării o clauză care le permite să nu adopte moneda unică europeană (Marea Britanie și Danemarca) sau au blocat de facto trecerea la euro ( Suedia) sunt exact cele care au și cei mai mari indici de preț. Adică veniturile sunt penalizate cel mai mult prin prețurile relativ ridicate la nivelul puterii de cumpărare efective.

tabel1

De asemeni, trebuie remarcat că tonul prețurilor la nivel continental este dat de locomotiva economică a Uniunii, Germania, în pofida prețurilor ridicate la energie pe care trebuie să le suporte cetățenii săi pentru a susține competitivitatea economiei sale.

Cu un nivel de trai mai scăzut, Italia vine să confirme și să determine în mare măsură nivelul de referință al prețurilor în UE. De reținut pentru noi, aceste țări sunt și principalii parteneri ai României în comerțul exterior.

Oarecum surprinzător, Zona Euro figurează ușor sub media UE, pe baza valorilor mai mici ale unor grupe de produse care nu au fost incluse în tabel (are 95% din prețul mediu la băuturi alcoolice și tutun, 99% la încălțăminte, 98% la mobilă, covoare etc. și 98% la electronicele de larg consum). Desigur, procesul de lărgire a Zonei din ultimii ani cu state în care prețurile sunt mai scăzute a jucat un rol important.

Imediat sub media UE, apar, din nou întâmplător sau nu, câteva țări care se confruntă cu probleme economice serioase, perechea iberică Spania-Portugalia și cea mediteraneeană Grecia-Cipru. De unde se vede că nu prea bine să intri în Zona Euro și să te aliniezi cu prețurile până când nu ai o economie suficient de solidă, cu o creștere stabilă și capabilă să absoarbă șocuri.

3-Constatări utile pentru noi

În fine, ar trebui făcută o remarcă importantă, mai ales pentru românii care au deja un nivel de trai relativ bun din perspectivă națională.

Se poate observa cum prețurile tind să crească pe măsură ce o țară se dezvoltă, astfel încât o bună parte din avansul PIB se va eroda la nivel individual. Adică, pe măsură ce vom plimba mai mulți bani prin buzunare sau conturi s-ar putea să constatăm că nu putem face cu ei, în aceeași măsură, mai multe față de situația din prezent.

Până prin 2008, procesul de convergență a prețurilor, măsurat matematic prin niște coeficienți mai complicați la care nu are rost să ne referim, a fost unul real. Criza a determinat o oarecare temporizare și chiar o revenire spre divergență a acestor prețuri, care ne-a ajutat la creșterea PIB/locuitor la echivalentul a 58% din media UE. Reluarea generalizată a creșterii economice în statele UE a repus procesul de convergență pe calea de până în 2008 iar România nu va face excepție.

Publicat la data de 14.12.2016 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Sondaj BNR: Băncile vor continua să-şi înăsprească standardele de creditare în T3 din 2017

Instituțiile de credit vor continua să-şi înăsprească standardele de creditare mai ales la creditele de consum pentru populație, în trimestrul 3 al acestui an...Citeste mai departe »

Marin Pana

Deficitul comercial – în creştere de peste 50% de la un trimestru la altul: Fenomene, consecințe

Deficitul comercial pe al doilea trimestru din 2017 a fost de 3.520,7 milioane euro, potrivit datelor comunicate de INS, ce arată o creştere spectaculoasă...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

România – cea mai mică rată de recuperare a creditelor de la firmele în insolvență. Lacunele legii devin obstacole ale creditării

Ușurința cu care firmele apelează la metoda insolvenței este unul dintre obstacolele structurale care stau în fața creșterii mai accelerate a creditării, potrivit analizei...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

BNR: Capacitățile de producție sunt folosite la maximum, dar nu se investește în altele noi

Gradul de utilizare a capacităților de producție din România „depășește media pe termen lung în majoritatea grupelor industriale”. Totodată, exporturile de bunuri și servicii...Citeste mai departe »

Claudiu Vrînceanu

Comisia Europeană – set de soluții pentru evaziunea TVA. Nicio recomandare nu se refera la Split TVA. În Polonia s-a introdus opțional

Chiar în perioada în care guvernul pregătește mecanismul Split TVA, Comisia Europeană a elaborat un studiu cu recomandări concrete prin care Statul Român poate...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Momentul ”exploziei” din Asia se apropie: Este posibilă schimbarea regimului din Coreea de Nord?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Problema nord-coreeană nu este, desigur, nouă. Amenințarea confruntării militare în Peninsula Coreeană persistă, cu fluctuațiile cunoscute de la un deceniu la altul,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română