O analiză Eurostat pe prețurile în UE. Poziția României

de Marin Pana | 14.12.2016 .

supermarket-euroEurostat a dat publicității o analiză privind nivelul prețurilor din statele europene care permite comparații privind puterea de cumpărare și arată cum stăm față de colegele din Uniune.

Pentru determinarea coeficienților care permit aceste comparații, au fost colectate și prelucrate costurile cu peste 2.400 de produse și servicii în cadrul unui program comun cu organizația țărilor cu economii dezvoltate,OECD.

1- Ce înseamnă PPPs și PPS și la ce folosesc

Paritățile puterii de cumpărare (Purchasing power parities, abreviat PPPs în lb. Engleză) sunt indicatori ai diferențelor de prețuri între diferite țări. Ele asigură conversia între valoarea în monedă națională și o valută comună artificială denumită, tot în engleză, Purchasing power standard (PPS). Acest PPS elimină efectul diferențelor de prețuri și permite compararea puterilor de cumpărare la nivel internațional.

În cazul Produsului Intern Brut, utilizarea ratelor nominale de schimb valutar ar supraestima nivelul lui real în țările care au prețuri mai ridicate față de cele unde prețurile sunt mai scăzute. Utilizarea PPPs aduce la un numitor comun datele nominale și conduce la o comparare corectă a volumului economiilor naționale, la un nivel de preț uniform.

Să luăm un exemplu edificator. De pildă, potrivit datelor statistice provizorii, România a înregistrat în 2015 un PIB/locuitor de 7.800 euro. Care, ajustat cu paritatea puterii de cumpărare de 51% din media UE, a făcut ca nivelul real al PIB/locuitor atunci când se ține cont de prețurile situate aproape la jumătate față de media Uniunii, a determinat un nivel real de 15.300 euro/locuitor față de 26.500 euro/locuitor .

Ce ar trebui să reținem pentru prezent este că avem un PIB situat în euro la aproape 30% din media UE și doar nivelul relativ scăzut al prețurilor (51,2% din media UE în prezent) ne trimite la cele 58% nivel al PIB/locuitor larg mediatizate. De fapt, nu avem 58% din banii europeni ci este ca și cum am avea acești bani. Doar pentru că putem cumpăra la noi acasă cu cei 30% exact ce poate cumpăra, în medie, un european care are 58% din PIB-ul Uniunii la el acasă.

De aici rezultă că trebuie să avem la fel de multă grijă pentru prețuri, care oricum se vor apropia (sperăm) lent de media UE ca și de sumele încasate, atenție mare, în euro și nu în lei.

Asta deoarece mai există un factor stabilizat de vreo cinci ani de zile, cursul de schimb euro/leu, care, de fapt, este flotant și se poate modifica semnificativ în orice moment.

2-Cum arată indicii de preț la nivel european

Vă prezentăm, mai jos, o selecție a indicilor de preț care fac trecerea înte valorile nominale, consemnate majoritar în euro, și cele care reflectă corect puterea de cumpărare în PPS. Asta pentru a putea aprecia cu cât sunt mai scumpe anumite grupe de produse sau servicii, din perspectiva unei gospodării oarecare, pe cuprinsul UE.

Observați că, întâmplător sau nu, singurele state occidentale dezvoltate care au negociat la data aderării o clauză care le permite să nu adopte moneda unică europeană (Marea Britanie și Danemarca) sau au blocat de facto trecerea la euro ( Suedia) sunt exact cele care au și cei mai mari indici de preț. Adică veniturile sunt penalizate cel mai mult prin prețurile relativ ridicate la nivelul puterii de cumpărare efective.

tabel1

De asemeni, trebuie remarcat că tonul prețurilor la nivel continental este dat de locomotiva economică a Uniunii, Germania, în pofida prețurilor ridicate la energie pe care trebuie să le suporte cetățenii săi pentru a susține competitivitatea economiei sale.

Cu un nivel de trai mai scăzut, Italia vine să confirme și să determine în mare măsură nivelul de referință al prețurilor în UE. De reținut pentru noi, aceste țări sunt și principalii parteneri ai României în comerțul exterior.

Oarecum surprinzător, Zona Euro figurează ușor sub media UE, pe baza valorilor mai mici ale unor grupe de produse care nu au fost incluse în tabel (are 95% din prețul mediu la băuturi alcoolice și tutun, 99% la încălțăminte, 98% la mobilă, covoare etc. și 98% la electronicele de larg consum). Desigur, procesul de lărgire a Zonei din ultimii ani cu state în care prețurile sunt mai scăzute a jucat un rol important.

Imediat sub media UE, apar, din nou întâmplător sau nu, câteva țări care se confruntă cu probleme economice serioase, perechea iberică Spania-Portugalia și cea mediteraneeană Grecia-Cipru. De unde se vede că nu prea bine să intri în Zona Euro și să te aliniezi cu prețurile până când nu ai o economie suficient de solidă, cu o creștere stabilă și capabilă să absoarbă șocuri.

3-Constatări utile pentru noi

În fine, ar trebui făcută o remarcă importantă, mai ales pentru românii care au deja un nivel de trai relativ bun din perspectivă națională.

Se poate observa cum prețurile tind să crească pe măsură ce o țară se dezvoltă, astfel încât o bună parte din avansul PIB se va eroda la nivel individual. Adică, pe măsură ce vom plimba mai mulți bani prin buzunare sau conturi s-ar putea să constatăm că nu putem face cu ei, în aceeași măsură, mai multe față de situația din prezent.

Până prin 2008, procesul de convergență a prețurilor, măsurat matematic prin niște coeficienți mai complicați la care nu are rost să ne referim, a fost unul real. Criza a determinat o oarecare temporizare și chiar o revenire spre divergență a acestor prețuri, care ne-a ajutat la creșterea PIB/locuitor la echivalentul a 58% din media UE. Reluarea generalizată a creșterii economice în statele UE a repus procesul de convergență pe calea de până în 2008 iar România nu va face excepție.

Publicat la data de 14.12.2016 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Document / Codul fiscal: norme, completări, clarificări

Guvernul a modificat și completat joi normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, în principal în ceea ce privește impozitul pe profit, impozitul pe...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

“România educată” în UE: Cea mai mică rată de licențiați în grupa 30 – 34 de ani, una dintre cele mai mari ponderi ale tinerilor cu cel mult 10 clase

Ultimele date Eurostat pe doi indicatori privind educația demachiază sistemul românesc de învățământ. România este țara UE cu cea mai mică rată de absolvenți...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Pagube colaterale: Stimularea consumului antrenează și descurajarea investițiilor personale. Subscrieri nete negative în fondurile mutuale

Pentru al doilea an consecutiv, subscrierile nete din lunile martie și februarie în fondurile mutuale au fost negative. Sumele plasate de investitori în luna...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Statistica forței de muncă: 3 milioane de contracte cu normă întreagă în mediul exclusiv privat și 1,2 milioane de bugetari. Aproape 2 milioane de salarii minime în economie

La sfârșitul anului 2016, în România existau 4,763 de milioane de salariați cu contracte pe termen nedeterminat și normă întreagă, potrvit datelor Ministerului Muncii....Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Decizia CEDO privind penitenciarele: 6 luni pentru elaborarea unui plan de măsuri și suspendarea cauzelor privind condițiile din închisori

România are la dispoziție șase luni pentru a prezenta, în cooperare cu Consiliul de Miniștri, un plan precis de măsuri și termen necesare pentru...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5333 lei
4.1453 lei
5.3604 lei

OPINII & EDITORIAL

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Macron va fi Preşedintele Franţei, dar transformarea politicii în Europa continuă

Valentin Naumescu

Puncte cheie: În absenţa unei „lebede negre” în următoarele două săptămâni, candidatul pro-european de centru, Emmanuel Macron, va fi ales pe 7 mai Preşedintele...Citeste mai departe »

Care e treaba cu disputa privind banii din pilonul II

Marin Pana

Aproape 7 milioane de români au acumulat până acum circa 7 miliarde de lei în cadrul aşa-numitului pilon II al sistemului de pensii, respectiv...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Cele două Turcii vor intra într-o lungă perioadă conflictuală. Dar este ceva și mai grav

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Rezultatul în sine al referendumului din Turcia nu este surprinzător. Eu m-aș fi așteptat la o diferență chiar mai mare decât 51,4%...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Zona euro – iluzii europene, iluzii românești

Radu Crăciun

Privind in trecut, inca refuz sa cred ca un proiect de complexitatea zonei euro a fost demarat ca un proiect politic. Adica, un proiect...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Start-up nation: un mare viciu de construcție

Andreea Paul

Cel mai mare viciu de construcție al programului START-UP NATION este acordarea fondurilor de la stat antreprenorilor debutanți în proporție de 100%, fără contribuții...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problema (mare, foarte mare) a Serviciilor secrete: Rezolvați-o odată!

Cristian Grosu

Problema Serviciilor secrete în România Nu ține doar de drepturile omului – așa cum știm/credem că se petrece în democrațiile consolidate, ci e una...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Trump-Merkel: O întâlnire transatlantică ratată şi o ridicolă „factură” a unei „datorii” care schimbă paradigma de securitate a Europei

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Zilele trecute, întâlnirea şefilor executivelor din cele mai importante două puteri ale lumii occidentale, Statele Unite şi Germania, ne-a lăsat un gust...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Din miezul noii faze istorice a (de)capitalizării României: Fenomenul ”Cocotierul” și efectul ”Bombonica”

Cristian Grosu

La ora la care scriu aceste rânduri, sistemul judiciar din România tocmai turnează încă un episod penibil, dintr-un șir tot mai lung de episoade...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Balada elefantului alb: deci, ce facem cu Cioloș

Cristian Grosu

Percepția și studiile noastre arată că cititorii cursdeguvernare.ro se împart în trei : -,antreprenori sau manageri pe toate palierele, care conduc societăți în terenul...Citeste mai departe »

România cu două viteze

Marin Pana

” Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Ipocrizia „Europei cu două viteze”. Începe refluxul Occidentului. Rămânem pe uscat?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ceea ce se discuta de multă vreme ca posibilitate teoretică, înainte chiar de valul extinderii masive spre Est, adică aşa-zisa alternativă a...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Marin Pana

Ai murit? N-ai terminat. Pentru noi rămân peripețiile înmormântării și lichidării conturilor

Deşi obişnuit la job cu problemele macro, inevitabil apar în viaţă momente micro. Cum ar fi un deces. Prilej cu care organizarea românească apare...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română