Noul ”guvern european”: Portofoliul, puterea și bugetele gestionate de Corina Creţu. Organizarea și influențele informale din Comisie

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a anunţat miercuri împărţirea portofoliilor noii sale echipe. România a obţinut politica regională. Structura şi atribuirea portofoliilor diferă de toate variantele care au fost vehiculate în presa internaţională în ultimele două săptămâni.

Iată cum arată noua Comisie Europeană:

• Reglementare, Relaţii Interinstituţionale, Statul de Drept şi Drepturi Fundamentale- Olanda, Frans Timmermans, Prim- vicepreşedinte
• Politică Externă – Italia, Federica Mogherini, vicepreşedinte
• Buget şi Resurse Umane- Bulgaria, Kristalina Georgieva, vicepreşedinte
• Piaţă Digitală Unică- Estonia, Andrus Ansip, vicepreşedinte
• Energie- Slovenia, Alenka Bratusek, vicepreşedinte
• Euro şi Dialog Social- Letonia, Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte
• Locuri de Muncă, Creştere, Investiţii şi Competitivitate- Finlanda, Jirki Katainen, vicepreşedinte
• Agricultură şi Dezvoltare Rurală- Irlanda, Phil Hogan
• Schimbări Climatice şi Energie- Spania, Miguel Arias Canete
• Competiţie- Danemarca, Margrethe Vestager
• Economie Digitală şi Societate- Germania, Guenther Oettinger
• Afaceri Economice şi Financiare, Taxare şi Uniune Vamală- Franţa, Pierre Moscovici
• Educaţie, Cultură, Tineret şi Cetăţenie- Ungaria, Tibor Navracsics
• Ocupare, Afaceri Sociale, Competenţe şi Mobilitatea Muncii- Belgia, Marianne Thyssen
• Mediu, Afaceri Maritime şi Pescuit- Malta, Karmenu Vella
• Politica de Vecinătate şi Negocieri pentru Extindere- Austria, Johannes Hahn
• Stabilitate Financiară, servicii Financiare şi Piaţa de Capital- Marea Britanie, Jonathan Hill
• Sănătate şi Siguranţă Alimentară- Lituania, Vyentis Andriukaitis
• Ajutor Umanitar şi Managementul Crizelor- Cipru, Christos Stylianides
• Piaţa Internă, Industrie Antreprenoriat şi IMM- Polonia, Elzbieta Biekowska
• Cooperare Internaţională şi Dezvoltare- Croaţia, Neven Mimica
• Justiţie, Protecţia Consumatorului şi Egalitate între Sexe- Cehia, Vera Jourova
• Migraţie şi Afaceri Interne- Grecia, Dimitris Avermaopoulos
• Politică Regională – România, Corina Creţu
• Cercetare, Ştiinţă şi Inovare- Portugalia, Carlos Moedas
• Comerţ- Suedia, Cecilia Malmstrom
• Transport şi Spaţiu- Slovacia, Maros Sefcovic

(Descărcaţi aici întreaga structură a Comisiei Europene şi repartizarea portofoliilor)

Atribuţiile Corinei Creţu: ce puteri are comisarul pentru politică regională

România şi-a dorit şi a negociat pentru un portofoliu important, iar în viziunea autorităţilor de la Bucureşti, portofoliu important a însemnat unul legat de gestionarea fondurilor europene.

Comisarul european, chiar dacă este desemnat de o ţară membră, nu reprezintă în Comisie ţara din care provine. Mai mult, în discuţiile din Colegiul Comisarilor şi în general, inclusiv în audierile din Parlamentul European, comisarul nici măcar nu pronunţă numele ţării, ci foloseşte sintagma “ţara pe care o cunosc cel mai bine”.

Prin urmare, el este un înalt funcţionar european care concepe şi urmăreşte respectarea politicilor comunitare, dar care trebuie să aibă şi o viziune politică a domeniului pe care îl gestionează. Comisarul este acum, aşa cum spunea preşedintele Jean-Claude Juncker, un politician european.

Comisarii au o marjă de manevră, în condiţiile în care unele decizii se iau la nivelul lor şi nu mai ajung în Colegiu.

1. Din poziţia de comisar pentru politica regională, cea mai mare putere pe care o va avea Corina Creţu şi va fi în avantajul României va fi aceea de a decide sau nu sistarea plăţilor pe programele operaţionale finanţate din fondurile de coeziune.

În anteriorii 5 ani, DG Regio, care urmăreşte administrarea şi cheltuirea banilor europeni alocaţi statelor membre, a fost extrem de exigentă în ceea ce a privit România. Ţara noastră a avut sistate plăţile pe aproape toate programele operaţionale: regional, de tranport, mediu, resurse umane, competitivitate.

Au fost decizii luate la nivelul comisarului Johannes Hahn, în urma evaluării experţilor DG Regio. Corina Creţu ar putea da dovada de o mai mare indulgenţă şi răbdare în cazul unor probleme, nu flagrante, în schimb, în privinţa administrării fondurilor europene. Este cel mai mare avantaj pe care l-ar avea România prin deţinerea acestui portofoliu.

2. În plus, suntem în plină perioadă de aprobare a documentelor programatice pentru administrarea şi cheltuirea fondurilor europene în perioada 2014-2020. DG Regio a a aprobat Acordul de Parteneriat, dar are de aprobat programele operaţionale şi apoi de acreditat instituţiile. Este un proces greoi, dar cu un pic de ajutor de la comisar în sensul urgenţei, lucrurile ar putea, teoretic, fi accelerate. Astfel, momentul în care efectiv România să cheltuie bani europeni să fie cât mai repede.

Autorităţile de la Bucureşti nu trebuie să mizeze, în acest sens, pe o mai mare indulgenţă a Comisiei, dacă documentele programatice sunt, la fel cum a fost cazul Acordului de Parteneriat, lipsite de viziune şi de obiective concrete şi detaliate.

3. Programele vor trebui să fie coerente cu programele naționale de reformă și ar trebui să se ocupe de reformele relevante identificate prin recomandările specifice fiecărei țări din cadrul semestrului european.

Dacă este cazul, Comisia le poate cere statelor membre , în cadrul așa-numitei „clauze de condiționalitate macroeconomică”, să modifice programele menționate astfel încât să susțină reformele structurale importante.

În ultimă instanță, Comisia poate inclusiv să suspende fondurile dacă recomandările economice sunt încălcate în mod grav și repetat. Rămâne de văzut în ce măsură, dacă va fi cazul, va putea comisarul Corina Creţu să amâne aplicarea unei astfel de decizii.

Politica de coeziune a fost reformată, la fel ca şi politica energetică, deci mari mize nu ar mai fi, aşa cum a avut Dacian Cioloş care a reformat politica agricolă comună, una dintre cele mai sensibil şi cel mai bine bugetată. Direcţiile de dezvoltare şi investiţii europene sunt foarte clare şi au fost decise deja, fără ca actualul comisar să mai poată schimba ceva. Şi banii sunt împărţiţi, deci nici aici nu există o mare miză.

Este un portofoliu important din punctul de vedere al României, mare beneficiar al politicii de coeziune, însă el nu este comparabil cu cel de comert, piaţă internă sau competiţie.

Directoratul General condus de Corina Creţu administrează, potrivit descrierii de pe site-ul Comisiei Europene, trei fonduri majore :

• Fondul de Dezvoltare Regională – care este destinat statelor membre şi finanţează investiţii, dedicat regiunilor cu cel mai mic PIB/locuitor
• Fndul de Coeziune – care cofinanţează proiecte de transport şi mediu ale statelor membre al căror Produs Naţional Brut este mai mic de 90% din media europeană
• Instrumentele de asistenţă preaderare – care ajută ţările candidate s îşi dezvolte reţelele de transport şi să îşi dezvolte infrastructura de mediu

În afara acestor trei fonduri, DG mai este responsabil de :

• Implementarea Fondului de Solidaritate al UE – dedicat intervenţiei rapide în caz de dezastre, pentru a acorda ajutor cât mai rapid
• Coordonarea grupului regiunilor ultra-periferice
• Gestionarea contribuiilor UE la Fondrul internaţional pentru Irlanda, care are ca scop pacea şi reconcilierea din Irlanda de Nord

„Ministerul european” coordonat de Corina Creţu va gestiona, în următorii şapte ani, 351,8 miliarde de euro şi programul de investiţii pentru dezvoltare al Uniunii Europene.

(Descărcaţi aici bugetul detaliat şi alocarea pe ţări privind politica de coeziune.)

Corina Creţu intră în perioada de pregătire a audierii în Parlmentul European şi, ulterior, de formare a cabinetului.

Audierea în comisia de specialitate din PE este cel mai important şi dur examen pentru comisar, cu atât mai mult cu cât europarlamentarii nu au avut rezerve în a respinge, cel puţin în ultimul deceniu, câte un comisar propus: în 2004 pe italianul Rocco Butiglione, iar ungurul Laszlo Andor a fost mutat de la un portofoliu la altul, iar în 2009 pe bulgăroaica Rumiana Jeleva.

(Citiţi aici în detaliu despre drumul de la nominalizare la preluarea portofoliului: Drumul de la nominalizare la funcția de comisar european: culise și cutume. Și miza)

Componenţa „guvernului Uniunii Europene” şi victoriile statelor membre

„Nu a fost uşor, nu este niciodată uşor să compui o echipă a Comisei Europene”, a spus Jean-Claude Juncker în conferinţa de presă. El a evocat consultările cu liderii statelor membre, cu eurodeputaţi şi alţi decidenţi politici şi cu experienţă executivă în procesul de formare a echipei.

Am format multe guverne, ştiu despre ce e vorba, dar prin comparaţie nu am fost singurul decident asupra deciziilor mele”, a afirmat preşedintele. Ca premier, îţi poţi alege miniştri, ca preşedinte al Comisiei a avut nominalizările statelor membre, a trebuit să ţină cont de un echilibru geografic, politic şi de sexe, a explicat preşedintele Juncker.

Acesta a atras atenţia că la sfârşitul lunii iulie avea doar trei femei în echipă, acum a triplat acest număr. „Până joi, am luptat pentru ultimele două dintre ele”, a afirmat Juncker.

Portofoliile nu trebuie privite ca fiind atribuite unor ţări, a subliniat din nou preşedintele Comisiei. Iar comisarii nu trebuie priviţi ca înalţi funcţionari europeni, ci ca politicieni.

„Am cerut şefilor de state şi de guverne să îmi propună politicieni. Comisarii trebuie să fie politicieni care au în vedere proiecte, programe şi viziuni politice”, a afirmat Jean-Claude Juncker, care a atras atenţia că are o echipă deplin legitimă, din care fac parte foşti premieri, miniştri şi parlamentari.

Organizarea și influențele informale din noua Comisie

• Patru dintre foştii premieri – ai Finlandei, Sloveniei, Letoniei şi Estoniei – sunt vicepreşedinţi, iar dintre cei şapte, trei sunt femei : reprezentantele Bulgariei, Italiei şi Sloveniei.

• Jean-Claude Juncker a aplicat organizarea în clustere, cei 7 vicepreşedinţi coordonează mai multe domenii. Aşa cum a explicat preşedintele CE, ei vor fi „coordonatori, lideri de echipă”. Sunt funcţii care arată importanţa în Comisia Europeană a ocupanţilor acestor poziţii.

• Există o ierarhie şi între vicepreşedinţi, iar reprezentantul Olandei, Frans Timmermans este prim-vicepreşedinte.

• Echipele de comisari nu sunt fixe, a explicat preşedintele CE, există clustere care par să se întrepătrundă, ceea ce face ca pe anumite dosare echipele să se configureze puţin altfel.

• Reprezentanta Bulgariei, Kristalina Georgieva, a obţinut coordonarea unui cluster cu multe atribuţii administrative, de coordonare a bugetului şi resurselor umane, în subordinea căruia intră şi OLAF.

•  Aşa cum era de aşteptat, fostul premier fianlandez, Jyrki Katainen, coordonează portofoliile economice, şi, implicit, şi pe reprezentantul Franţei, Pierre Moscovici, căruia i-a fst desemnat, ca o concesie a Germaniei făcută Franţei, afacerile economice şi financiare, taxarea şi uniunea vamală.

• Râvnitul portofoliu al comerţului – important din perspectiva negocierilor privind acordul transatlantic (TTIP) – a revenit Suediei.

• Germania, reprezentantă de Gunther Ottinger în continuare, a primit economia digitală. Portofoliul reglementează şi are în responsabilitate reţelele de comunicaţii europene, reţelele informatice, Agenţia pentru Audio-vizual, dar şi cea pentru întreprinderile medii, dar şi părţi importante din cercetarea europeană.

• Jean-Claude Juncker a arătat că nu are resentimente în legătură opoziţia pe care a manifestat-o Marea Britanie faţă de el în obţinerea preşedinţiei CE. Mai mult, este un semnal că este dispus la dialog şi cvoncesii pentru a evita Brexit – ul, adică ieşirea Regatului Unit din UE. El i-a atribuit lui Jonathan Hill portofoliul stabilitate financiară, servicii financiare şi pieţa de capital. Astfel, britanicul va coordona Autoritatea Bancară Europeană, instituţiile uniunii bancare şi cele legate de pensii şi asigurări.

• Tibor Navracsics din Ungaria este reponsabil pentru educaţie şi cultură, dar şi cetăţenie, domenii care fuseseră incluse în trecut, portofoliului multilingvismului deţinut de România. Directoratul coordonat de el va avea în subordine şi publicaţiile UE.

• Elżbieta Bieńkowska, infuentul fost ministru polonez, a primit importantul portofoliu al pieţei interne, antreprenoriat, industriei şi IMM-urilor. În portofoliul său au fost comasate două dintre directoratel din mandatul anterior, cel de industrie şi întreprinderi şi piaţa internă. În responsabilitatea ei se vor afla Angeţia Europeană a Medicamentului şi Agenţia Europeană pentru Produse Chimice, precum şi Biroul pentru Armonizarea Pieţei Interne.

• A fost creat un portofoliu pentru afaceri interne şi migraţie, care i-a fost atribuit, aşa cum fusese vehiculat la un moment dat, reprezentantului Greciei. Este un portofoliu extrem de important, care are în subordine EUROPOL, FRONTEX, sau oficiul pentru azil.
• Portofoliul pentru ajutor umanitar şi dezvoltare a revenit Coraţiei, iar cel pentru politica de vecinătate şi extindere, care nu a fost ignorată, Austriei.