Mutarea contribuţiilor: problemele ei ascunse și mitologia oficială

de Marin Pana | 21.9.2017 .

Discuţia privind mutarea contribuţiilor plătite din salariu de la sistemul actual, parţial la angajat şi parţial la angajator, integral pe seama salariatului are conotaţii mult mai largi şi puţin discutate public.

Hai să dăm doar două exemple, dintre care primul afectează pe ascuns venitul salariatului iar cel de al doilea, pentru simetrie şi conformitate, costurile angajatorului. Ambii aflaţi pe post de contribuabili la bugetul statului făcător şi schimbător de legi în căutare de mai mulţi bani la buget. De fapt scopul întregii operaţiuni de modificare a plăţii taxelor.

1.Deducerea personală de 300 de lei sub un nivel al venitului brut de 1.500 de lei s-ar reduce, prin creşterea brutului la cele 1.750 de lei anunţate de ministrul muncii, la fostul cuantum de 250 de lei, ceea ce ar afecta negativ venitul net. Aparent doar beneficiar prin scăderea de la 16% la 10% a cotei de impozit pe venit. Evident, cu cât salariile vor fi mai mari, efectul de diminuare a deducerii personale se va majora iar netul va fi şi mai afectat.

Dar limitele de aplicare a deducerii personale ( regresive, apropo de ce regresive şi nu fixe ?) se vor păstra între 1.500 de lei şi 3.000 de lei, în pofida creşterii salariilor din ultimii zece ani ( limita de 3.000 de lei atunci a fost fixată) ?

2. Cum rămâne cu cei 0,85% din brut aplicaţi pentru concedii medicale și indemnizații de asigurări sociale ( prescurtat FNUASS), cu fondul de risc şi accidente de 0,4% şi cu fondul de creanţe salariale (0,25% din Brut) ? În total, 32 de lei (12 lei + 6 lei + 4 lei) plătiţi acum de angajator, în afara mult mai cunoscutelor contribuţii pentru pensii (15,8% pentru condiţii normale), sănătate (5,2%) şi şomaj (0,5%). Care vor fi cotele „uitate” în debaterea publică şi se vor aplica ele la noul brut majorat, cu consecinţele de rigoare în privinţa creşterii costurilor salariale ?

Pentru cine nu doreşte să fie luat de fraier prin modul de prezentare televizionistic, de o parte sau de alta, după cum o cer poziţia politică şi temerile sindicale, hai să facem puţină ordine în câteva afirmaţii, lăsându-vă apoi plăcerea de a decide singuri cam ce se va putea întâmpla în realitate.

Aşadar, diminuarea de la 39,25% la 35% a contribuţiilor totale achitate către buget pe munca depusă este o glumă mai mult sau mai puţin bună. Asta pentru că 35% din eventualul nou brut de referinţă de 1.750 de lei înseamnă 612 lei impozit faţă de 39,25% din actualul minim brut de referinţă de 1.450 lei, care înseamnă doar 569 lei impozit. Sau 43 de lei mai puţin pe cap de salariat la minim pe economie.

Cum îi rămâne însă neatins netul salariatului ? Prin scăderea cotei de impozitare de la 16% la 10%, statul va lua mai puţin la impozitul pe venit ( cam ) cât va lua în plus la contribuţiile ( pentru neplata integral a cărora care va trimite privaţii angajatori sub incidenţa legii penale). Aşadar, este perfect posibil ca salariatul să nu piardă nimic pe net ( câţiva lei în plus sau în minus nu vor face o diferenţă reală).

Totuşi, poanta cu creşterea pensiilor viitoare prin creşterea contribuţiilor NU ţine. Deşi sumele strânse de stat vor fi mai mari, ele vor fi la fel de ”mai mari” pentru toţi salariaţii, adică nu se va modifica raportul dintre aceştia, respectiv punctajul luat în calcul la stabilirea pensiei. Care se face după punctaj şi nu după contribuţie, dar acesta este un subiect separat, care merită un spaţiu dedicat aparte.

De fapt, toată manevra urmăreşte creşterea sumelor încasate la bugetul pensiilor recent majorate hazardat, oricum nesustenabile pe termen mediu şi lung. Simultan, s-ar reduce subvenţiile de la bugetul de stat, care oricum va pierde pe partea de impozit pe venit, ceea ce nu va îmbunătăţi rezultatul de deficit public, care se duce hotărât peste nivelul permis de 3% din PIB.

Dar cea mai drăguţă chestiune, pe care pare a nu fi observat-o aproape nimeni, este scăderea GENERALIZATĂ a impozitului pe venit de la 16% la 10%. Care va favoriza masiv pe cei cu veniturile cele mai ridicate şi va accentua discrepanţa record din UE între cei mai bogaţi şi cei mai săraci la nivel naţional. Unde deţinem recordul cu un fuminant raport de 8,2, cam dublu faţă de media europeană.

Poate că, în loc de măsuri pentru ”optimizarea” bugetului printr-un curios amestec de stânga – dreapta, care să aducă voturile mulţimii în beneficiul unui grup restrâns ( sună a America de Sud, nu ?), ar fi mai util să se majoreze, în beneficiul clasei mijlocii ( dacă vă mai amitiţi la ce se referă sintagma ) şi după model european, cotele standard de impozitare, SIMULTAN cu introducerea unor deduceri mai consistente şi justificate.

Pare contraintuitiv şi poate sună ca naiba în plan politic să creşti impozitele la nivel declarativ ( dacă tot îţi iei angajamente sociale fără să ai apriori şi banii necesari) dar lăsarea unor deduceri GENERALIZATE semnificative ar fi în beneficiul celor care obţin venituri mici şi medii şi al capacităţii statului de a întreprinde politici sociale prin politici fiscale adecvate. Potrivit cărora să se ajungă la COTE EFECTIVE DE IMPOZITARE gen 10% doar pentru cei care au nevoie sau ajută efectiv la creşterea economică.

Publicat la data de 21.9.2017 .

3 comentarii

  1. eugen
    21.9.2017, 2:49 pm

    Plus ca va fi penala nevirarea de catre angajatori a contributiilor retinute de la angajati, deci o presiune uriasa pe angajatori.

  2. Klopo_Tare
    24.9.2017, 4:55 pm

    Hai să fim serioși, PCR-FSN-PDSR-PSD (totuna e) 1. e total habarnist în ce privește economia; 2. nu are nici un interes ca treburile să meargă bine – cum ar mai putea acest partid de bugetofagi kleptocrați să se erijeze în salvatorii nației? Dacă treburile ar merge bine, românii ar vedea cine face treabă – peceresto-pesediștii în nici un caz – și kleptocrația burgheziei roșii nu ar mai avea șanse la alegeri.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Analiştii: BNR își adaptează politicile la echilibristica Guvernului printre presiunile bugetare. Cum vor creşte dobânzile şi cursul

Banca Națională a României (BNR) îşi va adapta politica monetară şi politica de flotare controlată a cursului valutar la evoluţia dezechilibrelor rezultate din politica...Citeste mai departe »

Iulian Soare

Pulsul națiunii 2017: Doar 48% din români mai cred că apartenența la UE este un lucru bun; 62% cred că țara e pe un drum greșit

Procentul românilor care consideră că apartenența la UE este un lucru bun a scăzut de la 54%, în luna martie acest an, la doar...Citeste mai departe »

Marin Pana

Contul curent: Nerezidenții reunță la depozitele în lei, ”căpșunarii” trimit acasă tot mai puțin, deficitul traversează pragul de 4 mld. euro

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele opt luni ale anului în curs un deficit de peste patru miliarde de euro,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creşterea PIB 2015, majorată la 4% în varianta definitivă: observațiile la care ne constrânge experiența

INS a anunțat pentru anul 2015 valoarea definitivă a PIB de 712.658,5 milioane lei în preţuri curente, respectiv un ritm de creştere în termeni...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Vânzarea terenurilor către străini: Ghid european pentru protejarea de tranzacțiile speculative

Comisia Europeană a emis miercuri setul de îndrumări cu privire la ce pot face statele membre pentru a-și proteja terenurile agricole de amenințări precum...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română