Evenimentul

”Referendumul pentru Familie”: Legislație nouă, din categoria ”Totul pentru fraudă”

Referendumul, denumit generic ”Pentru Familie”, la care românii sunt chemați, sâmbătă și duminică, la urne, oferă puține garanții că rezultatele comunicate vor fi corecte. Suspiciunea… Mai mult

05.10.2018

Analiză

„Inflaţia industrială”, peste ”inflația populară” – Energia, deja cu 14% mai scumpă: Lumini, umbre şi implicaţii

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a scăzut uşor în luna august 2018, până la 5,86%, dar a rămas semnificativ peste inflaţia preţurilor la consumator, măsurată… Mai mult

03.10.2018

Evenimentul

”Nu am venit să dau socoteală!” Cele două ”Viorici” și criticile dure ale partidelor din Parlamentul European

De două ori a vorbit miercuri premierul Viorica Dăncilă în plenul Parlamentului European: o dată ca să prezinte mesajul cu care a fost trimisă de… Mai mult

03.10.2018

La obiect

Raport finalizat la nivelul anului 2017 – investițiile străine au depăşit 75 de miliarde de euro. Domeniile către care s-au îndreptat banii

Soldul investițiilor străine directe (ISD) în economia României a crescut anul trecut la 75.581 milioane  euro, dar în echivalent raportat la PIB s-au diminuat de… Mai mult

02.10.2018

Miza profundă a războiului comercial: Termenii, renegocierile și tranșeele globalizării

de Adrian N Ionescu , 15.7.2018

Confruntarea supratarifelor vamale dintre cele mai mari trei puteri economice ale lumii (SUA, China și UE) are raţiuni mai profunde decât protecţionismul imediat și ţintesc renegocierea condiţiilor globalizării.

Adevărata miză este indicată de realitatea unui alt tip de deficit decât cel comercial.

Astfel, SUA înregistrează un surplus de 20 de miliarde de dolari față de China și de 1.400 de miliarde de dolari cu restul lumii, în termeni de vânzări totale ale companiilor americane, inclusiv ale subsidiarele lor din China și din celelalte țări, potrivit unui studiu al Deutsche Bank, citat de Bloomberg.

Dincolo de deficitul comercial de 330 de miliarde de dolari, al SUA cu China, și de 550 de miliarde de dolari cu restul lumii, surplusul vânzărilor totale contrariază:

De ce ar fi interesată Casa Albă să stârnească represaliile chineze împotriva subsidiarelor companiilor americane, impunând tarife vamale la importurile chineze, dacă nu să consolideze tendința surplusului ilustrat mai sus, prin noi termeni ai procesului de globalizare.

Expansiunea chineză: Globalizarea nu este un drum cu sens unic

Vânzările totale ale companiilor americane și a subsidiarelor lor, în China și în restul lumii, abia a ajuns la un net pozitiv în 2016 (7,3 mld. dolari).

Tendința nu s-a consolidat odată cu creșterea din 2017 și pentru a o consacra, autoritățile americane au nevoie să răspundă ofensivei chineze în economia SUA, care se manifestă nu numai prin exporturi.

China a folosit ideile liberale ale globalizării și a declanșat o campanie de achiziţii de companii americane încă din 2006, care i-a făcut pe industriaşii americani să-şi acuze autorităţile de neimplicare.

Printre achiziţiiile chineze de răsunet:

  • Smithfield Foods, cea mai mare corporaţie de procesare a cărnii de porc din lume.
  • Motorola Mobility, în 2014,
  • mai multe companii energetice, integral sau parţial.

Chinezii controlează acum majoritatea acţiunilor la 2.400 de companii din SUA, în valoare de 56 miliarde de dolari, potrivit MacroPolo, o organizaţie care urmăreşte expansiunea chineză în America.

Tranșeele globalizării

Pusă în contextul de mai sus, declanşarea de către Administraţia SUA a unei veritabile curse a  înarmărilor cu măsuri protecţioniste este, de fapt, și o tactică în contraofensivă față de programul de expansiune globală „Made in China 2025”.

Autorităţile chineze doresc să determine, prin acest program, crearea a unor jucători autohtoni competitivi la nivel global în domenii cheie, precum microchipurile sau robotica.

Or, „Made in China” nu înseamnă „fabricat chiar în China”.

„Implementarea unei noi paradigme a globalizării va determina traiectoria și caracteristicile investițiilor străine directe în și dinspre China”, spune un recent studiu KPMG.

Descărcaţi de AICI studiul KPMG „China outlook 2018: A new era, a new paradigm of globalisation”

Riscul ca subsidiarele din China ale companiilor americane să sufere de pe urma războiului comercial s-ar putea dovedi un cost de oportunitate care să merite să fie plătit, din moment ce, de exemplu, brandurile americane de top îşi văd cota de piaţă în stagnare şi în defavoarea unor branduri chineze care le imită atractivitatea.

Paradoxal, tendința pozitivă a vânzărilor nete totale ale companiilor americane nu este încă în pericol tocmai pentru că este fragilă și trebuie consolidată tactic, inclusiv printr-o bătălie comercială.

„Nu tarifele constituie miza comercială pe care se confuntă SUA şi China”, titra nu demult New York Times, scriind despre produsele exportate de China, suspectate că ar fi rezultatul unor furturi intelectuale.

În fond, Donald Trump şi cartea pe care o joacă republicanii prin el mai au la dispoziţie doi ani până la alegerile prezidențiale, ca să convingă, iar argumentul sancţionării importurilor a fost mai la îndemână, cu rezultate mai rapide decât cele ale renegocierii termenilor globalizării.

Perspectiva europeană

Expansiunea Chinei nu se rezumă doar la exporturi, iar SUA nu doresc să ajungă în situația Uniunii Europene, care se confruntă deja cu o campanie şi mai avansată de achiziții de companii europene de către chinezi.

La rândul său, Uniunea Europeană, deşi afectată la rândul său de protecționismul american, a adoptat o poziție implicit ostilă expansiunii chineze, prin restricționarea achizițiilor de către terțe părți de companii europene din domeniile de înaltă tehnologie.

Răspunsul UE este de fapt tot o replică la expansiunea chineză.

Inițiativa noului „Drum al mătăsii” (Belt and Road, BRI) are ca țintă tocmai Uniunea Europeană.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, chiar a făcut trimiteri la o criză a globalizării, abordând condițiile în care unele politici de competitivitate s-ar bizui pe ignorarea problemelor schimbărilor climatice.

Declarația a fost făcută înainte de forumul de la Davos de la începutul anului, după ce SUA se retrăseseră din Acordul de la Paris în materie.

Nu întâmplător, la același forum, pledoaria președintelui chinez Xi Jinping a fost o „memorabilă apărare a globalizării”, spune un studiu al KPMG despre China în paradigma unei noi ere economice.

 Reforma globalizării

„Noua paradigmă a globalizării”, aferentă „noului ciclu economic” din China presupune „un model mai incluziv al globalizării”, pe care se bizuie strategiile chineze „Made in China 2025” și „Belt and Road” potrivit studiului KPMG citat mai sus.

Altfel spus, modelul  mai incluziv ar urma să țină seama de efectele negative ale globalizării de până acum.

„Apărarea deschiderii economiilor prin rezultatele agregate (macro) nu mai este convingătoare pe deplin” și, pentru că nu există câștigători, ci doar perdanți ai războaielor comerciale, este nevoie de „proiectarea unor politici care să-i ajute pe cei care nu beneficiază direct de globalizare”, spunea nu demult Benoît Cœuré, membru al consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene.

Beneficiile globalizării sunt certe la nivel macro din punctul de vedere al comerțului internațional, dar distribuția acestor beneficii nu a fost unitară nici la nivelul ansamblului tuturor țărilor implicate și nici în interiorul acestora, remarca nu demult Benoît Cœuré.

Bancherul european numește astfel implicațiile politice interne ale țărilor campioane ale globalizării. Marile țări emergente, printre care China, au învățat să îşi fortifice vehiculele cu care să parcurgă acest drum în sens invers camipoanelor.

La același forum de la Davos, Donald Trump a efectuat o mutare tactică atunci când a susținut că agenda „America First” ar face casă bună cu globalizarea: „Acum este cel mai bun moment să veniți cu banii voștri, cu slujbele și cu afacerile voastre în America”.

Prin urmare, războiul nu este unul comercial, ci unul al globalizării, iar protecționismul nu este decât o tactică în obținerea de poziții strategice cât mai avansate în „noua ordine economică globală”.

Iar atacurile protecționiste tind să fructifice cu succes tocmai rezultatele negative ale globalizării.

Provocările tehnologice

Totuși, Uniunea Europeană nu este lipsită de viziune în noua confruntare a globalizării. Un document de reflecție al Comisiei Europene atrage atenția a provocării tehmologice asupra noului echilibru global.

Descărcaţi de AICI Documentul CE de „Reflectie privind valorificarea oportunităților legate de globalizare”

Totuși, când recunoaște că „economiile emergente vor exercita o concurență din ce în ce mai mare, pe măsură ce avansează rapid în lanțul valoric” al tehnologiilor noi, viziunea europeană pune accentul pe nevoia ca guvernele:

  • să investească în educație,
  • să le oferă cetățenilor posibilitatea de a dobândi competențele adecvate,
  • să încurajeze inovarea,
  • să asigure concurența loială și
    să „adopte norme inteligente atunci când este necesar”, atfel încât decalajul dintre regiunile mai avansate din punct de vedere tehnologic și cele mai puțin avansate să nu se adâncească.

România, „afară din joc”

România pare negregătită să se facă auzită în corul global.

„Rezultatul alegerilor din SUA exprimă mai degrabă încheierea unei forme de globalizare”, susţinea guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, acum doi ani, după ce Donald Trump câștigase cursa pentru Cursa Albă, inclusiv cu un discurs protecționist agresiv.

Guvernatorul BNR se referea atunci mai ales la efectele asupra politicii monetare, care avea să fie tulburate de politicile fiscale și salariale ale guvernelor rezultate din alegerile locale.

Pe de altă parte, China lucrează la crearea unei pârghii favorabile și veriga mai slabă a UE, Europa Centrală și de Est (ECE), inclusiv în România, prin inițiativa 16 + 1.

Investiţiile cumulate ale Chinei în ECE au ajuns la aproape 10 miliarde de dolari, a spus premierul chinez, Li Keqiang, la recentul summit 16+1 de la Sofia, iar oficialul chinez a sugerat că economiile din regiune ar trebui să construiască parcuri industriale.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 15.7.2018

Lăsați un comentariu


Europa

55 miliarde euro, evaziune fiscală cu dividende în 11 state europene

Iulian Soare

Vaste operaţiuni de manipulare fiscală a dividendelor încasate din mai multe ţări europene au dus la o evaziune de 55,2 miliarde de euro în aceste… Mai mult

Stiri

Salini Impregilo trebuie să restituie CNAIR 83 milioane lei – decizie Curtea de Apel în dosarul autostrăzii ”surpate”

Adrian N Ionescu

Constructorul lotului autostrăzii A1 Sibiu-Orăştie surpate parțial în 2014, Salini Impregilo S.p.A, ar urma să restituie companiei române de drumuri peste 83,1 de milioane de lei… Mai mult

Stiri

Sorin Blejnar, fost președinte ANAF, condamnat la 6 ani închisoare. Decizia nu este definitivă

Vladimir Ionescu

Sorin Blejnar a fost condamnat la șase ani de închisoare cu executare pentru trafic de influență, într-un dosar în care este acuzat că a primit un procent… Mai mult

Europa

Deficitul bugetar italian – Piețele fac demonstrația că îngrijorările UE sunt întemeiate

Adrian N Ionescu

Marii investitori globali spun deja guvernului italian că ei nu cred că acesta va putea suporta, așa cum și-a propus, creșterea costului împrumuturilor suverane ale țării. Cauza… Mai mult

Stiri

CCR a confirmat: Referendumul pentru familie nu este valid

Vladimir Ionescu

Curtea Constituțională a României a confirmat, joi, rezultatul de invalidare a referendumului pentru familie, organizat pe 6 și 7 octombrie, din cauza neatingerii pragului legal… Mai mult

Stiri

Un studiu care trebuie neapărat aprofundat: Aproape jumătate din profesorii români ar fi de acord cu un regim dictatorial și cu pedeapsa cu moartea

Mariana Bechir

  Aproape jumătate dintre profesorii români sunt de acord cu un regim dictatorial, se declară pentru pedeapsa cu moartea și sunt de părere că homosexualitatea nu… Mai mult

Stiri

ASE, locul I în România în domeniul Ştiinţelor sociale – clasament Times Higher Education World University Rankings 2019

Vladimir Ionescu

Academia de Studii Economice din Bucureşti este prezentă în clasamentul Times Higher Education World University Rankings 2019 by Subject, fiind plasată în grupa 501-600 în… Mai mult