Analiză

România și deficitul excesiv – ce este, ce riscăm, ce putem face

România a mai încălcat regula de deficit buget bugetar de maxim 3% din PIB în perioada de preaderare 1998 – 2001 și după aderare 2008… Mai mult

12.02.2020

Analiză

Salariul mediu net a urcat la aproape 700 de euro, productivitatea muncii industriale la -1,2%

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna decembrie 2019 a ajuns la 5.465 lei, cu 5,2% mai mare faţă de luna… Mai mult

11.02.2020

La obiect

Index necruțător la Capitalul Uman: la doar 60% din potențialul său de productivitate va ajunge, în medie, un tânăr român la maturitate

În medie, un copil născut în România, în 2017, va atinge la 18 ani doar 60% din potențialul său de productivitate, în condițiile actuale ale… Mai mult

11.02.2020

Chestiunea

Economia subterană – 21% din PIB, varianta de lucru a INS

La nu mai puțin de 21% PIB se ridică în România așa numita ”economie neobservată”. E vorba de activitățile economice care – într-un fel sau… Mai mult

10.02.2020

Cronicile

Miza profundă a războiului comercial: Termenii, renegocierile și tranșeele globalizării

de Adrian N Ionescu , 15.7.2018

Confruntarea supratarifelor vamale dintre cele mai mari trei puteri economice ale lumii (SUA, China și UE) are raţiuni mai profunde decât protecţionismul imediat și ţintesc renegocierea condiţiilor globalizării.

Adevărata miză este indicată de realitatea unui alt tip de deficit decât cel comercial.

Astfel, SUA înregistrează un surplus de 20 de miliarde de dolari față de China și de 1.400 de miliarde de dolari cu restul lumii, în termeni de vânzări totale ale companiilor americane, inclusiv ale subsidiarele lor din China și din celelalte țări, potrivit unui studiu al Deutsche Bank, citat de Bloomberg.

Dincolo de deficitul comercial de 330 de miliarde de dolari, al SUA cu China, și de 550 de miliarde de dolari cu restul lumii, surplusul vânzărilor totale contrariază:

De ce ar fi interesată Casa Albă să stârnească represaliile chineze împotriva subsidiarelor companiilor americane, impunând tarife vamale la importurile chineze, dacă nu să consolideze tendința surplusului ilustrat mai sus, prin noi termeni ai procesului de globalizare.

Expansiunea chineză: Globalizarea nu este un drum cu sens unic

Vânzările totale ale companiilor americane și a subsidiarelor lor, în China și în restul lumii, abia a ajuns la un net pozitiv în 2016 (7,3 mld. dolari).

Tendința nu s-a consolidat odată cu creșterea din 2017 și pentru a o consacra, autoritățile americane au nevoie să răspundă ofensivei chineze în economia SUA, care se manifestă nu numai prin exporturi.

China a folosit ideile liberale ale globalizării și a declanșat o campanie de achiziţii de companii americane încă din 2006, care i-a făcut pe industriaşii americani să-şi acuze autorităţile de neimplicare.

Printre achiziţiiile chineze de răsunet:

  • Smithfield Foods, cea mai mare corporaţie de procesare a cărnii de porc din lume.
  • Motorola Mobility, în 2014,
  • mai multe companii energetice, integral sau parţial.

Chinezii controlează acum majoritatea acţiunilor la 2.400 de companii din SUA, în valoare de 56 miliarde de dolari, potrivit MacroPolo, o organizaţie care urmăreşte expansiunea chineză în America.

Tranșeele globalizării

Pusă în contextul de mai sus, declanşarea de către Administraţia SUA a unei veritabile curse a  înarmărilor cu măsuri protecţioniste este, de fapt, și o tactică în contraofensivă față de programul de expansiune globală „Made in China 2025”.

Autorităţile chineze doresc să determine, prin acest program, crearea a unor jucători autohtoni competitivi la nivel global în domenii cheie, precum microchipurile sau robotica.

Or, „Made in China” nu înseamnă „fabricat chiar în China”.

„Implementarea unei noi paradigme a globalizării va determina traiectoria și caracteristicile investițiilor străine directe în și dinspre China”, spune un recent studiu KPMG.

Descărcaţi de AICI studiul KPMG „China outlook 2018: A new era, a new paradigm of globalisation”

Riscul ca subsidiarele din China ale companiilor americane să sufere de pe urma războiului comercial s-ar putea dovedi un cost de oportunitate care să merite să fie plătit, din moment ce, de exemplu, brandurile americane de top îşi văd cota de piaţă în stagnare şi în defavoarea unor branduri chineze care le imită atractivitatea.

Paradoxal, tendința pozitivă a vânzărilor nete totale ale companiilor americane nu este încă în pericol tocmai pentru că este fragilă și trebuie consolidată tactic, inclusiv printr-o bătălie comercială.

„Nu tarifele constituie miza comercială pe care se confuntă SUA şi China”, titra nu demult New York Times, scriind despre produsele exportate de China, suspectate că ar fi rezultatul unor furturi intelectuale.

În fond, Donald Trump şi cartea pe care o joacă republicanii prin el mai au la dispoziţie doi ani până la alegerile prezidențiale, ca să convingă, iar argumentul sancţionării importurilor a fost mai la îndemână, cu rezultate mai rapide decât cele ale renegocierii termenilor globalizării.

Perspectiva europeană

Expansiunea Chinei nu se rezumă doar la exporturi, iar SUA nu doresc să ajungă în situația Uniunii Europene, care se confruntă deja cu o campanie şi mai avansată de achiziții de companii europene de către chinezi.

La rândul său, Uniunea Europeană, deşi afectată la rândul său de protecționismul american, a adoptat o poziție implicit ostilă expansiunii chineze, prin restricționarea achizițiilor de către terțe părți de companii europene din domeniile de înaltă tehnologie.

Răspunsul UE este de fapt tot o replică la expansiunea chineză.

Inițiativa noului „Drum al mătăsii” (Belt and Road, BRI) are ca țintă tocmai Uniunea Europeană.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, chiar a făcut trimiteri la o criză a globalizării, abordând condițiile în care unele politici de competitivitate s-ar bizui pe ignorarea problemelor schimbărilor climatice.

Declarația a fost făcută înainte de forumul de la Davos de la începutul anului, după ce SUA se retrăseseră din Acordul de la Paris în materie.

Nu întâmplător, la același forum, pledoaria președintelui chinez Xi Jinping a fost o „memorabilă apărare a globalizării”, spune un studiu al KPMG despre China în paradigma unei noi ere economice.

 Reforma globalizării

„Noua paradigmă a globalizării”, aferentă „noului ciclu economic” din China presupune „un model mai incluziv al globalizării”, pe care se bizuie strategiile chineze „Made in China 2025” și „Belt and Road” potrivit studiului KPMG citat mai sus.

Altfel spus, modelul  mai incluziv ar urma să țină seama de efectele negative ale globalizării de până acum.

„Apărarea deschiderii economiilor prin rezultatele agregate (macro) nu mai este convingătoare pe deplin” și, pentru că nu există câștigători, ci doar perdanți ai războaielor comerciale, este nevoie de „proiectarea unor politici care să-i ajute pe cei care nu beneficiază direct de globalizare”, spunea nu demult Benoît Cœuré, membru al consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene.

Beneficiile globalizării sunt certe la nivel macro din punctul de vedere al comerțului internațional, dar distribuția acestor beneficii nu a fost unitară nici la nivelul ansamblului tuturor țărilor implicate și nici în interiorul acestora, remarca nu demult Benoît Cœuré.

Bancherul european numește astfel implicațiile politice interne ale țărilor campioane ale globalizării. Marile țări emergente, printre care China, au învățat să îşi fortifice vehiculele cu care să parcurgă acest drum în sens invers camipoanelor.

La același forum de la Davos, Donald Trump a efectuat o mutare tactică atunci când a susținut că agenda „America First” ar face casă bună cu globalizarea: „Acum este cel mai bun moment să veniți cu banii voștri, cu slujbele și cu afacerile voastre în America”.

Prin urmare, războiul nu este unul comercial, ci unul al globalizării, iar protecționismul nu este decât o tactică în obținerea de poziții strategice cât mai avansate în „noua ordine economică globală”.

Iar atacurile protecționiste tind să fructifice cu succes tocmai rezultatele negative ale globalizării.

Provocările tehnologice

Totuși, Uniunea Europeană nu este lipsită de viziune în noua confruntare a globalizării. Un document de reflecție al Comisiei Europene atrage atenția a provocării tehmologice asupra noului echilibru global.

Descărcaţi de AICI Documentul CE de „Reflectie privind valorificarea oportunităților legate de globalizare”

Totuși, când recunoaște că „economiile emergente vor exercita o concurență din ce în ce mai mare, pe măsură ce avansează rapid în lanțul valoric” al tehnologiilor noi, viziunea europeană pune accentul pe nevoia ca guvernele:

  • să investească în educație,
  • să le oferă cetățenilor posibilitatea de a dobândi competențele adecvate,
  • să încurajeze inovarea,
  • să asigure concurența loială și
    să „adopte norme inteligente atunci când este necesar”, atfel încât decalajul dintre regiunile mai avansate din punct de vedere tehnologic și cele mai puțin avansate să nu se adâncească.

România, „afară din joc”

România pare negregătită să se facă auzită în corul global.

„Rezultatul alegerilor din SUA exprimă mai degrabă încheierea unei forme de globalizare”, susţinea guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, acum doi ani, după ce Donald Trump câștigase cursa pentru Cursa Albă, inclusiv cu un discurs protecționist agresiv.

Guvernatorul BNR se referea atunci mai ales la efectele asupra politicii monetare, care avea să fie tulburate de politicile fiscale și salariale ale guvernelor rezultate din alegerile locale.

Pe de altă parte, China lucrează la crearea unei pârghii favorabile și veriga mai slabă a UE, Europa Centrală și de Est (ECE), inclusiv în România, prin inițiativa 16 + 1.

Investiţiile cumulate ale Chinei în ECE au ajuns la aproape 10 miliarde de dolari, a spus premierul chinez, Li Keqiang, la recentul summit 16+1 de la Sofia, iar oficialul chinez a sugerat că economiile din regiune ar trebui să construiască parcuri industriale.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 15.7.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

CSAT convocat miercuri pentru coronavirus. Klaus Iohannis: Fac apel la calm, să se respecte normele de igienă

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat luni că va convoca miercuri Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), pentru discutarea strategiei de prevenire a unei epidemii… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis, reacție la decizia CCR: În 2-3 zile voi anunța următorul demers, au scăzut șansele pentru anticipate

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat luni că va anunța ”în două-trei zile” următorul său demers în procedura de instalare a unui nou guvern. Șeful statului… Mai mult

Stiri

Pregătiri pentru Covid-19 / Ministrul Sănătății: Materialele de urgență vor sosi în martie, PSD a lăsat stocuri 0

Mariana Bechir

România nu are niciun fel de stocuri cu materiale de urgență, iar primele echipamente de protecție vor sosi la începutul lunii martie, a declarat ministrul… Mai mult

Stiri

Cum se poziționează partidele față de decizia CCR

Razvan Diaconu

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a afirmat luni că PSD nu va face nicio propunere de prim ministru la următoarelșe consultări politice care ar urma să… Mai mult

Stiri

Digi Communications câștigă mai mult în Spania decât în România la telefonia mobilă

Adrian N Ionescu

Cei peste 1,89 milioane de abonați din Spania la serviciile de telefonie mobilă ale Digi Communications N.V. (DIGI) au adus mai mulți bani decât cei… Mai mult

Stiri

CCR a admis contestația PSD, președintele trebuie să desemneze un candidat care poate forma o majoritate în Parlament

Vladimir Ionescu

Curtea Constituţională a României a stabilit, luni, că există conflict juridic între preşedinte şi Parlament privind desemnarea liderului PNL Ludovic Orban în funcţia de premier,… Mai mult

Stiri

Gazele din Marea Neagră: OMV reclamă nevoia unui „consorțiu stabil” pentru Neptun Deep

Adrian N Ionescu

„În cazul marelui nostru proiect de gaze, Guvernul român se mișcă în direcția corectă, dar avem nevoie de un consorțiu stabil”, anunță Rainer Seele (foto),… Mai mult