Analiză

Deficitul la 10 luni, de trei ori mai mare decât anul trecut

În timp ce veniturile după primele 10 luni exprimate ca procentaj din PIB au crescut cu 0,3 puncte procentuale din PIB faţă de aceeaşi perioadă… Mai mult

03.12.2018

Analiză

Veniturile bugetare, minim istoric – sub două treimi din media UE ca pondere în PIB. Trend în scădere şi valori reduse pe toată linia

România s-a plasat în 2017 pe penultimul loc între statele membre UE la ponderea veniturilor bugetare în PIB, potrivit datelor Eurostat. Cu doar 25,8%, ţara… Mai mult

02.12.2018

Chestiunea

Responsabilitatea fiscal-bugetară în epoca Marii Uniri: O filosofie și mai multe cifre

Consiliul Superior Economic al României publica, în vara anului 1939, o serie de studii realizate de referenți ai Oficiului de Studii al Consiliului – în… Mai mult

30.11.2018

La obiect

PIB-ul României şi Marea Unire

În urma Marii Uniri din 1918, Produsul Intern Brut al României a crescut cu aproape 63%, de la 8,83 miliarde dolari, media perioadei 1911 –… Mai mult

30.11.2018

Cronicile

Italia: o ţară prea mare ca să fie salvată de alţii. Dezechilibrele produse de ea influenţează România

de Marin Pana 14.7.2011

Italia este un caz aparte în Acronimul PIIGS (Portugalia, Irlanda, Italia, Grecia, Spania), care concentrează problemele majore cu datoria externă la nivelul Uniunii Europene. Ea este membru fondator în 1957 al Comunităţii Europene, alături de Germania de Vest, Franţa şi ţările Benelux, printr-un tratat semnat chiar la Roma.

Economia italiană face parte dintre cele patru mari economii ale UE, alături de Germania, Marea Britanie şi Franţa şi ocupă locul şapte mondial. Fără a face farmacie, să vedem care sunt datele esenţiale pentru finanţele italiene. PIB-ul este undeva în jur de 1.500 miliarde euro iar datoria publică ajunge la 1.800 miliarde euro. Ceea ce înseamnă că este 120% din PIB, adică dublul celei maxim admise prin criteriile de la Maastricht.

Dobânda obligaţiunilor de stat italiene pe zece ani a atins în săptămâna aceasta 6%, cel mai înalt nivel din 1987 încoace. De aici rezultă că, numai pentru a plăti dobânzile scadente, pensinsularii trebuie să achite anual 108 miliarde euro, adică 90% din tot PIB-ul României (120 miliarde euro). Pentru a începe să reducă încet datoria spre un nivel rezonabil, ar trebui să dea creditorilor an de an o sumă echivalentă cu PIB-ul României.

Or, suma prevăzută în buget cu această destinaţie se ridica la doar 75 miliarde euro pentru 2011, ceea ce face ca percepţia pe pieţele internaţionale să fie critică. Frecuşurile dintre premierul Silvio Berlusconi şi ministrul de Finanţe, Giulio Tremonti, care încearcă să impună măsuri de austeritate fiscală au alarmat investitorii străini.

În condiţiile solicitării unor dobânzi în creştere semnificativă, pe măsura riscului de neplată asociat cu indecizia politică, fondul european de salvare constituit pentru situaţii excepţionale şi utilizat deja de Grecia, Portugalia şi Irlanda ar deveni cu totul insuficient, la un volum de 750 miliarde, apropiat de necesarul de împrumut al Italiei pentru următorii trei ani.

La o pondere de 40% a veniturilor bugetare în PIB şi o păstrare a dobânzii de 6%, rezultă că italienii ar trebui să dea 120 de miliarde de euro din cele 600 de miliarde de euro taxe şi impozite numai pentru plata datoriilor acumulate în anii anteriori. Ceea ce va priva fiecare italian de servicii sociale în valoare de 2.000 de euro pe an.

Am prezentat pe larg aceste cifre imense pentru a conştientiza că nu e de joacă, iar dimensiunea economică ţării, de aproape şapte ori cât Grecia, face, practic, imposibilă susţinerea ei de către comunitatea financiară internaţională.

Soluţia ar fi reducerea drastică a deficitului fiscal până la zero în 2014, prin diverse măsuri, de la reducerea finanţării serviciilor medicale şi până la creşterea vârstei de pensionare.

Cele mai expuse ţări la datoria italiană sunt chiar colegele Franţa şi Germania. Băncile franceze aveau la finele lui 2010 o expunere faţă de Italia de 280 miliarde euro, de trei ori mai mare decât cea faţă de Spania şi de şapte ori mai mare decât faţă de Grecia. Băncile germane erau expuse cu „doar” 120 miliarde euro, sub cele 130 miliarde euro expunere pe Spania.

Cum poate fi afectată România

Repatrierea unor sume importante trimise anterior în România prin linii de credit de către toate băncile implicate în problemele PIIGS (Portugalia, Italia, Irlanda, grecia, Spania), dintre care se detaşează ca volum Italia, a determinat o presiune semnificativă pe cursul leu-euro, deşi moneda unică europeană se află în pierdere de viteză faţă de dolarul american.

Este de aşteptat ca turbulenţele să continue iar efectele asupra economiei româneşti sunt imprevizibile. Italia este al doilea partener comercial al României, foarte aproape de Germania ca volum al schimburilor. O scădere a cererii externe ar afecta serios întreprinderile româneşti, chiar dacă un curs ceva mai scăzut pare a favoriza exportatorii.

Una peste alta, un derapaj al Italiei ar declanşa un haos general în finanţele europene şi ar avea consecinţe semnificative pentru România. Singurele avantaje sunt faptul că majoritatea datoriei guvernamentale se află în portofoliul unor instituţii financiare interne şi noul guvernator al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi este italian, fiind de presupus că va face totul să-şi sprijine ţara de origine.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 14.7.2011

Un raspuns

  1. Ștefan A.
    14.7.2011, 7:50 pm

    Oficial , banca Unicredit recunoste ca 70 % din profitul anual vine realizat in est Europa si ca atare deja e realitate transferul profiturilor . 🙂
    Pina in iulie 2012 Italia are in scadenta peste 300 miliarde euro de titluri de stat . De vazut cu ce dobinda va reusi sa vinda noi tiluri pentru a plati datoriile in scadenta . Oricum , din acronismul PIIGS , Italia e cea cu probleme majore si cifre in joc de record. 🙁

Lăsați un comentariu


Stiri

Parisul este, pentru al cincilea weekend la rând, blocat de proteste

Iulian Soare

În jur de 33.500 de protestatari au ieșit pe străzile marilor orașe din Franța, adică mai puțini decât jumătatea efectivelor de polițiști mobilizați în al… Mai mult

Stiri

Jean Claude Juncker: Viktor Orban produce știri false despre migrație și Brexit

Iulian Soare

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, l-a acuzat pe premierul unga, Viktor Orban că desfăşoară campanii de dezinformare cu privire la migraţie şi Brexit. „Am fost… Mai mult

Stiri

Dacian Cioloș și-a lansat partidul: Partidul Libertăţii, Unităţii şi Solidarităţii, deja înregistrat la Tribunal. Cererea de înregistrare a Mișcării România Împreună va fi retrasă

Victor Bratu

Dacian Cioloş a anunțat sâmbătă lansarea Partidului Libertăţii, Unităţii şi Solidarităţii (PLUS). Formaţiunea este deja înregistrată la Tribunal şi face parte din registrul partidelor politice.… Mai mult

Stiri

Fondul Proprietatea: Ministerul Transporturilor forțează ilegal numirea șefilor preferați la Portul Constanța

Adrian N Ionescu

Ministerul Transporturilor a cerut revocarea unor membri ai consiliului de administrație ai Portului Constanța și numirea altora, fără a furniza acționarului minoritar informațiile necesare și documente… Mai mult

Stiri

Alianța Vestului: Asocierea vizează proiectele din exerciţiul bugetar 2021 – 2027

Adrian N Ionescu

Alianţa Vestului este o asociere care vizează obținerea directă de fonduri europene în exerciţiul bugetar pentru 2021 – 2027, potrivit declarațiilor a doi dintre organizatorii… Mai mult

Europa

Acțiunile Gazprom au pierdut 5% din valoare după rezoluția de condamnare a proiectului emisă de Parlamentul European

Adrian N Ionescu

Compania rusă Gazprom a pierdut 4,66% din valoarea sa în termeni de capitalizare bursieră în săptămâna aceasta, după ce investitorii au sancționat veștile curente defavorabile.… Mai mult

Stiri

Australia recunoaște Ierusalimul de Vest drept capitală a Israelului

Adrian N Ionescu

Australia a anunţat sâmbătă că recunoaşte Ierusalimul de Vest drept capitală a Israelului, dar mutarea ambasadei de la Tel Aviv va avea de aşteptat încheierea… Mai mult