Investițiile străine – 4 pași înainte în producție, 3 pași înapoi în finanțare. Pe care va trebui să o facem tot mai mult din surse proprii

de Marin Pana | 25.10.2015 .

isd4Soldul investițiilor străine directe (ISD) în economia României a depășit anul trecut pragul de 60 miliarde euro, echivalentul a 40% din PIB anual.

Cu toate acestea, trebuie menționat că pe ultimii doi ani, acestea au avansat doar cu ceva mai mult de un miliard de euro.

Este rezultatul majorării ISD pe toate domeniile de activitate cu aproximativ patru miliarde euro și al diminuării expunerii străine pe România în sectorul financiar cu peste trei miliarde de euro (vezi tabelul) .

tabel1

(CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

De reținut, însă, soldul imobilizărilor corporale şi necorporale a avansat între 2012 și 2014 cu aproape trei miliarde și jumătate de euro, de la 27.412 milioane euro la 30.883 milioane euro, și a trecut de la o pondere minoritară la una majoritară în cadrul soldului ISD (de la 46,4% la 51,3%). Acest fapt indică o creștere a gradului de stabilizare a investițiilor străine.

Rezultatele financiare ale ISD: Veniturile din dobânzi, mai mari decât profiturile din activitate

Dacă evoluțiile din activitatea productivă firmelor cu capital străin au fost mai degrabă pozitive, nu la fel stau lucrurile cu rezultatele din activitatea financiară.

tabel2Dacă se face totalul între profiturile de 5.518 milioane euro și pierderile de 4.718 miliarde euro înregistrate în 2014 de întreprinderile străine, rezultă per ansamblu un rezultat net de numai 800 milioane euro din activitatea depusă. Adică mai puțin decât veniturile obținute de investitorii străini din dobânzile la creditele acordate întreprinderilor lor din România, venituri în sumă de 904 milioane euro.

Desigur, aceste valori nu ar fi justificat investițiile dacă, simultan, firmele profitabile nu ar fi distribuit dividende în sumă de 2.176 milioane euro. Motiv pentru care, din punct de vedere contabil, a rezultat o valoare negativă pentru profitul reinvestit, respectiv -1.376 milioane euro.

Acesta a rezultat aproape integral din rezultatul de -1.294 milioane euro consemnat de sectorul de intermedieri financiare și asigurări. Mai precis, acolo s-au consemnat profituri de 529 milioane euro (din care s-au distribuit dividende în sumă de 154 milioane euro) și pierderi de 1.669 milioane euro.

În context, apare un semn de întrebare în privința împrumuturilor acordate la dobânzi discreționare către propriile fililale și sucursale din România, împrumuturi a căror rambursare a determinat înregistrarea de pierderi.

O necesitate: Trecerea finanțării pe surse interne

2014 a fost și primul an în care fluxul de capital a fost negativ pe partea de credite acordate din partea investitorilor străini direcți (-425 milioane euro, după sprijinul masiv acordat în 2012, când valoarea a fost de +1.659 milioane euro). Desigur, intrările de capital au fost necesare și pentru consolidarea pozițiilor operatorilor din sectorul financiar, afectați de criză.

tabel3

(CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

Este însă cert că în 2014 ne-am confruntat cu o diminuare semnificativă a soldului de credite acordate din exterior iar tendința se anunță a fi una de durată.

Așadar, după perioada promoțională de aderare la UE, va trebui să ne bazăm în continuare pe finanțarea din surse proprii. Respectiv să asigurăm un echilibru între beneficiile pentru românii care economisesc și facilitarea creditării pentru consum și dezvoltarea economică.

Publicat la data de 25.10.2015 .

Un raspuns

  1. Caliman Eugen analist dezvoltare economica
    26.10.2015, 9:13 pm

    Ne putem baza fara griji, pe banii economisiti de cele 3 milioane de salariati cu salariul minim pe economie, ai afaceristilor cu spalatorii auto, pietari cu marfa din R.Moldova sau China si a regiilor nationale, etc…

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Atenție la gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt. Excedent de cont curent după prima lună din 2017- explicaţii

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe prima lună a anului în curs din un excedent de 416 milioane euro, rezultat de...Citeste mai departe »

Marin Pana

Productivitatea: atenție la scăderile constante din ultimii 4 ani, pe fondul creșterii economice

Plecând de la investiţiile făcute după aderarea la UE şi ritmul robust în care a evoluat retehnologizarea industriei cu valoare adăugată mai mare, România...Citeste mai departe »

Marin Pana

Adecvarea producției românești la creșterea veniturilor – miza dezvoltării rapide și a echilibrării schimburilor comerciale

România se specializează tot mai mult la capetele spectrului de cerere. Produse de foarte bună calitate pentru piețele externe sau subansamble încorporate la prețuri...Citeste mai departe »

Marin Pana

Festivalul creșterii prin consum de import: Deficitul comercial pe ianuarie 2017 – cu 60% mai mare faţă de aceeaşi lună din 2016

Deficitul comercial pe luna ianuarie 2017 a fost de 602,2 milioane euro, cu aproape 60% mai mari faţă de aceeaşi lună a anului anterior,...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

România, locul 11 mondial între exportatorii de cherestea. Exportul de buștean a crescut cu 50% în 10 ani

România ocupa în 2013 locul 11 în clasamentul mondial de cherestea, cu o valoare de aproape 700 de milioane de dolari a acestor tranzacții....Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5552 lei
4.2149 lei
5.2643 lei

OPINII & EDITORIAL

Andreea Paul / România și talentele: cum le atrage, cum le păstrează

Andreea Paul

A apărut recent Raportul global al competitivităţii talentelor, unde România se află pe locul 55 în lume și pe locul 32 în Europa, din 118...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Un scenariu: Statele Unite versus Coreea de Nord. Consecinţe în sistemul internaţional

Valentin Naumescu

Puncte cheie: În aşteptarea Declaraţiei de la Roma, de peste câteva zile, care ne va sugera spre ce fel de Uniune Europeană ne îndreptăm,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Balada elefantului alb: deci, ce facem cu Cioloș

Cristian Grosu

Percepția și studiile noastre arată că cititorii cursdeguvernare.ro se împart în trei : -,antreprenori sau manageri pe toate palierele, care conduc societăți în terenul...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / De ce România e condamnată să improvizeze: România Neproductivă și delirul decidenților

Cristian Grosu

Nu e vorba de faptul că, de bine sau de rău, în fiecare seară vom avea ce arunca în oală – noi, salariați, antreprenori,...Citeste mai departe »

România cu două viteze

Marin Pana

” Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Ipocrizia „Europei cu două viteze”. Începe refluxul Occidentului. Rămânem pe uscat?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ceea ce se discuta de multă vreme ca posibilitate teoretică, înainte chiar de valul extinderii masive spre Est, adică aşa-zisa alternativă a...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Sorry, e cam șocant: de ce, realmente, NU se poate fără mită în România

Cristian Grosu

Textul de mai jos e pentru cei dispuși să lase ipocrizia de-o parte. Cine nu poate, să nu se obosească. Știm cu adevărat în...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Pe înțelesul tuturor: Decizia CCR privind abuzul în serviciu

Cristi Danilet

Celebra, de acum, OUG 13/2017 și-a propus modificarea textul din Codul penal care reglementa abuzul în serviciu sub pretextul că ar exista o decizie...Citeste mai departe »

Die Hard / Die Easy

Marin Pana

Dacă ar fi să punem marea problemă într-o singură frază, ea ar suna cam așa : Detaşarea de rezultatele economice/implicarea în rezultatele electorale a...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Ordinea post-occidentală” a lui Lavrov… Altul e pericolul

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De câteva zile se scrie cu emoție și cu frenezie despre noua “ordine post-occidentală”, așa-zisul concept (cam mult spus) lansat de ministrul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

Daniel Daianu

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cei puțini și cei mulți: România iminentă și România unei lumi periculoase

Cristian Grosu

Cuvântul cheie al acestor ani e ”ireversibil”. Cheie: exact ca în imn – trecerea pragului critic de la care normalitatea intră în faza de...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Marin Pana

Ai murit? N-ai terminat. Pentru noi rămân peripețiile înmormântării și lichidării conturilor

Deşi obişnuit la job cu problemele macro, inevitabil apar în viaţă momente micro. Cum ar fi un deces. Prilej cu care organizarea românească apare...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română