Investițiile străine – 4 pași înainte în producție, 3 pași înapoi în finanțare. Pe care va trebui să o facem tot mai mult din surse proprii

de Marin Pana | 25.10.2015 .

isd4Soldul investițiilor străine directe (ISD) în economia României a depășit anul trecut pragul de 60 miliarde euro, echivalentul a 40% din PIB anual.

Cu toate acestea, trebuie menționat că pe ultimii doi ani, acestea au avansat doar cu ceva mai mult de un miliard de euro.

Este rezultatul majorării ISD pe toate domeniile de activitate cu aproximativ patru miliarde euro și al diminuării expunerii străine pe România în sectorul financiar cu peste trei miliarde de euro (vezi tabelul) .

tabel1

(CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

De reținut, însă, soldul imobilizărilor corporale şi necorporale a avansat între 2012 și 2014 cu aproape trei miliarde și jumătate de euro, de la 27.412 milioane euro la 30.883 milioane euro, și a trecut de la o pondere minoritară la una majoritară în cadrul soldului ISD (de la 46,4% la 51,3%). Acest fapt indică o creștere a gradului de stabilizare a investițiilor străine.

Rezultatele financiare ale ISD: Veniturile din dobânzi, mai mari decât profiturile din activitate

Dacă evoluțiile din activitatea productivă firmelor cu capital străin au fost mai degrabă pozitive, nu la fel stau lucrurile cu rezultatele din activitatea financiară.

tabel2Dacă se face totalul între profiturile de 5.518 milioane euro și pierderile de 4.718 miliarde euro înregistrate în 2014 de întreprinderile străine, rezultă per ansamblu un rezultat net de numai 800 milioane euro din activitatea depusă. Adică mai puțin decât veniturile obținute de investitorii străini din dobânzile la creditele acordate întreprinderilor lor din România, venituri în sumă de 904 milioane euro.

Desigur, aceste valori nu ar fi justificat investițiile dacă, simultan, firmele profitabile nu ar fi distribuit dividende în sumă de 2.176 milioane euro. Motiv pentru care, din punct de vedere contabil, a rezultat o valoare negativă pentru profitul reinvestit, respectiv -1.376 milioane euro.

Acesta a rezultat aproape integral din rezultatul de -1.294 milioane euro consemnat de sectorul de intermedieri financiare și asigurări. Mai precis, acolo s-au consemnat profituri de 529 milioane euro (din care s-au distribuit dividende în sumă de 154 milioane euro) și pierderi de 1.669 milioane euro.

În context, apare un semn de întrebare în privința împrumuturilor acordate la dobânzi discreționare către propriile fililale și sucursale din România, împrumuturi a căror rambursare a determinat înregistrarea de pierderi.

O necesitate: Trecerea finanțării pe surse interne

2014 a fost și primul an în care fluxul de capital a fost negativ pe partea de credite acordate din partea investitorilor străini direcți (-425 milioane euro, după sprijinul masiv acordat în 2012, când valoarea a fost de +1.659 milioane euro). Desigur, intrările de capital au fost necesare și pentru consolidarea pozițiilor operatorilor din sectorul financiar, afectați de criză.

tabel3

(CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

Este însă cert că în 2014 ne-am confruntat cu o diminuare semnificativă a soldului de credite acordate din exterior iar tendința se anunță a fi una de durată.

Așadar, după perioada promoțională de aderare la UE, va trebui să ne bazăm în continuare pe finanțarea din surse proprii. Respectiv să asigurăm un echilibru între beneficiile pentru românii care economisesc și facilitarea creditării pentru consum și dezvoltarea economică.

Publicat la data de 25.10.2015 .

Un raspuns

  1. Caliman Eugen analist dezvoltare economica
    26.10.2015, 9:13 pm

    Ne putem baza fara griji, pe banii economisiti de cele 3 milioane de salariati cu salariul minim pe economie, ai afaceristilor cu spalatorii auto, pietari cu marfa din R.Moldova sau China si a regiilor nationale, etc…

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Taxa de solidaritate: ce se ascunde, de fapt, în cei 2% și de ce a ales guvernul soluția asta

Guvernul va introduce o taxă de solidaritate de 2% din fondul de salarii, taxă ce va fi plătită de angajator, a anunțat joi, oficial,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Pulverizarea clasei mijlocii: Inegalitatea socială exagerată scoate România din cifrele UE. Știați că?…

România a apărut din nou la coada UE din perspectiva ratei de risc la sărăcie şi excludere socială, cu 38,8% din populaţie ( aproape...Citeste mai departe »

Marin Pana

Stabilitatea economică a României: alarmele anului 2017, așa cum se văd din indicatorii europeni

România începe să prezinte tot mai multe semnale de avertizare pentru analiza economică pe termen scurt fundamentată de Eurostat, cu valori situate semnificativ în...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avansul salariului real – o listă a anomaliilor: Administrația urcă cu 44% peste Sănătate, Industria prelucrătoare coboară la sub 90% din media pe economie

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna august 2017 a fost de 3.290 de lei cu 1,2% mai mare faţă de luna...Citeste mai departe »

Marin Pana

Peste 1 miliard de euro lunar: atât a ajuns deficitul comercial prin supraturarea consumului

Pe fondul celor mai reduse exporturi din ultimele şapte luni, deficitul comercial lunar a depăşit din nou pragul de un miliard de euro în...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română