Investiţiile în economie pe T1 din 2017 – sub nivelul din 2013. Problema: devierea creșterii dinspre producție spre consum

de Marin Pana | 8.6.2017 .

În trimestrul I 2017 investiţiile nete realizate în economia naţională au însumat 12.836,9 milioane lei, fiind în scădere cu 3,1%, comparativ cu trimestrul I 2016, a anunţat sec Institutul Naţional de Statistică.

Ce NU a anunţat INS este evoluţia acestui indicator pe ultimii patru ani. V-o prezentăm noi.

Schimbarea modului în care se face creşterea economică dinspre stimularea producţiei, care ar fi fost o alternativă durabilă pe termen mediu şi lung, spre consum, care nu face decât să susţină o exapansiune economică efemeră, pe termen scurt, apare ca evidentă.

De reţinut, efectele investiţiilor nu se văd imediat şi prespun o direcţionare a resurselor către dezvoltarea infrastructurii, achiziţionarea de mijloace de producţie pentru retehnologizare şi creşterea competitivităţii. După care, în timp, banii se recuperează prin creşterea eficienţei şi salariile pot creşte sustenabil din rezultatele obţinute pe baza sporului de vânzări de mărfuri şi servicii, taxate corepunzător la nivelul finanţelor publice.

Mecanismul prin care NU s-au găsit bani de investiții

Efectele creşterilor de venituri stabilite administrativ (în sectorul bugetar şi pensii) se văd în creşterea de moment a nivelul de trai, sau, dacă vreţi, a competitivităţii pe partea de cerere (şi nu de ofertă). Dacă se fac într-un ritm mai mare decât cel de creştere a PIB, aliniat la capacitatea de acoperire din surse proprii a cererii suplimentare din piaţă, asta permite creşterea ponderii produselor străine ce vor acoperi golul rămas.

Evident, cu investiţii mai mici va fi tot mai greu să se obţină rezultate de creştere mai mari, deoarece, pur şi simplu, creştere economică fără investiţii încă nu s-a inventat. De aceea, un echilibru optim în alocarea resurselor publice între investiţii şi creşterea veniturilor este esenţial pentru a menţine trendul de reducere a decalajelor faţă de Occident şi pentru a nu ne transforma într-o simplă piaţă de desfacere, tot mai dependentă de livrările din exterior.

Acum, să recapitulăm ce a făcut Executivul pe baza datelor oficiale de la Ministerul Finanţelor referitoare la execuţia bugetară. A cheltuit în plus pe primul trimestru din 2017 suma de 6.280 milioane lei şi nu a găsit măcar 400 milioane lei pentru a menţine nivelul investiţiilor din trimestru unu 2016, dacă nu cumva ar fi putut să le crească.

2.270 milioane de lei ( 36% din totalul banilor cheltuiţi în plus) s-au dus pentru creşterea salariilor din sectorul bugetar ( unde apare un impresionant +16,4% la cheltuieli de personal) iar 1.930 milioane lei mai mult (31%) s-au alocat pentru asistenţa socială (a se citi în principal majorarea pensiilor, dar nu numai, deoarece creşterea punctului de pensie a fost de 5% dar majorarea sumelor alocate a fost de 9,1%).

În aceste condiţii, chiar dacă se acceptă abordarea social-democrată de principiu în politica economică, se poate pune o întrebare simplă :

Ce mare lucru era acomodarea ( prin uşoare diminuări ale majorărilor de venituri) celor circa 400 de milioane de lei ( doar 6% din banii daţi în plus !) care, alocaţi din fonduri publice, ar fi permis păstrarea nivelului de investiţii la nivelul economiei naţionale măcar la cota fostului guvern technocrat ? De altfel, reamintim celor care se vor a fi poziţionaţi spre stânga eşichierului politic că socialismul venea la pachet cu investiţii publice masive.

Mai mult, care mai e diferenţa între cei care, prin neglijarea investiţiilor publice, au dus la scăderea cu 3,3% în 2016 a nivelului investiţiilor în economia naţională şi cei care au început anul 2017 cu aproape identicul -3,1% ? Reamintim că în 2015 se ajunsese la un +8,4% ale cărui efecte se văd de-abia în prezent. După cum şi minusurile din 2016 şi 2017 se vor contabiliza în viitor.

Publicat la data de 8.6.2017 .

Un raspuns

  1. El Choroy
    9.6.2017, 12:15 pm

    Ura! Sub măreața îndrumare a Partidului și a iubitului său conducător, zis și Nekromantul Electoral, țara înaintează înainte, că înainte ierea mai bine! Cum care Partid? Dacă-i cu P… mare, este PCR-FSN-FDSN-PDSR-PSD plus anexele și debaralele politruce gen PER, PUR/PC(Varanul), UNPR(Oprea), ALDE(Tăriceanu).
    Cine își mai amintește privirea inteligentă a lui Ponta plus ministreasa de finanțe, ambele priviri bine înfipte în tavan pe când Băse le ținea prelegeri economice pe tema meteo, pardon MTO – adică Middle Term Objectives – obiective pe termen mediu. Obiectivele pe termen scurt, mediu și lung ale PCR-PSD sunt devalizarea țării și îmbogățirea personală pe spinarea fraierilor votaci.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Taxa de solidaritate: ce se ascunde, de fapt, în cei 2% și de ce a ales guvernul soluția asta

Guvernul va introduce o taxă de solidaritate de 2% din fondul de salarii, taxă ce va fi plătită de angajator, a anunțat joi, oficial,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Pulverizarea clasei mijlocii: Inegalitatea socială exagerată scoate România din cifrele UE. Știați că?…

România a apărut din nou la coada UE din perspectiva ratei de risc la sărăcie şi excludere socială, cu 38,8% din populaţie ( aproape...Citeste mai departe »

Marin Pana

Stabilitatea economică a României: alarmele anului 2017, așa cum se văd din indicatorii europeni

România începe să prezinte tot mai multe semnale de avertizare pentru analiza economică pe termen scurt fundamentată de Eurostat, cu valori situate semnificativ în...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avansul salariului real – o listă a anomaliilor: Administrația urcă cu 44% peste Sănătate, Industria prelucrătoare coboară la sub 90% din media pe economie

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna august 2017 a fost de 3.290 de lei cu 1,2% mai mare faţă de luna...Citeste mai departe »

Marin Pana

Peste 1 miliard de euro lunar: atât a ajuns deficitul comercial prin supraturarea consumului

Pe fondul celor mai reduse exporturi din ultimele şapte luni, deficitul comercial lunar a depăşit din nou pragul de un miliard de euro în...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română