La obiect

Decembrie 2017 – salariul net a trecut pragul de 1.100 de euro la preţurile locale, dar ritmul de creştere a scăzut la cel mai mic nivel din ultimii ani

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna decembrie 2017 a fost de 3.662 lei, cu 6,8% mai mare faţă de luna precedentă iar… Mai mult

11.02.2018

Chestiunea

Monitorul Coeziunii UE 2018: Ce trebuie să înțeleagă printre rânduri România

Think-tank-ul berlinez European Council of Foreign Relations (ECFR) a publicat ediția 2018 a Monitorului Coeziunii UE – o analiză a coeziunii celor 28 de membri… Mai mult

08.02.2018

La obiect

Câteva calcule: modificările salariale pe 2018. Realitate, impresii, realitate

Mutarea (până la urmă și aceea incompletă ) contribuţiilor de la angajator la angajat, modificarea cotelor de taxare a muncii şi reducerea impozitului pe venit… Mai mult

08.02.2018

La obiect

Legea ”creșterii salariilor” a devenit scandal național: mediul privat și categorii întregi de bugetari sunt în aceeași oală cu administrația derutată

Agitația ultimelor două zile arată că, pe măsură ce se apropie virarea primelor salarii rezultate din “revoluția fiscală” a PSD – ALDE, haosul din administrație… Mai mult

07.02.2018

Investiţiile în economie pe T1 din 2017 – sub nivelul din 2013. Problema: devierea creșterii dinspre producție spre consum

de Marin Pana 8.6.2017

În trimestrul I 2017 investiţiile nete realizate în economia naţională au însumat 12.836,9 milioane lei, fiind în scădere cu 3,1%, comparativ cu trimestrul I 2016, a anunţat sec Institutul Naţional de Statistică.

Ce NU a anunţat INS este evoluţia acestui indicator pe ultimii patru ani. V-o prezentăm noi.

Schimbarea modului în care se face creşterea economică dinspre stimularea producţiei, care ar fi fost o alternativă durabilă pe termen mediu şi lung, spre consum, care nu face decât să susţină o exapansiune economică efemeră, pe termen scurt, apare ca evidentă.

De reţinut, efectele investiţiilor nu se văd imediat şi prespun o direcţionare a resurselor către dezvoltarea infrastructurii, achiziţionarea de mijloace de producţie pentru retehnologizare şi creşterea competitivităţii. După care, în timp, banii se recuperează prin creşterea eficienţei şi salariile pot creşte sustenabil din rezultatele obţinute pe baza sporului de vânzări de mărfuri şi servicii, taxate corepunzător la nivelul finanţelor publice.

Mecanismul prin care NU s-au găsit bani de investiții

Efectele creşterilor de venituri stabilite administrativ (în sectorul bugetar şi pensii) se văd în creşterea de moment a nivelul de trai, sau, dacă vreţi, a competitivităţii pe partea de cerere (şi nu de ofertă). Dacă se fac într-un ritm mai mare decât cel de creştere a PIB, aliniat la capacitatea de acoperire din surse proprii a cererii suplimentare din piaţă, asta permite creşterea ponderii produselor străine ce vor acoperi golul rămas.

Evident, cu investiţii mai mici va fi tot mai greu să se obţină rezultate de creştere mai mari, deoarece, pur şi simplu, creştere economică fără investiţii încă nu s-a inventat. De aceea, un echilibru optim în alocarea resurselor publice între investiţii şi creşterea veniturilor este esenţial pentru a menţine trendul de reducere a decalajelor faţă de Occident şi pentru a nu ne transforma într-o simplă piaţă de desfacere, tot mai dependentă de livrările din exterior.

Acum, să recapitulăm ce a făcut Executivul pe baza datelor oficiale de la Ministerul Finanţelor referitoare la execuţia bugetară. A cheltuit în plus pe primul trimestru din 2017 suma de 6.280 milioane lei şi nu a găsit măcar 400 milioane lei pentru a menţine nivelul investiţiilor din trimestru unu 2016, dacă nu cumva ar fi putut să le crească.

2.270 milioane de lei ( 36% din totalul banilor cheltuiţi în plus) s-au dus pentru creşterea salariilor din sectorul bugetar ( unde apare un impresionant +16,4% la cheltuieli de personal) iar 1.930 milioane lei mai mult (31%) s-au alocat pentru asistenţa socială (a se citi în principal majorarea pensiilor, dar nu numai, deoarece creşterea punctului de pensie a fost de 5% dar majorarea sumelor alocate a fost de 9,1%).

În aceste condiţii, chiar dacă se acceptă abordarea social-democrată de principiu în politica economică, se poate pune o întrebare simplă :

Ce mare lucru era acomodarea ( prin uşoare diminuări ale majorărilor de venituri) celor circa 400 de milioane de lei ( doar 6% din banii daţi în plus !) care, alocaţi din fonduri publice, ar fi permis păstrarea nivelului de investiţii la nivelul economiei naţionale măcar la cota fostului guvern technocrat ? De altfel, reamintim celor care se vor a fi poziţionaţi spre stânga eşichierului politic că socialismul venea la pachet cu investiţii publice masive.

Mai mult, care mai e diferenţa între cei care, prin neglijarea investiţiilor publice, au dus la scăderea cu 3,3% în 2016 a nivelului investiţiilor în economia naţională şi cei care au început anul 2017 cu aproape identicul -3,1% ? Reamintim că în 2015 se ajunsese la un +8,4% ale cărui efecte se văd de-abia în prezent. După cum şi minusurile din 2016 şi 2017 se vor contabiliza în viitor.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.6.2017

Un raspuns

  1. El Choroy
    9.6.2017, 12:15 pm

    Ura! Sub măreața îndrumare a Partidului și a iubitului său conducător, zis și Nekromantul Electoral, țara înaintează înainte, că înainte ierea mai bine! Cum care Partid? Dacă-i cu P… mare, este PCR-FSN-FDSN-PDSR-PSD plus anexele și debaralele politruce gen PER, PUR/PC(Varanul), UNPR(Oprea), ALDE(Tăriceanu).
    Cine își mai amintește privirea inteligentă a lui Ponta plus ministreasa de finanțe, ambele priviri bine înfipte în tavan pe când Băse le ținea prelegeri economice pe tema meteo, pardon MTO – adică Middle Term Objectives – obiective pe termen mediu. Obiectivele pe termen scurt, mediu și lung ale PCR-PSD sunt devalizarea țării și îmbogățirea personală pe spinarea fraierilor votaci.

Lăsați un comentariu


Stiri

Verdictul final în dosarul în care Mircea și Vlad Cosma – pe 5 martie. În primă instanță au fost condamnați la 8, respectiv 5 ani închisoare

Vladimir Ionescu

Completul de cinci judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a amânat pentru 5 martie verdictul din dosarul în care Mircea Cosma,… Mai mult

Stiri

Vicepremierul Paul Stănescu: Administrațiile locale vor putea plăti salarii și din excedentul bugetar

Vladimir Ionescu

Guvernul pregătește o ordonanță de urgență care va permite administrațiilor locale să folosească excedentul bugetar pentru plata salariilor, a anunțat luni vicepremierul Paul Stănescu, ministru… Mai mult

Stiri

CSM: Procuroarea Mihaiela Iorga, suspendată din funcție

Vladimir Ionescu

Procuroarea Mihaiela Iorga (foto) a fost suspendată luni din magistratură, de către CSM, conform Legii 303/2004, care impune această măsură atunci când un magistrat este… Mai mult

Stiri

Raport EFOR 2018: Guvernarea de tip bazar – costurile clentelismului în administrația locală și companiile de stat

Razvan Diaconu

Distribuţia de fonduri de investiţii în teritoriu (plus procesul de achiziţii publice care urmează după aceea) alături de companiile publice, de stat sau municipale, sunt… Mai mult

Stiri

AmCham Romania: Prioritatea execuției bugetare pe 2018 e realizarea planului de investiții

Vladimir Ionescu

În viziunea AmCham Romania, în 2018, cel mai relevant indicator de performanţă economică trebuie să fie gradul de realizare a investiţiilor, pentru a transforma creşterea… Mai mult

Europa

Comisia Europeană adoptă o nouă strategie de instruire a propriilor angajați

Vladimir Ionescu

SIVECO România este liderul consorțiului de firme care proiectează și dezvoltă soluții de e-learning destinate instruirii personalului CE în utilizarea sistemelor informatice. Cei peste 32.000… Mai mult

Stiri

Sindicatele din învățământ anunță proteste – majorările salariale nu acoperă inflația

Vladimir Ionescu

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) începe miercuri protestele, pentru că majorările salariale (acolo unde nu sunt diminuări) nu acoperă nici măcar inflația, ceea ce… Mai mult