Investiţiile în economie pe T1 din 2017 – sub nivelul din 2013. Problema: devierea creșterii dinspre producție spre consum - CursDeGuvernare.ro
joi

21 octombrie, 2021

Investiţiile în economie pe T1 din 2017 – sub nivelul din 2013. Problema: devierea creșterii dinspre producție spre consum

8 iunie, 2017

În trimestrul I 2017 investiţiile nete realizate în economia naţională au însumat 12.836,9 milioane lei, fiind în scădere cu 3,1%, comparativ cu trimestrul I 2016, a anunţat sec Institutul Naţional de Statistică.

Ce NU a anunţat INS este evoluţia acestui indicator pe ultimii patru ani. V-o prezentăm noi.


Schimbarea modului în care se face creşterea economică dinspre stimularea producţiei, care ar fi fost o alternativă durabilă pe termen mediu şi lung, spre consum, care nu face decât să susţină o exapansiune economică efemeră, pe termen scurt, apare ca evidentă.

De reţinut, efectele investiţiilor nu se văd imediat şi prespun o direcţionare a resurselor către dezvoltarea infrastructurii, achiziţionarea de mijloace de producţie pentru retehnologizare şi creşterea competitivităţii. După care, în timp, banii se recuperează prin creşterea eficienţei şi salariile pot creşte sustenabil din rezultatele obţinute pe baza sporului de vânzări de mărfuri şi servicii, taxate corepunzător la nivelul finanţelor publice.

Mecanismul prin care NU s-au găsit bani de investiții

Efectele creşterilor de venituri stabilite administrativ (în sectorul bugetar şi pensii) se văd în creşterea de moment a nivelul de trai, sau, dacă vreţi, a competitivităţii pe partea de cerere (şi nu de ofertă). Dacă se fac într-un ritm mai mare decât cel de creştere a PIB, aliniat la capacitatea de acoperire din surse proprii a cererii suplimentare din piaţă, asta permite creşterea ponderii produselor străine ce vor acoperi golul rămas.

Evident, cu investiţii mai mici va fi tot mai greu să se obţină rezultate de creştere mai mari, deoarece, pur şi simplu, creştere economică fără investiţii încă nu s-a inventat. De aceea, un echilibru optim în alocarea resurselor publice între investiţii şi creşterea veniturilor este esenţial pentru a menţine trendul de reducere a decalajelor faţă de Occident şi pentru a nu ne transforma într-o simplă piaţă de desfacere, tot mai dependentă de livrările din exterior.


Acum, să recapitulăm ce a făcut Executivul pe baza datelor oficiale de la Ministerul Finanţelor referitoare la execuţia bugetară. A cheltuit în plus pe primul trimestru din 2017 suma de 6.280 milioane lei şi nu a găsit măcar 400 milioane lei pentru a menţine nivelul investiţiilor din trimestru unu 2016, dacă nu cumva ar fi putut să le crească.

2.270 milioane de lei ( 36% din totalul banilor cheltuiţi în plus) s-au dus pentru creşterea salariilor din sectorul bugetar ( unde apare un impresionant +16,4% la cheltuieli de personal) iar 1.930 milioane lei mai mult (31%) s-au alocat pentru asistenţa socială (a se citi în principal majorarea pensiilor, dar nu numai, deoarece creşterea punctului de pensie a fost de 5% dar majorarea sumelor alocate a fost de 9,1%).

În aceste condiţii, chiar dacă se acceptă abordarea social-democrată de principiu în politica economică, se poate pune o întrebare simplă :

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Ce mare lucru era acomodarea ( prin uşoare diminuări ale majorărilor de venituri) celor circa 400 de milioane de lei ( doar 6% din banii daţi în plus !) care, alocaţi din fonduri publice, ar fi permis păstrarea nivelului de investiţii la nivelul economiei naţionale măcar la cota fostului guvern technocrat ? De altfel, reamintim celor care se vor a fi poziţionaţi spre stânga eşichierului politic că socialismul venea la pachet cu investiţii publice masive.

Mai mult, care mai e diferenţa între cei care, prin neglijarea investiţiilor publice, au dus la scăderea cu 3,3% în 2016 a nivelului investiţiilor în economia naţională şi cei care au început anul 2017 cu aproape identicul -3,1% ? Reamintim că în 2015 se ajunsese la un +8,4% ale cărui efecte se văd de-abia în prezent. După cum şi minusurile din 2016 şi 2017 se vor contabiliza în viitor.

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Ura! Sub măreața îndrumare a Partidului și a iubitului său conducător, zis și Nekromantul Electoral, țara înaintează înainte, că înainte ierea mai bine! Cum care Partid? Dacă-i cu P… mare, este PCR-FSN-FDSN-PDSR-PSD plus anexele și debaralele politruce gen PER, PUR/PC(Varanul), UNPR(Oprea), ALDE(Tăriceanu).
    Cine își mai amintește privirea inteligentă a lui Ponta plus ministreasa de finanțe, ambele priviri bine înfipte în tavan pe când Băse le ținea prelegeri economice pe tema meteo, pardon MTO – adică Middle Term Objectives – obiective pe termen mediu. Obiectivele pe termen scurt, mediu și lung ale PCR-PSD sunt devalizarea țării și îmbogățirea personală pe spinarea fraierilor votaci.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Ura! Sub măreața îndrumare a Partidului și a iubitului său conducător, zis și Nekromantul Electoral, țara înaintează înainte, că înainte ierea mai bine! Cum care Partid? Dacă-i cu P… mare, este PCR-FSN-FDSN-PDSR-PSD plus anexele și debaralele politruce gen PER, PUR/PC(Varanul), UNPR(Oprea), ALDE(Tăriceanu).
    Cine își mai amintește privirea inteligentă a lui Ponta plus ministreasa de finanțe, ambele priviri bine înfipte în tavan pe când Băse le ținea prelegeri economice pe tema meteo, pardon MTO – adică Middle Term Objectives – obiective pe termen mediu. Obiectivele pe termen scurt, mediu și lung ale PCR-PSD sunt devalizarea țării și îmbogățirea personală pe spinarea fraierilor votaci.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr