La obiect

Situația financiară la care se așteaptă economiștii și bancherii pe final de an

Amploarea dezechilibrării indicatorilor critici ai economiei pe 2019 creşte cu siguranţă, iar incertitudinea contextului politic îi îndeamnă la prudență pe economiști, pentru că sporeşte dificultatea… Mai mult

31.10.2019

La obiect

România, alături de Germania: în topul UE al orașelor cu cei mai puțini tineri

Potrivit Eurostat, aproape două treimi dintre orașele europene cu cei mai puțini tineri se află în România și Germania. Indicatorul utilizat este rata de dependență… Mai mult

30.10.2019

Chestiunea

Viitorul forței de muncă: Durata de muncă așteptată în România – sub nivelul din anul 2000

Durata de muncă în România s-a redus cu doi ani și jumătate în perioada 2000 – 2018, potrivit datelor publicate de Eurostat. Mai mult, raportul… Mai mult

30.10.2019

La obiect

Câte ore muncesc profesorii din UE și din România: Noile măsuri din educație și compensațiile pentru profesori

Profesorii cu o vechime de cel puțin 30 de ani ar putea primi la pensionare șase salarii medii brute, adică aproape 30.000 de lei, conform… Mai mult

28.10.2019

Cronicile

Investiţiile în economie pe T1 din 2017 – sub nivelul din 2013. Problema: devierea creșterii dinspre producție spre consum

de Marin Pana 8.6.2017

În trimestrul I 2017 investiţiile nete realizate în economia naţională au însumat 12.836,9 milioane lei, fiind în scădere cu 3,1%, comparativ cu trimestrul I 2016, a anunţat sec Institutul Naţional de Statistică.

Ce NU a anunţat INS este evoluţia acestui indicator pe ultimii patru ani. V-o prezentăm noi.

Schimbarea modului în care se face creşterea economică dinspre stimularea producţiei, care ar fi fost o alternativă durabilă pe termen mediu şi lung, spre consum, care nu face decât să susţină o exapansiune economică efemeră, pe termen scurt, apare ca evidentă.

De reţinut, efectele investiţiilor nu se văd imediat şi prespun o direcţionare a resurselor către dezvoltarea infrastructurii, achiziţionarea de mijloace de producţie pentru retehnologizare şi creşterea competitivităţii. După care, în timp, banii se recuperează prin creşterea eficienţei şi salariile pot creşte sustenabil din rezultatele obţinute pe baza sporului de vânzări de mărfuri şi servicii, taxate corepunzător la nivelul finanţelor publice.

Mecanismul prin care NU s-au găsit bani de investiții

Efectele creşterilor de venituri stabilite administrativ (în sectorul bugetar şi pensii) se văd în creşterea de moment a nivelul de trai, sau, dacă vreţi, a competitivităţii pe partea de cerere (şi nu de ofertă). Dacă se fac într-un ritm mai mare decât cel de creştere a PIB, aliniat la capacitatea de acoperire din surse proprii a cererii suplimentare din piaţă, asta permite creşterea ponderii produselor străine ce vor acoperi golul rămas.

Evident, cu investiţii mai mici va fi tot mai greu să se obţină rezultate de creştere mai mari, deoarece, pur şi simplu, creştere economică fără investiţii încă nu s-a inventat. De aceea, un echilibru optim în alocarea resurselor publice între investiţii şi creşterea veniturilor este esenţial pentru a menţine trendul de reducere a decalajelor faţă de Occident şi pentru a nu ne transforma într-o simplă piaţă de desfacere, tot mai dependentă de livrările din exterior.

Acum, să recapitulăm ce a făcut Executivul pe baza datelor oficiale de la Ministerul Finanţelor referitoare la execuţia bugetară. A cheltuit în plus pe primul trimestru din 2017 suma de 6.280 milioane lei şi nu a găsit măcar 400 milioane lei pentru a menţine nivelul investiţiilor din trimestru unu 2016, dacă nu cumva ar fi putut să le crească.

2.270 milioane de lei ( 36% din totalul banilor cheltuiţi în plus) s-au dus pentru creşterea salariilor din sectorul bugetar ( unde apare un impresionant +16,4% la cheltuieli de personal) iar 1.930 milioane lei mai mult (31%) s-au alocat pentru asistenţa socială (a se citi în principal majorarea pensiilor, dar nu numai, deoarece creşterea punctului de pensie a fost de 5% dar majorarea sumelor alocate a fost de 9,1%).

În aceste condiţii, chiar dacă se acceptă abordarea social-democrată de principiu în politica economică, se poate pune o întrebare simplă :

Ce mare lucru era acomodarea ( prin uşoare diminuări ale majorărilor de venituri) celor circa 400 de milioane de lei ( doar 6% din banii daţi în plus !) care, alocaţi din fonduri publice, ar fi permis păstrarea nivelului de investiţii la nivelul economiei naţionale măcar la cota fostului guvern technocrat ? De altfel, reamintim celor care se vor a fi poziţionaţi spre stânga eşichierului politic că socialismul venea la pachet cu investiţii publice masive.

Mai mult, care mai e diferenţa între cei care, prin neglijarea investiţiilor publice, au dus la scăderea cu 3,3% în 2016 a nivelului investiţiilor în economia naţională şi cei care au început anul 2017 cu aproape identicul -3,1% ? Reamintim că în 2015 se ajunsese la un +8,4% ale cărui efecte se văd de-abia în prezent. După cum şi minusurile din 2016 şi 2017 se vor contabiliza în viitor.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.6.2017

Un raspuns

  1. El Choroy
    9.6.2017, 12:15 pm

    Ura! Sub măreața îndrumare a Partidului și a iubitului său conducător, zis și Nekromantul Electoral, țara înaintează înainte, că înainte ierea mai bine! Cum care Partid? Dacă-i cu P… mare, este PCR-FSN-FDSN-PDSR-PSD plus anexele și debaralele politruce gen PER, PUR/PC(Varanul), UNPR(Oprea), ALDE(Tăriceanu).
    Cine își mai amintește privirea inteligentă a lui Ponta plus ministreasa de finanțe, ambele priviri bine înfipte în tavan pe când Băse le ținea prelegeri economice pe tema meteo, pardon MTO – adică Middle Term Objectives – obiective pe termen mediu. Obiectivele pe termen scurt, mediu și lung ale PCR-PSD sunt devalizarea țării și îmbogățirea personală pe spinarea fraierilor votaci.

Lăsați un comentariu


Stiri

Audierile pentru destituirea lui Donald Trump: Mărturii acuzatoare ale unui angajat al ambasadei SUA la Kiev

Iulian Soare

Audierile din Congres în cadrul anchetei privind potenţiala destituire a liderului de la Casa Albă au continuat vineri, cu fosta ambasadoare a SUA în Ucraina… Mai mult

Europa

Bogdan Chirițoiu, ales membru al conducerii Agenţiei Europene de Reglementare în Energie

Iulian Soare

Preşedintele Consiliului Concurenţei Bogdan Chiriţoiu a fost ales joi membru  în Consiliul de Administrație al Agenţiei Europene de reglementare in energie. ”Salut alegerea domnului Bogdan… Mai mult

Europa

Schimb de spioni între Lituania și Rusia

Vladimir Ionescu

Șeful serviciului secret al Lituaniei, Darius Jauniskis, a anunțat vineri că doi cetățeni lituanieni condamnați în Rusia pentru spionaj ”au fost redați familiilor lor”, fiind… Mai mult

Stiri

Bogdan Badea, Hidroelectrica: Compania riscă să intre din nou în insolvenţă, din cauza ANRE

Adrian N Ionescu

Hidroelectrica riscă să intre din nou în insolvenţă, dacă  va aplica un ordin al Autorităţii de Reglementare în Energie (ANRE), care obligă producătorul hidro să… Mai mult

Stiri

Trafic de influență pentru contracte cu CFR / Sebastian Vlădescu și Cristian Boureanu, trimiși în judecată

Vladimir Ionescu

Fostul ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu și fostul deputat Cristian Boureanu au fost trimiși în judecată într-un dosar în care consorțiului de firme austriece Swietelsky… Mai mult

Stiri

Ucraina / Sume record alocate Apărării – 5,45% din PIB în 2020

Iulian Soare

Bugetul de stat pentru anul 2020 al Ucrainei, adoptat joi în Parlamentul de la Kiev, prevede cheltuieli record pentru sectorul apărării. Fondurile alocate apărării şi… Mai mult

Stiri

Media BNR a cursului leului rămâne în zona recordului istoric de slăbiciune, sub presiunea deficitului bugetar

Adrian N Ionescu

Media BNR a cursului euro -leu a înregistrat vineri nivelul de 4,7667 lei / euro, cu numai două zecimi de miimi sub recordul istoric de… Mai mult