fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Producția agricolă 2019 – scădere istorică a valorii brute adăugate în economie

Valoarea producției agricole a scăzut în 2019 cu 3,8% în termeni reali față de anul precedent, potrivit datelor semidefinitive comunicate de INS. Ponderea sectorului vegetal… Mai mult

27.07.2020

Chestiunea

Document / Proiectul pentru munca flexibilă: nu se fac concedieri colective, managementul nu primește bonusuri pe perioada aplicării Kurzarbeit

Angajatorul poate reduce unilateral timpul de muncă al salariaților cu cel mult 50%, în situații excepționale precum epidemia de coronavirus, conform proiectului de OUG prin… Mai mult

23.07.2020

Europa

Document / Detaliile Acordului: 70% din granturi trebuie atrase în următorii 2 ani. Campionii negocierilor – lista statelor care au obținut bani suplimentari

Consiliul European a aprobat, la capătul a 5 zile de negociere, Cadru Financiar Multianual al UE pentru perioada 2021-2027, cu cea mai importantă componentă a… Mai mult

21.07.2020

Chestiunea

OECD: Ravagiile pe care le-a făcut criza Covid în segmentul IMM-urilor la nivel mondial

Peste un sfert (26%) din cele peste 30.000 de IMM-uri din întreaga lume ce au participat la un sondaj OECD au declarat închiderea activității între… Mai mult

20.07.2020

Investiţiile în economie pe T1 din 2017 – sub nivelul din 2013. Problema: devierea creșterii dinspre producție spre consum

de Marin Pana 8.6.2017

În trimestrul I 2017 investiţiile nete realizate în economia naţională au însumat 12.836,9 milioane lei, fiind în scădere cu 3,1%, comparativ cu trimestrul I 2016, a anunţat sec Institutul Naţional de Statistică.

Ce NU a anunţat INS este evoluţia acestui indicator pe ultimii patru ani. V-o prezentăm noi.

Schimbarea modului în care se face creşterea economică dinspre stimularea producţiei, care ar fi fost o alternativă durabilă pe termen mediu şi lung, spre consum, care nu face decât să susţină o exapansiune economică efemeră, pe termen scurt, apare ca evidentă.

De reţinut, efectele investiţiilor nu se văd imediat şi prespun o direcţionare a resurselor către dezvoltarea infrastructurii, achiziţionarea de mijloace de producţie pentru retehnologizare şi creşterea competitivităţii. După care, în timp, banii se recuperează prin creşterea eficienţei şi salariile pot creşte sustenabil din rezultatele obţinute pe baza sporului de vânzări de mărfuri şi servicii, taxate corepunzător la nivelul finanţelor publice.

Mecanismul prin care NU s-au găsit bani de investiții

Efectele creşterilor de venituri stabilite administrativ (în sectorul bugetar şi pensii) se văd în creşterea de moment a nivelul de trai, sau, dacă vreţi, a competitivităţii pe partea de cerere (şi nu de ofertă). Dacă se fac într-un ritm mai mare decât cel de creştere a PIB, aliniat la capacitatea de acoperire din surse proprii a cererii suplimentare din piaţă, asta permite creşterea ponderii produselor străine ce vor acoperi golul rămas.

Evident, cu investiţii mai mici va fi tot mai greu să se obţină rezultate de creştere mai mari, deoarece, pur şi simplu, creştere economică fără investiţii încă nu s-a inventat. De aceea, un echilibru optim în alocarea resurselor publice între investiţii şi creşterea veniturilor este esenţial pentru a menţine trendul de reducere a decalajelor faţă de Occident şi pentru a nu ne transforma într-o simplă piaţă de desfacere, tot mai dependentă de livrările din exterior.

Acum, să recapitulăm ce a făcut Executivul pe baza datelor oficiale de la Ministerul Finanţelor referitoare la execuţia bugetară. A cheltuit în plus pe primul trimestru din 2017 suma de 6.280 milioane lei şi nu a găsit măcar 400 milioane lei pentru a menţine nivelul investiţiilor din trimestru unu 2016, dacă nu cumva ar fi putut să le crească.

2.270 milioane de lei ( 36% din totalul banilor cheltuiţi în plus) s-au dus pentru creşterea salariilor din sectorul bugetar ( unde apare un impresionant +16,4% la cheltuieli de personal) iar 1.930 milioane lei mai mult (31%) s-au alocat pentru asistenţa socială (a se citi în principal majorarea pensiilor, dar nu numai, deoarece creşterea punctului de pensie a fost de 5% dar majorarea sumelor alocate a fost de 9,1%).

În aceste condiţii, chiar dacă se acceptă abordarea social-democrată de principiu în politica economică, se poate pune o întrebare simplă :

Ce mare lucru era acomodarea ( prin uşoare diminuări ale majorărilor de venituri) celor circa 400 de milioane de lei ( doar 6% din banii daţi în plus !) care, alocaţi din fonduri publice, ar fi permis păstrarea nivelului de investiţii la nivelul economiei naţionale măcar la cota fostului guvern technocrat ? De altfel, reamintim celor care se vor a fi poziţionaţi spre stânga eşichierului politic că socialismul venea la pachet cu investiţii publice masive.

Mai mult, care mai e diferenţa între cei care, prin neglijarea investiţiilor publice, au dus la scăderea cu 3,3% în 2016 a nivelului investiţiilor în economia naţională şi cei care au început anul 2017 cu aproape identicul -3,1% ? Reamintim că în 2015 se ajunsese la un +8,4% ale cărui efecte se văd de-abia în prezent. După cum şi minusurile din 2016 şi 2017 se vor contabiliza în viitor.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.6.2017

Un raspuns

  1. El Choroy
    9.6.2017, 12:15 pm

    Ura! Sub măreața îndrumare a Partidului și a iubitului său conducător, zis și Nekromantul Electoral, țara înaintează înainte, că înainte ierea mai bine! Cum care Partid? Dacă-i cu P… mare, este PCR-FSN-FDSN-PDSR-PSD plus anexele și debaralele politruce gen PER, PUR/PC(Varanul), UNPR(Oprea), ALDE(Tăriceanu).
    Cine își mai amintește privirea inteligentă a lui Ponta plus ministreasa de finanțe, ambele priviri bine înfipte în tavan pe când Băse le ținea prelegeri economice pe tema meteo, pardon MTO – adică Middle Term Objectives – obiective pe termen mediu. Obiectivele pe termen scurt, mediu și lung ale PCR-PSD sunt devalizarea țării și îmbogățirea personală pe spinarea fraierilor votaci.

Lăsați un comentariu


Europa

Cei mai pesimiști directori financiari din Europa Centrală și de Est sunt în Polonia și România – studiu Deloitte

Vladimir Ionescu

Directorii financiari din Europa Centrală și de Est au ajuns la un nivel record de pesimism, iar încrederea lor în evoluția economiei și a întregului… Mai mult

Stiri

TAROM începe restructurarea în două săptămâni, compania taie 700 de posturi

Vladimir Ionescu

Compania aeriană Tarom va intra într-un proces masiv de restructurare de personal ca urmare a problemelor financiare cu care se confruntă, transmite Mediafax. Adunarea Generală… Mai mult

Stiri

Nord Stream 2: Întâlnire Heiko Maas – Serghei Lavrov la Moscova după ce SUA amenință o companie portuară germană cu ”sancțiuni zdobitoare”

Iulian Soare

Ministrul de Externe al Germaniei, Heiko Maas, se întâlnește marți la Moscova cu omologul său Serghei Lavrov într-o perioadă în care proiectul Nord Stream 2 … Mai mult

Europa

Un al doilea rival chinez al Tesla se listează la Bursa din New York. De ce se grăbesc chinezii

Iulian Soare

Producătorul chinez de autoturisme electrice Xpeng Motors, unul dintre rivalii chinezi ai Tesla Inc., a cerut oficial listarea la Bursa din New York (NYSE), în… Mai mult

Stiri

Academia Română: Diminuarea numărului de ore dedicate științelor în preuniversitar compromite competitivitatea

Vladimir Ionescu

Academia Română consideră că diminuarea numărului de ore de ştiinţe, din variantele de planuri-cadru pentru Gimnaziu, compromite “competitivitatea” absolvenților români de preuniversitar, într-un context global… Mai mult

Stiri

Definiția decesului de Covid și lista priorităților la testare – actualizate de Institutul de Sănătate Publică

Vladimir Ionescu

INSP a actualizat definițiile de caz și deces pentru sindromul respirator acut cu noul coronavirus și recomandă testarea cu prioritate a 13 categorii de persoane.… Mai mult

Europa

Slovacia a expulzat 3 diplomați ruși

Iulian Soare

Slovacia a anunțat luni că a expulzat 3 membri ai ambasadei Rusiei din Bratislava invocând ”un abuz de vize în Slovacia”. Presa locală, transmite Euractiv,… Mai mult