Analiză

România vulnerabilă: Structura exporturilor româneşti le expune la riscuri. Nu există strategii realiste

Exporturile româneşti sunt prea puţin diversificate, astfel încât au o rezistență mică la variațiile de cerere rezultate din evoluția ciclului economic. Dezvoltarea exporturilor auto, sau mai… Mai mult

31.07.2018

La obiect

Băncile nu riscă pentru credite decât depozitele atrase. Românii preferă încă să-şi plaseze economiile în pierdere

Băncile preferă să nu rişte decât economiile populaţiei şi ale firmelor pentru finanţarea economiei prin credite. În schimb, profitabilitatea băncilor este în creştere considerabilă, inclusiv… Mai mult

31.07.2018

La obiect

București, rectificare bugetară pe 2 miliarde de euro. Ordinea priorităților: PR personal, circ, biserică, mici cadouri, pâine, dezvoltare

Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a aprobat joi o rectificare bugetară, ocazie cu care a decis să finanțeze noi proiecte pentru București. Capitala are… Mai mult

28.07.2018

Analiză

Agricultura 2017 – creştere dezechilibrată: plus de aproape 20% la cea vegetală şi minus de 0,4% la cea animală

Valoarea producției agricole a crescut în 2017 cu 12,5% față de anul precedent, potrivit datelor comunicate de INS. Producția vegetală, care a reprezentat aproape 68%… Mai mult

28.07.2018

Întreprinderile mici și valoarea adăugată brută în economie: România în contextul european

de Marin Pana , 18.7.2018

România s-a plasat pe penultimul loc între statele membre UE ca pondere a întreprinderilor mici (0-49 angajaţi) în valoarea adăugată brută produsă în economie, cu un procentaj de 32,6%. Conform datelor Eurostat, în urma noastră se mai află doar Polonia (29,6%), media UE este de 37,5% iar în imediata apropiere găsim Germania (33,5%), Cehia (34,2%) şi Marea Britanie (34,3%).

La polul opus s-au plasat Malta (58,9%, dar aici intervine dimensiunea foarte mică a statului şi populaţia redusă, precum şi ponderea mare a sectorului turistic), Italia (49,7%), Estonia (49,4%) şi Spania (44,1%). La vecinii din Balcani, procentajele sunt semnificativ mai ridicate decât la noi, cu 41,7% în Bulgaria şi 37,8% în Croaţia.

La nivelul întregii Uniuni existau în anul 2015 circa 23,5 milioane de întreprinderi non-financiare, dintre care 98,7% erau mici (0 – 49 persoane angajate), 1,0% erau mijlocii (50 -249 persoane angajate) şi doar 0,2% erau mari (de la 250 angajaţi în sus). La categoria întreprinderilor mici, cele care aveau mai puţin de 10 angajaţi au reprezentat 93% din numărul total de întreprinderi.

(Citiți și: ”Creștere accelerată a locurilor de muncă în zona capitalului autohton. Problema cea mare ”)

Întreprinderile mari, deşi în număr de doar 0,2% din total, au concentrat 33% dintre angajaţi şi 44% din valoarea adăugată brută, ceea ce arată că au un rol decisiv şi o productivitate superioară mediei pe economie.

Lucru valabil, într-o măsură mai mică şi pentru întreprinderile mijlocii, care au grupat 17% din forţa de muncă dar au adus 19% din valoarea adăugată brută.

(Citiți și: ”Polarizare drastică a economiei: Jumătate dintre companiile românești se bat pe 2% din total venituri”)

Situaţia pentru România este similară şi prezentată în tabelul următor, în care se vede că productivitatea este aproape dublă în întreprinderile mari faţă de întreprinderile mici şi se află la mare distanţă de media pe economie:

Valorile pentru ansamblul UE se arată a fi doar ceva mai bune pentru întreprinderile mici şi mijlocii, în timp ce decalajul este ceva mai mic în cazul întreprinderilor mari:

Oarecum bizar, România figurează pe locul patru în UE la ponderea numărului de angajaţi din întreprinderile mari, după (atenţie !) Marea Britanie, Franţa şi Germania şi puţin înaintea Finlandei şi Olandei. Evident, state cu care nu avem nicio legătură nici ca forţă economică a concernelor şi nici ca nivel dezvoltare.

Simultan, apărem pe locul trei la ponderea ca valoare adăugată brută a întreprinderilor mari (47,8%), după acelaşi stat care va părăsi Uniunea, Marea Britanie (49,5%), dar, de data aceasta încadraţi de Polonia (48,9%), Ungaria (47,0%) şi Slovacia (46,9%), înaintea Germaniei (45,7%), Cehiei şi Franţei (ambele cu 44,9%).

(Citiți și: ”Un paradox spre reflecție: Românii care lucrează sunt primii în UE la riscul de sărăcie, iar cei care nu lucrează sunt pe locul 7, aproape de media europeană”)

Ce rezultă de aici este necesitatea de a creşte, pe plan intern, productivitatea întreprinderilor mici şi mijlocii şi de a le aduce mai aproape de rezultatele din întreprinderile mari. Ceea ce ar avea un efect benefic şi în sustenabilitatea acordării unor salarii mai mari în proporţii de masă, implicit o capacitate de consum mai uniform repartizată şi un nivel de trai mai puţin diferenţiat.

Aici s-ar putea face marea schimbare pentru a scădea procentajul celor care se află în situaţie de sărăcie deşi muncesc. Precum şi a celor din familii defavorizate, cu risc major de nu beneficia de incluziunea socială, adusă de abordarea europeană a distribuţiei avuţiei la nivel naţional.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.7.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Parchetul General preia ancheta violenţelor din Piaţa Victoriei. Apel CSM către instituții și autorități publice: Nu exercitați presiuni asupra anchetei

Vladimir Ionescu

Secția Militară a Parchetului General preia ancheta privind violenţele din 10 august din Piaţa Victoriei, pentru a uni toate denunţurile într-un singur dosar, fiind avute… Mai mult

Stiri

Profitul net al Romgaz a scăzut cu 10% în primul semestru – explicațiile oferite acționarilor

Adrian N Ionescu

Romgaz (SNG) a obţinut un profit net de 797,7 milioane de lei în semestrul 1 din 2018, cu 10,1% mai mic decât aceeaşi perioadă din 2017, ca… Mai mult

Stiri

Ecaterina Andronescu cere demisia lui Liviu Dragnea de la șefia PSD, Cătălin Ivan anunță intervenții la Bruxelles

Razvan Diaconu

Ecaterina Andronescu, fost ministru al educației și fost lider al PSD București, îi cere lui Liviu Dragnea să se retragă din fruntea Partidului Social Democrat.… Mai mult

Stiri

CNE Cernavodă: Costul Reactoarelor 3 şi 4 este estimat în scădere, la 5 mld. euro

Adrian N Ionescu

Costul investiţiei în reactoarele 3 şi 4 de la Centrala Nuclearelectrică Cernavodă este estimat în prezent la cinci miliarde de euro, spune „Strategia revizuită de continuare… Mai mult

Stiri

Viaduct prăbușit în Italia. Bilanț provizoriu: 35 de morți

Iulian Soare

Tragedie în apropierea orașului italian Genova: o porţiune a unui viaduct al autostrăzii A10 s-a prăbuşit marţi. Potrivit unui bilanț provizoriu, au fost confirmate 35… Mai mult

Stiri

Proiect imobiliar pe 24 de hectare de teren anunțat de Cluj Napoca

Razvan Diaconu

În Cluj-Napoca, oraş aflat în topul localităţilor din România unde s-au construit cele mai multe locuinţe în ultimul an, se pregăteşte ridicarea unui nou cartier.… Mai mult

Stiri

Ministrul de Interne va fi audiat în Comisia de apărare a Parlamentului. Carmen Dan: Un procuror militar a supravegheat intervențiile jandarmilor, Parchetul militar dezminte.

Vladimir Ionescu

Ministrul de Interne, Carmen Dan, va fi audiat pe 21 august, la ora 10:00, în Comisia de apărare a Camerei Deputaţilor, la solicitarea PNL și… Mai mult