fbpx

Digital

Cloud-ul guvernamental – restanța esențială în digitalizarea administrației

Una dintre marile restanțe ale guvernului Orban în materie de digitalizare o reprezintă neadoptarea Legii cloud-ului guvernamental, componentă esențială pentru transformarea digitală a administrației românești.… Mai mult

17.01.2021

Analiză

Lecțiile ieșirii din criza precedentă, pentru criza actuală: istoria corelației PIB – salariu – inflație

În condițiile în care rezultatul economic este în scădere, cazul României anului 2020 (-5% pe primele trei trimestre), se pune problema sursei și a ritmului… Mai mult

17.01.2021

La obiect

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE. Evoluțiile din 2010 încoace și implicații

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE (valoare ajustată cu inflația), potrivit unei analize publicate de Eurostat.… Mai mult

15.01.2021

Chestiunea

Bugetul 2021: în căutarea unei consolidări fiscale fără șocuri

Bugetul pe anul 2021 reprezintă ora adevărului – atât pentru ieșirea din criza produsă de Covid și menținerea unei direcții de dezvoltare coerente, cât și… Mai mult

14.01.2021

Întreprinderile mici și valoarea adăugată brută în economie: România în contextul european

de Marin Pana , 18.7.2018

România s-a plasat pe penultimul loc între statele membre UE ca pondere a întreprinderilor mici (0-49 angajaţi) în valoarea adăugată brută produsă în economie, cu un procentaj de 32,6%. Conform datelor Eurostat, în urma noastră se mai află doar Polonia (29,6%), media UE este de 37,5% iar în imediata apropiere găsim Germania (33,5%), Cehia (34,2%) şi Marea Britanie (34,3%).

La polul opus s-au plasat Malta (58,9%, dar aici intervine dimensiunea foarte mică a statului şi populaţia redusă, precum şi ponderea mare a sectorului turistic), Italia (49,7%), Estonia (49,4%) şi Spania (44,1%). La vecinii din Balcani, procentajele sunt semnificativ mai ridicate decât la noi, cu 41,7% în Bulgaria şi 37,8% în Croaţia.

La nivelul întregii Uniuni existau în anul 2015 circa 23,5 milioane de întreprinderi non-financiare, dintre care 98,7% erau mici (0 – 49 persoane angajate), 1,0% erau mijlocii (50 -249 persoane angajate) şi doar 0,2% erau mari (de la 250 angajaţi în sus). La categoria întreprinderilor mici, cele care aveau mai puţin de 10 angajaţi au reprezentat 93% din numărul total de întreprinderi.

(Citiți și: ”Creștere accelerată a locurilor de muncă în zona capitalului autohton. Problema cea mare ”)

Întreprinderile mari, deşi în număr de doar 0,2% din total, au concentrat 33% dintre angajaţi şi 44% din valoarea adăugată brută, ceea ce arată că au un rol decisiv şi o productivitate superioară mediei pe economie.

Lucru valabil, într-o măsură mai mică şi pentru întreprinderile mijlocii, care au grupat 17% din forţa de muncă dar au adus 19% din valoarea adăugată brută.

(Citiți și: ”Polarizare drastică a economiei: Jumătate dintre companiile românești se bat pe 2% din total venituri”)

Situaţia pentru România este similară şi prezentată în tabelul următor, în care se vede că productivitatea este aproape dublă în întreprinderile mari faţă de întreprinderile mici şi se află la mare distanţă de media pe economie:

Valorile pentru ansamblul UE se arată a fi doar ceva mai bune pentru întreprinderile mici şi mijlocii, în timp ce decalajul este ceva mai mic în cazul întreprinderilor mari:

Oarecum bizar, România figurează pe locul patru în UE la ponderea numărului de angajaţi din întreprinderile mari, după (atenţie !) Marea Britanie, Franţa şi Germania şi puţin înaintea Finlandei şi Olandei. Evident, state cu care nu avem nicio legătură nici ca forţă economică a concernelor şi nici ca nivel dezvoltare.

Simultan, apărem pe locul trei la ponderea ca valoare adăugată brută a întreprinderilor mari (47,8%), după acelaşi stat care va părăsi Uniunea, Marea Britanie (49,5%), dar, de data aceasta încadraţi de Polonia (48,9%), Ungaria (47,0%) şi Slovacia (46,9%), înaintea Germaniei (45,7%), Cehiei şi Franţei (ambele cu 44,9%).

(Citiți și: ”Un paradox spre reflecție: Românii care lucrează sunt primii în UE la riscul de sărăcie, iar cei care nu lucrează sunt pe locul 7, aproape de media europeană”)

Ce rezultă de aici este necesitatea de a creşte, pe plan intern, productivitatea întreprinderilor mici şi mijlocii şi de a le aduce mai aproape de rezultatele din întreprinderile mari. Ceea ce ar avea un efect benefic şi în sustenabilitatea acordării unor salarii mai mari în proporţii de masă, implicit o capacitate de consum mai uniform repartizată şi un nivel de trai mai puţin diferenţiat.

Aici s-ar putea face marea schimbare pentru a scădea procentajul celor care se află în situaţie de sărăcie deşi muncesc. Precum şi a celor din familii defavorizate, cu risc major de nu beneficia de incluziunea socială, adusă de abordarea europeană a distribuţiei avuţiei la nivel naţional.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.7.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Cristian Popa (BNR): Riscul României: „Să nu ne ținem de cuvânt” privind consolidarea fiscală

Adrian N Ionescu

Există condițiile pentru ca România să reducă deficitul bugetar prin consolidare fiscală, și astfel să evite sancțiunea agențiilor de rating. Există însă și riscul „să… Mai mult

Stiri

Minuta BNR: Reducerea dobânzii de referință are ca scop să stimuleze economia în condițiile „consolidării bugetare”

Adrian N Ionescu

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis reducerea dobânzi de referință, până la 1,25%, ca să stimuleze economia în condițiile „necesarei… Mai mult

Stiri

CFA România: Agențiile de rating nu vor descalifica România dacă Guvernul ia măsuri convigătoare de reducere a deficitului bugetar

Adrian N Ionescu

Agențiile de raing nu vor reduce nivelul ratingului de țară al României, dacă Guvernul va lua măsuri convingătoare pentru reducerea deficitului bugetar, au susținut analiștii… Mai mult

Stiri

Sinteză realizată de AmCham

AmCham: Pandemia COVID-19 și viitoarea Strategie Națională de Sănătate 2021-2027 – oportunități pentru reforma sistemului de sănătate

Redacţia

Pandemia COVID-19 a reliefat încă o dată nevoile de reformă structurală ale sistemului de sănătate din România. Cheltuielile pentru sănătate, atât pe cap de locuitor,… Mai mult

Europa

Căderea rețelei electrice europene interconectate din 8 ianuarie a plecat de la o stație din Croația – raport ENTSO-E

Adrian N Ionescu

Declanșarea unui cuplaj de „protecție la supracurent”, la stația de transformare Ernestinovo din Croaţia, a provocat separarea în două zone a reţelei electrice europene interconectate,… Mai mult

Stiri

Disney+ blochează, ”din considerente rasiste”, accesul copiilor la filme precum Pisicile Aristocrate, Dumbo sau Peter Pan. Conturile pot fi accesate numai de către adulți

Razvan Diaconu

Platforma de streaming video Disney+ a blocat accesul copiilor sub 7 ani la vizionarea unor filme clasice de animaţie, precum „Pisicile aristocrate”, „Dumbo” sau „Peter… Mai mult

Stiri

ICCJ: Deschiderea unui cont pe o rețea de socializare folosind numele altei persoane este infracțiune

Vladimir Ionescu

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că este infracţiune fapta unei persoane de a… Mai mult